60 matches
-
de-azi cândva vor crește Și ne vor întreba pe noi Cum de-am lăsat puteri abjecte Să ne târască în război! New York, 5 iulie 2004 Blestem străbun , Editura Semne București 2007 Marfă inocentă Născuți în lumi atemporale Copiii lumii proletare Sunt selectați și-apoi vânduți Pe piețele occidentale Fie reserve de organe Ori inocente trufandale Armatelor de pedofili. Copiii îmbrăcați sumar Ce-și petrec ziua în bazar În țări lipsite de ucaz Acum sunt ținte mișcătoare Pentru armate mercenare Ce
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
de 1,5 milioane În 1920 (Fitzpatrick, The Russian Revolution, p. 85). Figes, Peasant Russia, Civil War, p. 321. Citat În Fitzpatrick, Stalin’s Peasants, p. 39. Teoretic cel puțin, cele mai „avansate” erau fermele de stat: cooperativele industriale și proletare În cadrul cărora lucrătorii primeau salarii, neavând dreptul la parcele private. Aceste ferme au beneficiat și de cea mai mare parte a investițiilor În mecanizare pe care le-a făcut statul În primii ani. Pentru statistici privind producția, vezi Davies, The
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și Karl Kautsky și vine, în timp, până la Richard Pipes: o lovitură de stat în numele proletariatului și, din nou, merită remarcat că există relativ puține lucruri noi sub soare... „Nici un conducător nu era muncitor. Revoluția rusă n-a fost una proletară“, va remarca Herbert J. Muller în 196629. În 1988, Michel Heller 30 va constata că proletariatul l-a decepționat pe Lenin. În 1922, la Congresul al XI-lea, Lenin declara că „în măsura în care industria este distrusă iar fabricile și uzinele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un adevăr unic, anume chiar acela formulat de ele. De aceea, aceste ideologii sunt produse ale paradigmei subiectului unic, centrat, clamat de raționalismul și pozitivismul modernist. Comunismul a formulat ideea luptei de clasă, ideologia după care o singură clasă (cea proletară) are sarcina de a prelua puterea și de a le anihila pe toate celelalte, distrugându-le material și economic, psihologic și fizic, prin Gulag, domicilii forțate, clinici de boli mentale și alte sisteme de radiere a „dușmanului”. Chiar dacă societatea comunistă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
profesionalizarea elitelor 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real“ după 1989 4. Metode și terenuri Organizarea cărții PRIMA PARTE: FORMAREA INTELECTUALULUI DE PARTID Trei citate 1. Învățământul de partid În perspectiva istorică Originile școlii leniniste. O cronologie comună De la cultura proletara la universitatea de partid Agitprop Școală Kominternului și școlile antifasciste Școlile de partid după 1945 și difuzarea modelului sovietic Școlile partidelor comuniste bulgar și român Parteihochschule Karl Marx, « Universitatea noastră socialistă » 2. Recunoașterea academică a Învățământului de partid Constituirea unui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școlilor Kominternului și „școlile antifasciste” improvizate au fost Înlocuite În doar câțiva ani printr-o Întreaga rețea școlară diversificata atât pe orizontală, cât și pe verticală, având raporturi strânse cu facultățile de științe sociale din universitățile de stat. De la cultura proletara la universitatea de partid Apariția școlilor de partid comuniste (bolșevice) În anii care au precedat și au urmat Revoluția din Octombrie reprezintă o formă de compromis Între tradițiile social-democrației ruse și o miscare culturală de masă - proletkult, „cultură proletara” - organizată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revoluții ideologice drept singur garant posibil pentru Împlinirea revoluției politice. Erau literatorii care-și propuneau să dea marxismului o filosofie a culturii și acordau un loc mai important emoțiilor, În numele unității dintre idee și sentiment. Bogdanov, autorul conceptului de cultură proletara, fusese criticat de Lenin În Materialism și empiriocriticism, fiind exclus din fracțiunea bolșevica, e considerat un precursor al criticilor la adresa elitei politice comuniste și un apărător al autonomiei mișcărilor de masă. Școlile de partid comuniste apar așadar la granița dintre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca și principiul unei autonomii culturale analoge autonomiei politice a partidului rămânea abstract. Această nebuloasa este rezultatul unui mod de reprezentare Încă substanțialista a lumii sociale, care-și pune
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
muncă de educație, iar animatorii săi de cea de organizare politică. Ideea de a fondă o „republică academică liberă” se Înscria și ea În acest program, tentativă lui Bogdanov de a crea, În primăvara 1918, la Moscova, o primă Universitate proletara - pe care o deosebea de Academia socialistă - urmărea să dea posibilitatea membrilor claselor populare să fie admiși la universitățile de stat (Mele, 1989, pp. 49-50). La Universitatea proletara, dominantă era pregătirea În științele sociale, prin pregătirea de instructori pentru Întreaga
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Bogdanov de a crea, În primăvara 1918, la Moscova, o primă Universitate proletara - pe care o deosebea de Academia socialistă - urmărea să dea posibilitatea membrilor claselor populare să fie admiși la universitățile de stat (Mele, 1989, pp. 49-50). La Universitatea proletara, dominantă era pregătirea În științele sociale, prin pregătirea de instructori pentru Întreaga Rusie. În primul an, corpul didactic era restrâns, dar considerat competent, si Încadra un numar de 450 de studenți. Era o institutie concurență celei fondate de Sverdlov În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În cadrul Institutul de literaturură «Maxim Gorki» din Moscova, servind, În același timp, de justificare proscrierii reprezentanților avantgardei, Înfloritoare după revoluția rusă. Primul congres al scriitorilor sovietici, unde Gorki a reușit să constituie un suport considerabil de solidaritate intelectuală la internațională proletara, Isi datorează În bună parte răsunetul internațional primirii rezervate scriitorilor din exil, În special scriitorilor germani, refuzați pe atunci de către PEN-Club, care se temea să nu fie contaminat politic de „stânga”. Reticentei elitei literare mondene precum cea de la PEN și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de capii Securității. Multe dosare de rețea, adică ale informatorilor, consemnează recrutarea prin șantaj pentru cele mai variate motive: politice, profesionale, personale sau toate la un loc. Membrii sau simpatizanții partidelor burgheze, descendenții familiilor de altă extracție socială decât cea proletară sau rural-pauperă, clerul recalcitrant, indiferent de confesiune, rudele emigranților legali sau clandestini, minoritarii de orice fel - toți erau în egală măsură șantajabili. Obiectul șantajului putea fi oricare dintre drepturile fundamentale: libertatea, dreptul la un loc de muncă, acordarea asistenței medicale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lirismul poetului preia adesea tonul coșbucian din Noi vrem pământ (în Moment de revoltă) ori din Doina (în Sorțarii). Modelul eminescian se simte în linia poeziei satirice (Lor este un ecou al Junilor corupți). Reminiscențe evidente sunt La steaua, Unei proletare, Cusutoreasa. Influența lui Eminescu este receptată prin Vlahuță în compunerile care retorizează suferința (Durere de mamă, Bordei și mormânt). Culoarea sentimentală a poeziei sociale, umanitara înfrățire cu neamurile lovite și cu categoriile năpăstuite (Tu, Moise, Prigonitul, Țiganii, Cor de robi
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
colaborare); Corespondență, București, 1969. Traduceri: Alexei Kolosov, Povestiri, București, 1951 (în colaborare cu Natalia Stroe); O. Koriakov, Cărarea vitejilor, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Nicolai Tihonov, Povestiri din Pakistan, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Ivan Olbracht, Proletara, București, 1952 (în colaborare cu Vitali Benicovschi). Repere bibliografice: Mihail Sevastos, „Carnet de drum”, ALA, 1931, 573; C. Panaitescu, „Floare neagră”, FCL, 1932, 573; Cicerone Theodorescu, Romancierul Horia Oprescu, „România literară”, 1932, 45; Matei Alexandrescu, „Floare neagră”, FCL, 1933, 578
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
și a altor ideologi bolșevici, În 1920, la Congresul proletcultiștilor, astfel că, după această dată, P a evoluat Într-o variantă Îmblânzită, mai ales În privința valorificării moștenirii culturale (prin preluarea contribuțiilor teoretice ale lui Lenin privind existența celor două culturi: proletară și burgheză, și posibilitatea identificării unui filon progresist chiar și În cultura burgheză). Totuși, cu toată presiunea comuniștilor sovietici, P nu a acceptat imixtiunea politică și nici spiritul de partid În literatură (partinitatea). În exercițiul literar practic și În compexul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în Capitală" Duminică după-amiază a avut loc la Casa Poporului din Capitală sărbătorirea zilei internaționale a femeilor muncitoare, printr-o populată întrunire organizată de secțiunea femeilor socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reînscrierea și carnetele luându-și angajamente de a duce la îndeplinire toate sarcinele trasate de partid și organizația noastră”, evidențiind pe „merituoșii” „...activiști din satele Armășoaia, Ursoaia și altele”. Moisuc Constantin din comitetul de Plasă Negrești a raportat cu mândrie proletară următoarele: „...în campania reînscrierilor biroul organizațiilor de bază s’au călăuzit după principiul luptei de clasă alungând din biroul organizației de bază Drăgușeni un element dușmănos”. Secretarul organizației de bază de la Cozmești, Motaș Virgil, amintește de vremurile „triste” ale fostei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Singura-i amică este o albină, Rătăcită - ce știi cum - în strada veche, 50Glasul îi pătrunse la a ei ureche; Deschizând fereastra, să intre o lasă Intre flori să doarmă și să-i stea în casă. Se iubiră cele două proletare: O insectă-umană, una sburătoare. Fata stând pe gânduri, vesela albină, Cu galanterie de buze-i s-anină, Ca și când i-ar zice: "Au nu știi tu oare Cum că a ta gură-i cea mai dulce floare? "Căci tu ești frumoasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
468. În acești termeni, cunoașterea nu mai este clasificată, pe criteriul demarcației de metodă, între cea normativă și cea empirică sau între cea proprie științelor sociale și cea specifică științelor naturii, ci, mai curând, între o cunoaștere "plebeiană" și una "proletară" dacă prima permite implicarea publicului în producerea de cunoștințe într-o măsură limitată, cea de a doua susține ideea că producerea cunoștințelor este inseparabilă de implicarea publicului în acest proces 469. Cunoașterea nu mai este accesibilă deci sau nu ar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
revoluționară a poporului" (Roller, 1952, p. 52). Aservită puterilor imperialiste, guvernarea și-a asumat "misiunea [...] de jandarm și unealtă a reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul 1918 este descentrat din memoria națională românească, printr-o dublă dislocare: i) prin externalizare sovietică, în urma căreia borna temporală este coborâtă în 1917, anul "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie"; ii) prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după care pică pe o altă intrare în sfântul lăcaș, deasupra căreia scrie „Clubul Muncitoresc Lenin, Odessa”. Muzica de acompaniament devine Internaționala prelucrată în stil săltăreț de fanfară de parc. Muncitori și muncitoare care joacă dame, șah, citesc ziare, o proletară cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în față, pe spatele ei stă scris : „Tatăl fascismului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în față, pe spatele ei stă scris : „Tatăl fascismului”. Proletara noastră țintește acum o casă. A nimerit. Un muncitor cu ciocanul în mână țâșnește pe acoperiș. E rândul sticlelor de bere așezate într- o navetă. Proletdiva, femeia timpurilor noi, le spulberă una câte una. Omul cu aparatul de filmat iese
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
într-un burghez, Caius”. A călcat totuși acest precept, s-a îndrăgostit de Caius, și pentru asta „a plătit scump”. Despărțirea lor se datorează „incompatibilității de clasă”, căci boierul Caius se jena în fața „fandosiților” la care mergea în vizită cu proletara Irina, deoarece ea făcea zgomot cu lingurița în ceașca cu ceai, în vreme ce criteriile lumii Irinei, muncitorimea comunistă, erau „mai serioase și mai severe, Caius”. Numitul Caius fumează tot timpul, are barbă, e dubios, mai rade și câte un whisky, câte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a acuza guvernul Daladier că instaurează fascismul în Franța, și își va reitera acuzația și contra lui de Gaulle, în 1958, eufemizând-o ulterior sub forma „putere personală”. Stângiștii* au utilizat deseori aceeași retorică. în anii 1970, maoiști* francezi din Stânga Proletară sau din PCMLF-HR își legitimează atacurile lor contra regimului democratic calificându-l ca fascist, iar Fracțiunea Armata Roșie din Germania sau Brigăzile Roșii din Italia vor face la fel pentru a justifica terorismul*. Alții își îndreaptă argumentația contra comuniștilor: anarhiștii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
genetica clasică a lui Mendel și Morgan - conform căreia gena este suportul eredității -, afirmând acțiunea mediului asupra transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu necesitate falsă, căci își trădează devenirea istorică. Biologii „burghezi” sunt sancționați, chiar arestați, iar lîsenkismul va domina biologia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]