274 matches
-
Castelul și Colonia penitenciară sau în orice caz o operă cu un fond ideatic similar chiar dacă s-ar fi născut la Londra, Paris, București sau Ocna -Șugatag, indiferent de timpul sublunar care i-ar fi măsurat trecerea pentru că humorile, natura prometeică, intuițiile abisale, metabolismul său spiritual l-ar fi condamnat la un astfel de demers creator. Literatura lui Kafka are un înțeles secund care se origineză în metafizica iudaică, în Tora, în Talmud, în Cabala sau în Epistola lui Pavel către
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
sumă, nu o persoană. Josef K. are o sensibilitate sporită pentru birocrația invizibilă a legii. Toți suntem acuzați însă nu toți realizăm acest lucru. Conștientizarea efectivă a vinei și a momentului arestării survine doar în cazul ființelor ultrasensibile, faustice, hiperlucide, prometeice, a spiritelor bântuite de daimonul neliniștii și interogațiilor ultime, mai exact în cazul oamenilor de excepție pe care îi numim convențional genii. Acest concept, rodat de romantism este folosit adesea cu sensuri imprecise. Geniul e o problemă de luciditate, de
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
coborî, de viu, pe AXA LUMII, până la limita ultimă a OSIEI COSMICE - adică, în INFERN. Pentru a căpăta, apoi, în faza de inițiere smerit-înțeleaptă, dreptul ascensional, de a asalta, în vârtejuri concentrice (în jurul aceleiași AXE/OSII, dar tentând sensul invers!), prometeic și hristic (simultan!) - CERURILE. ...Noi nu agreăm acest soi de critică de întâmpinare, care se bazează pe etichetism, iar nu pe criteriile, severe și mult mai convingător-relevante, ale ESTETICII. Din pricina acestor etichetiști, fără nicio bază în afirmațiile lor, și care
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU by http://uzp.org.ro/un-debut-pe-deplin-onest-meandre-de-catalin-nicolae-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
despre Eminescu prezentate la Colocviul de la Universitatea din Paris-Sorbona din 12-15 martie 1975. A. Dupont, președintele Universității Sorbona, spunea despre Eminescu: „Mai întâi drama prodigioasă a acestei vieți prea scurte, culminând în rătăcire și nebunie, și care atestă un destin prometeic, al umanității contemporane chiar, în căutarea, de-a lungul culturilor și sistemelor, să-și găsească temeiuri de a exista. Furia chinuitoare a cunoașterii, dorința de a da plenitudine și sens vieții, descoperite sau căutate, sfâșie inima lumii noastre.” Deși un
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
privirii devine căruntă...// Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său apun toți trandafirii...// Poetul e toiagul către zei,/ cu plugul minții, iată, cerul ară,/ din focul prometeic destrupat/ Poetul e un Dumnezeu de ceară...” Theodor RĂPAN Ori de câte ori mă apropii de Poezie, și se întâmplă mai tot timpul, simt cum o necesitate intrinsecă articulează dimensiunile creativității: e chemarea spre deschidere, dar și ispita transgresării cadrelor convenționale. Aventură personală
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
un crocodil sfios”, „Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său apun toți trandafirii ... / Poetul e toiagul către zei,/ cu plugul minții, iată, cerul ară,/ din focul prometeic destrupat/ Poetul e un Dumnezeu de ceară ... ”, „în cel ce nu-s Poetul tot plinește ... ”, „Poet de sunt ursesc doar bucuria ... ”, „Citește-mă și-nvață-mă la flacăra uitării ... ”, „...în sângele Visului doarme un prunc”, „Vrednic ești Tu, neînjunghiatule Poet
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
ilustrat, într-un roman de un realism dramatic, visul american - luminos și radios, ca o dimineață de primăvară, și, după cum se poate anticipa, la fel de lipsit de consistență și iluzoriu. Evident că romanul aruncă o umbră de îndoială de-a dreptul prometeică asupra a ceea ce reprezenta în perioada respectivă visul american pentru majoritatea acestei nații, devoalându-l ca fiind ceea ce este de fapt orice vis - o himeră. Iar problema cea mai gravă nu o constituie faptul că visul american rămâne până la urmă doar
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-soareci-si-oameni-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
au asumat-o geniile umaniste ale vremii, cele ce au relansat pentru aceasta „Omul și omenescul”, ca valori universale esențiale ale vieții, în toate domeniile lor de afirmare creativă. A fost o perioadă de muncă titanică, de înflorire proteică și prometeică, una care a demonstrat dimensiunile extraordinare ale creatului om, ființă în care Tatăl Divin a sădit, încă de la facerea lumii lui, formidabile virtuți și haruri. Iar pentru a ilustra convingător acest fapt vom cita doar câteva nume strălucite care s-
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
elaborare mentală. Cum o asemenea ficționalizare a expresiei artistice și a lumii înseși nu avea cum să-și împrospăteze resursele, pe măsură ce presiunea ideologică a dat semne de relaxare, marii actori ai realismului socialist, adică obscurii autori ai unor conjuncturale gesticulații prometeice, s-au resorbit în penumbrele din care au apărut, iar artiștii adevărați au revenit, la începutul deceniului șapte, la uneltele lor. Pînă și Maxy și Perahim, care au anticipat sociologizarea artei printr-o renunțare aparent inexplicabilă la propriul lor program
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
ca om și artist, putem aprecia activitatea lui Constantin Baciu, cea de ilustrator dar și de pictor liric al realitțților subiective - artistul unei epoci - cea pe care o parcugem, dar și al credinței în om și în destinul său unic, prometeic." - Virgil Mocanu.
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
altul în brațele nebuniei, barbariei și morții. Finalul fericit lasă un gust amar, deoarece doar providența îi salvează pe ultimii supraviețuitori ai decăderii umane. Jules Verne, care-și obișnuise cititorii cu viziunea optimistă a progresului aflat în mâinile unei omeniri prometeice, descrie aici oameni aflați în plin regres spre "barbarie". Publicul obișnuit nu a gustat această abordare, iar vânzările "Cancelarului" au fost slabe. Totuși, în cazul acestui roman, Verne a fost un inovator, deoarece a ales să-i dea poveștii forma
Cancelarul (roman) () [Corola-website/Science/305108_a_306437]
-
secolului al XIX-lea este reflectată adesea în literatură, care, odată cu a treia împărțire a uniunii statale polono-lituaniene, capătă avânt, fiind marcată de un profund patriotism, mai ales între 1830-1850. Edward Henry Lewinski Corwin caracterizează opera lui Mickiewicz ca fiind prometeică, care „sensibilizează nu doar inimile poloneze”, la fel ca și alți barzi ai Poloniei precum Zygmunt Krasiński și Juliusz Słowacki, iar George Brandes afirma ca poeziile lui Mickiewicz sunt „mai sănătoase” decat cele ale lui Byron, Shakespeare, Homer sau Goethe
Adam Mickiewicz () [Corola-website/Science/309859_a_311188]
-
din Finciu în locul numit Sanțul Popii. De acolo coboară prin Mănăstireni, unde preia și apele Văii Răntșsti și înaintează pe sub Dealul Tăului, înalt de 798 m. După ce iese din Mănăstireni se aruncă într-o strâmtoare de munte și după zbateri prometeice deschide niște chei fermecătoare, își creează un culoar spectaculos, un defileu cu pereți abrupți și impunători prin maiestuozitate. Spre ieșirea din sat primește debitul mai multor văi și pâraie: Valea Podului, Valea Babat, Valea Mare, pâraiele Branului, Găini, Citeri, Custelicului
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
în Polonia. El s-a oferit să furnizeze Japoniei informații în sprijinul războiului acesteia cu Rusia, și a propus crearea unei Legiuni Poloneze formată din polonezi, recrutați în armata rusă și căzuți prizonieri la japonezi. El a propus și proiect „prometeic”, având ca scop destrămarea Imperiului Rus — un obiectiv pe care mai târziu a continuat să-l urmărească. La întâlnirea cu , el a sugerat că declanșarea unui război de gherilă în Polonia ar distrage atenția Rusiei, și a cerut ca Japonia
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
au fost însă tensionate cu Cehoslovacia, dar cel mai mult cu Lituania. Relațiile cu Republica Germană de la Weimar și cu Uniunea Sovietică au variat de-a lungul timpului, dar în timpul mandatului lui Piłsudski ar putea fi descrise ca neutre. Programul prometeic al lui Piłsudski, conceput pentru a slăbi Imperiul Rus și succesorul său, Uniunea Sovietică, prin sprijinirea mișcărilor naționaliste de independență ale marilor popoare neruse ce trăiau în Rusia și Uniunea Sovietică, a fost coordonat de la 1927 până la izbucnirea celui de
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
influențat politicile Republicii Populare Polone, stat-satelit "de facto" al Uniunii Sovietice. În special, Polonia nu era în postura de a relua eforturile lui Piłsudski de a construi o federație "Intermarium" între Polonia și unii dintre vecinii săi; și un efort „Prometeic” de a „rupe statul rus în principalele sale părți constitutive și de a emancipa de țările care au fost încorporate cu forța în imperiu.” La un deceniu după al Doilea Război Mondial, Piłsudski a ajuns fie ignorat, fie condamnat de către
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
se prezenta la dimensiuni microscopice, și că existența unei întregi colecții despre un același subiect era mai puțin justificată decât cea a unei sinteze a scrierilor deja existente. Această carte a fost concepută ca o astfel de sinteză, deși caracterul prometeic al acestei ambiții a devenit în scurt timp neîndoielnic. Totuși, din fericire, în pofida faptului că suferă de tot soiul de evidente neajunsuri (nu în ultimul rând de o inevitabilă dependență pe surse secundare, dintre care nu toate permit o examinare
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
cu o devoțiune care m-a îndepărtat de mine însămi. Am fost pur și simplu, mental și emoțional, Strindberg! Acum sunt obosită de acest lucru, resimțind nevoia să fiu eu însămi, mai puțin implicată în tenebrele geniului și fulgerele lui prometeice. Acum văd cât de periculoasă e calea traducerii, a creației luând ca punct de plecare un text existent, oricât de genial ar fi. Acel subconștient care trebuie să vină cu forme noi se arată altfel - având ca punct de plecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
hotărât să fac din plictiseală obiectul meu de studiu. Să mă apuc de studierea lui. Să devin autoritate mondială pe acest subiect. March, asta a fost o zi însemnată pentru omenire. Ce mai obiect de studiu! Ce mai domeniu! Titanic! Prometeic! Tremuram în fața sa. Eram inspirat. Nu puteam să dorm. Îmi veneau idei noaptea și le notam, grămezi. Ce ciudat că nimeni nu se ocupase de asta sistematic. O, de melancolie, da, dar nu și de plictisul omului modern. Am cercetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
unei mingi de biliard de acum un secol sînt, de fapt, umpluți cu energie - unici În distribuția Încărcăturii pozitive și negative, a ratei de rotire și a modelului vibrațional 24 - este aproape de a revoluționa unele dintre cele mai prețuite invenții prometeice, cum ar fi televiziunea, telefoanele celulare și computerele, toate axate pe efectele electromagnetice. Cu toate acestea, medicina occidentală continuă să se concentreze mai degrabă pe psihologia și chimia corpului decît pe energiile sale, păstrînd la loc de sfințenie farmaceutica și
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul său semnificativ în descifrarea Și relevarea substanței lucrurilor aduce cunoaștere Și oferă speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic al cunoașterii izvorât Și însuflețit de Știință. Considerăm că Științele sociale pot fi creditate Și abilitate ca primi depozitari ai adevărurilor create de om pentru om, având în vedere dictonul „Omul ființă socială”. Nu este o încercare de a contrazice
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ci vedem ceea ce ne place. Iar când o societate îl iubește ceva mai puțin pe Dumnezeu, privește mai atent lucrurile și oamenii. Distanțându-se de cel dintâi, ea se apropie de cei din urmă. Renașterea și Iluminismul, cele două puseuri prometeice ale creștinătății, figurează două cotituri în cucerirea vizuală a inaccesibilului. Două anexări succesive de spații virgine, cu ochiul liber. În Franța, abia smulși din noaptea lor, în secolul al XVI-lea, de către gravori, maeștri ai metalului, plumbului și cuprului, Alpii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
realizăm, de vreme ce nu suntem în stare să născocim un leac împotriva suferinței și să eliminăm moartea din lume. Sensul binecuvântat al civilizației stă în măsura în care ea e numai un mijloc în slujba desăvârșirii spirituale. Dar când omul se avântă în gigantismul prometeic să dobândească lumea, iluzia acestei desfătări nu prețuiește nimic față de sufletul pe care și-l pierde. Căci moartea desființează într-o clipă stăpânirea noastră asupra lumii. Civilizația concepută ca scop prometeic de a reface paradisul terestru pentru propria-ți desfătare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desăvârșirii spirituale. Dar când omul se avântă în gigantismul prometeic să dobândească lumea, iluzia acestei desfătări nu prețuiește nimic față de sufletul pe care și-l pierde. Căci moartea desființează într-o clipă stăpânirea noastră asupra lumii. Civilizația concepută ca scop prometeic de a reface paradisul terestru pentru propria-ți desfătare are ceva din tragedia trufiei simbolizate în povestea Turnului Babel. Paradisul nu mai e cu putință decât în cerul și în pământul cel nou al transfigurării finale. Dacă în acțiunea de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să se înconjoare de mister și pudoare, căci ele desfac promiscuitatea mai originară a licitului cu ilicitul. Evident, atunci când devenirea se împiedică repetat în primii ei pași, de noi începuturi e mare nevoie - atât de mare încât ele trebuie sustrase prometeic; doar dincolo de legile scrise există cele nescrise, ce nu pot refuza șansa unui nou început fără a flirta periculos cu ideea damnațiunii eterne și-a ei lipsă de măsură umană. Nu întâmplător, curioșii profesioniști veniți la această întâlnire promiteau, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]