16,190 matches
-
Mihaes, după ce te-ai forțat pe la intilniri cu bursieri NEC și l-ai “făcut” din strimbaturi pe Aurelian Pavelescu, ar trebui să fie o joacă pt ține). Ca să nu te simți cumva dezavantajat, îți dau timp triplu de vorbire, iti promit că iau cîteva pietre în gură că Demostene, te invit să-ți chemi în ajutor toți camarazii intru marxism și-ți promit că-ți acord cîte revanșe vrei. Quick question: În timpul discuției ai vorbit și despre o piesă de teatru
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
fie o joacă pt ține). Ca să nu te simți cumva dezavantajat, îți dau timp triplu de vorbire, iti promit că iau cîteva pietre în gură că Demostene, te invit să-ți chemi în ajutor toți camarazii intru marxism și-ți promit că-ți acord cîte revanșe vrei. Quick question: În timpul discuției ai vorbit și despre o piesă de teatru (în partea cu cetățeanul 23.xxx.xxx). What play was it? Cheers Văd utilitatea brand-ului personal când ne referim strict la
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
întreb cum a fost spatenspate, si iacata-ma în fața postului.Aaaa, poate este de la mine, dar nu văd decât prima și ultima poză. Later edit. Este de la mine. Se văd toate. Eu nu sunt în poza! Mă supăr... Cum îți promiteam, ceva mai sus, mă întorc la comentariul meu despre lectură din “Frame”. Înainte de toate, atmosfera. Un club simpatic, cu tineri așijderea, mult muieret neînțărcat, în fine, plăcut... Un reproș: dacă e oră 21, ora 21 să fie! Textul tău. Simpatic
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
vorba de alta, la admitere nici nu știam că există o specializare similară la Istorie în fine, pe d-voastră nu cred că vă interesează toate lucrurile astea, poate vă plictisesc, nu-i așa, măi acordați-mi doar cinci minute, promit să nu abuzez de timpul d-voastră, asadar de unde pornisem? A, sigur că da, vă spuneam că a fost o vreme în facultate, în primă facultate, când îl citeam primul pe dl Cosașu, nu pentru că ar fi scris mai bine
N-am nici o scuza by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83034_a_84359]
-
trece dincolo de barieră solzoasa. Două tipuri de scriitura reușesc s-o facă: deconstrucția relaxată sau derriziunea sălbatică. Exemple pe www.gigel.org/urbanul sau pe blogul lui Miron Ghiu, daca nu s-a apucat să scrie în franceză, cum tot promite de ceva timp. Arhitectură abraziva a discursului academic creează o reacție alergică la nivelul solzilor și trimite bestia în refugiu pe blog-ul Cultură Vura, unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
mult a “Dilemă veche”, de la o poștă chiar, ceea ce în esență nu e rău, dar România reală (chiar cea culturală) nu există în această publicație. Atunci cărui public i te adresezi? Să nu-mi spui că cei din “Frame”, ca promit să nu mai intru pe site-ul asta... Cât despre Andrei Gheorghe, trebuie să mai aștepți. Cand va simți că sări la beregata pozițiilor ocupate de unii din acest tip de gașcă, vei suporta consecințele... Apropo: să-ți ofer un
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
auzită și la Palatul Parlamentului. Deputatul liberal Horațiu Buzatu, arhitect de profesie, va propune o inițiativă legislativă în acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat de invazia publicitară din capitală. „Le-am promis lui Dragoș Mușat și lui Dragoș Bucurenci, doi dintre cei care au lansat campania, ca o sa fac uz de calitatea mea de deputat pentru a crea o lege care să protejeze clădirile vechi din capitală. Mai am nevoie de două
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
În ignoranța mea am crezut că s-au sacrificat pentru bani,pentru poziții sociale, case, terenuri, mașini, excursii în Mauritius și revelioane la Paris, petreceri extravaganțe și eventual vreun curs de leader-ship la Erudio Alumni!M-am înșelat ,,crunt” ,dar promit să-mi repar greseala.Cu prima ocazie,cînd văd o limuzină cu număr de ,,multinațională” din care stă să coboare vreun boss, mă prosternez cu evlavie în fața lui, îi car Vuitton-ul pînă la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
În ignoranța mea am crezut că s-au sacrificat pentru bani,pentru poziții sociale, case, terenuri, mașini, excursii în Mauritius și revelioane la Paris, petreceri extravaganțe și eventual vreun curs de leader-ship la Erudio Alumni!M-am înșelat ,,crunt” ,dar promit să-mi repar greseala.Cu prima ocazie,cînd văd o limuzină cu număr de ,,multinațională” din care stă să coboare vreun boss, mă prosternez cu evlavie în fața lui, îi car Vuitton-ul pînă la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
În ignoranța mea am crezut că s-au sacrificat pentru bani,pentru poziții sociale, case, terenuri, mașini, excursii în Mauritius și revelioane la Paris, petreceri extravaganțe și eventual vreun curs de leader-ship la Erudio Alumni!M-am înșelat ,,crunt” ,dar promit să-mi repar greseala.Cu prima ocazie,cînd văd o limuzină cu număr de ,,multinațională” din care stă să coboare vreun boss, mă prosternez cu evlavie în fața lui, îi car Vuitton-ul pînă la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a scrie despre teatrul unui autor ale cărui lucrări nu le-ai văzut niciodată pe scenă e ceva asemănător bancului cu nebunii care sar zilnic de la trambulină într-un bazin fără apă. "Domnul doctor - zice unul dintre ei - ne-a promis că, dacă vom fi cuminți, o să ne pună și apă."". Acum e apă în bazin, dar, după primele semne, ceea ce se va vedea pe scenă sub titlurile schimbate ale pieselor lui Valentin Nicolau nu vor fi neapărat piesele lui Valentin
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
ziarului ZIUA, Dan Pavel, lansarea de la Ateneu a cărții fostului președinte al României "a fost un spectacol de sunet și lumină cu efecte studiate, în care se împleteau cultul per-sonalității și nostalgia pentru vremurile bune ale Convenției Democratice. [...] După ce a promis acum doi ani că nu va mai avea de-a face cu politica, Emil Constantinescu și-a regizat revenirea fiind rugat s-o facă tocmai de peste Ocean de către fostul ambasador al Statelor Unite la București, David Funderbunk." Cu prilejul acestui editorial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
Cristian Teodorescu Nu înțeleg supărarea premierului că presa n-a căzut pe spate la constatarea că o promisiune aruncată la una dintre discuțiile sale săptămînale cu prefecții, cea despre cornul și laptele din școli, a fost respectată. Dl Năstase a promis multe altele, de care a uitat. Fiind vorba de o promisiune respectată, firește că presa a vrut să constate cum stau lucrurile la fața locului. Așa s-a putut afla că ideea generoasă a premierului, e adevărat că pe bani
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
zece metri de a noastră. Cu multă diplomație, am ajuns la compromisul istoric: am încercat să le explic "revendicatorilor" că am cimentat picioarele băncii și că ea nu mai poate fi scoasă decât cu mare greutate. în schimb, le-am promis că o să repar și banca din dreptul scării lor. Au acceptat pe loc, deși eram hotărât, în sinea mea, să nu mai mișc un deget pentru binele obștesc. Partea nostimă e că, de atunci încoace, absolut nimeni nu mi-a
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist, iată, dl. Marino promite o revenire. Așteptăm cu mare interes. Cîteva scrisori inedite ale lui Vasile Conta în CONVORBIRI LITERARE din august. Le comentează dl Florin Cântec. Urmînd pe alții, (chiar de la Iași, dar și de la Tr. Severin) revista ieșenă scoate și un caiet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
cu Isus Cristos, substituindu-se lor, prin acest acces de non-identitate. Ulise, my dear Jeff, - încheiasem cu verva pe care mi-o regasisem în Franța, - este Los-Alamos, fisură nucleară a frazei și narațiunii pe plan literar... Formidabil! repeta americanul entuziasmat promițând că avea să mă citeze în teza de licență în perspectivă... În fine, mă făcusem înțeles. Dar asta datorită fizicei invocate, instrumentul de bază al cunoașterii americane. Făcând o miscare greșită, cartea alunecă de pe masă, gata să cadă...În ultima
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
cu scrisul lui Ion Vinea, tot parcurgând revistele și ziarele Bibliotecii Academiei și unde, nu de puține ori, dezlegarea șaradei pseudonimelor era o provocare petrecută imediat dar cu răspuns mai totdeauna reflexiv. De aceea, acest întreg editorial actual și altul promis în câteva volume în perspectiva desfășurării publicisticii, oglindă a replicilor unui om care nu înțelege convenționalismul și interferențele dezinvolt hazardate printre luxuriantele evenimentelor, l-am privit drept reconstituire monografica a unei biografii. O biografie pecetluita de vitalitate, de făgăduințe, de
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Am incercat mereu s-o facem să scrie. De cîte ori ne vizită la redacție. Se pare însă că, la Dilemă, isi epuiza resursele. Asista destul de des la întîlnirile noastre redacționale. Încercăm s-o determinăm să colaboreze, chiar păcălind-o; promitea cu jumătate de gură, apoi se răzgîndea, amîna, negocia. Ar fi fost autoarea ideală pentru Ochiul magic din pagina 20. Cînd s-a lăsat convinsă să-l scrie, ne-a dat o pagină extraordinară. Acum s-a isprăvit. Joile noastre
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
proză scurtă al lui George Cușnarencu cuprinzînd prozele scrise înainte de 1989 și nepublicate pînă acum în volum, alături de cele scrise în ultimii ani, permite o privire de ansamblu a evoluției scrisului lui Cușnarencu. Iar comparația celor două imagini - tînărul care promitea în 1978, cînd revista Tribuna i-a acordat premiul pentru debut și maturul care încearcă să se întoarcă la proza scurtă "ca la prima iubire" fără să mai poată găsi "respirația" este în dezavantajul celui de-al doilea. Ceea ce găsim
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
că Radu Petrescu este un scriitor fără succes de public și că, în consecință, continuarea publicării ar fi fost o pierdere din punct de vedere comercial. Interesează însă mai puțin motivul real pentru care editura nu a continuat ce a promis, cît discuția în jurul acestei spinoase și importante probleme a succesului. Nu cred că e o greșeală să spunem că Radu Petrescu n-a fost și nu este un scriitor de tiraj, un scriitor pe care să-l cunoscă și să
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
e defel socotită criză în America, ci dimpotrivă, un pas normal înainte, ba poate chiar un progres. Cu alte cuvinte, am putea vorbi de o răspîndire, de o popularizare a formelor artistice, de genul celor pe care comuniștii le tot promiteau, dar nu reaușeau să le înfăptuiască". Aceasta la nivelul comunicării. La nivel structural, situația e ceva mai complicată, dar sub semnul aceleiași "democratizări". Dacă ordinea, sistemul au o conotație aristocratică, "dezorganizarea", "fragmentarismul", "haosul deliberat" al postmodernismului reflectă individualizarea, atomizarea socială
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
și nu e vorba de vreun procedeu stilistic deliberat!) e adeseori secondată de o avalanșă de barbarisme lexicale pentru a produce un text ce oglindește aviditatea de senzațional ieftin a populației. Toate caracteristicile enumerate se regăsesc în Noua Atlantidă, ea promițând cititorului chiar câteva adaosuri interesante. Un exemplu ar fi meditația asupra raselor, care i-ar atrage autorului (de data asta pe drept cuvânt) - cel puțin din partea reprezentanților canonului political correctness - o lapidare în toată regula: Chinezi. Eschimoși. Țigani. Ramuri ale
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
plăcerea nu trece niciodată în perversiune literaturizantă și nuvelele lui Radu Cosașu rămîn bine legate de solul adevărului. Peronajul e cel real, cu numele real, cu prietenii și dușmanii reali, cu istoria reală. De aici interesul cititorului, căruia i se promite un document și o confesiune, dar i se livrează și un supliment neașteptat, un bonus: frumusețea, farmecul extraordinar al scriiturii, vălul transparent al unei literaturi care nu e literatură dar se poartă ca și cum ar fi. Secretul acestui magic echilibru îl
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
am spus: "Vreau să vă propun această carte, deși nu vorbește explicit despre călătorii. Dar puteți imagina o modalitate inedită de a călători prin bucătăriile lumii". Ideea i-a plăcut, așa că mi-a sugerat să las cartea acolo. Mi-a promis că o va pune în vitrină, iar dacă se vinde, ea va comanda alte exemplare la editură. La sugestia ei, am revenit peste o lună, după vacanță. M-a anunțat că volumul se vînduse imediat și comandase altele. Avea un
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
un fel de continuare mai eseistică la Opera artei. Dar cu toate acestea, în Figuri V e mai mare interesul pentru literatură, asta nu pentru că țin să revin la literatură ci pentru că lucrurile s-au prezentat astfel, ceea ce bineînțeles nu promite nimic pentru viitor. M.C.: Păreți ironic față de ideea de critică imanentă, structurală sau tematică, care a făcut carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]