5,217 matches
-
decât actual în descrierea tipului „Domnul Marius Chicoș Rostogan” Cu excepția educatoarelor de grădiniță care, trebuind să se comporte familiar folosesc apelativul „per tu” ca și mamele, profesorii minorității săsești din Ardeal se comportă cu respectul cuvenit elevului, nu neapărat cu pronumele de politeță ci cu mult mai mult, cu respect reciproc în toată atitudinea. Nu ne-ar strica un Președinte respectuos chiar și față de țânci. Poate înalții demnitari ar vorbi alt fel între ei, mai omenește. Munca elevului nu este „învățătură
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413472585.html [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
Pîn' ce codrul ruginea / Și frunza toată-i cădea / Ca să cad și eu cu ea... Unde rămâne singur sufletul - singur el compatibil cu Focul din Rug și mutat aici de Marea Doamnă care își simfonia-nalță. E de observat cum pronumele reflexiv își nu numai că este locotenent al obiectului - Suverana Lumilor Stăpînă - ci este și preeminent în text. Deci, o formă neaccentuată a unui pronume (simplu înlocuitor) e izolată (aici dislocarea este de la stânga spre dreapta), căpătând, astfel, accentuație, și
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Rug și mutat aici de Marea Doamnă care își simfonia-nalță. E de observat cum pronumele reflexiv își nu numai că este locotenent al obiectului - Suverana Lumilor Stăpînă - ci este și preeminent în text. Deci, o formă neaccentuată a unui pronume (simplu înlocuitor) e izolată (aici dislocarea este de la stânga spre dreapta), căpătând, astfel, accentuație, și, totodată, o parte secundară de propoziție (își este complement indirect) ocupă locul și preia rolul părții principale de propoziție (fără ca, gramatical, să se și întâmple
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > PRONUME ȘI VERSURI Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Eu am visat la tine, de când am stiut gândi, Tu m-ai găsit, cănd singură erai... El tocmai venise, cu-n motiv, ca să
PRONUME ȘI VERSURI de COSTI POP în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1424637175.html [Corola-blog/BlogPost/382385_a_383714]
-
ca niște pioni, în asta viața Voi încercați să vă creați, un univers plin de iubire Ei în final, spunându-și doar, adio, Ele, ce-au fost în viața mea, sunt doar trecut. Bad Ischl, Austria februarie, 2015 Referință Bibliografica: Pronume și versuri / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PRONUME ȘI VERSURI de COSTI POP în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1424637175.html [Corola-blog/BlogPost/382385_a_383714]
-
nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De vorbă cu sufletul meu... Duminică, 18 Septembrie 2011. „...ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?” Marcu 8, 37 Cine erai mai înainte de-a locui în pronumele meu, în care gorun seva ta vie bătea? Spune-mi dacă aici, între cer și cuvânt, în Poemul acesta ce sunt, vremelnic mereu, te simți bine, sau ba? Cine vei fi când singur pe drum vei pleca?... Referință Bibliografică: De
DE VORBĂ CU SUFLETUL MEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_sufletul_meu_.html [Corola-blog/BlogPost/355359_a_356688]
-
de aceea nu putem accepta etimologia „probabil din derkomai «a vedea, a privi »“, cum citim în felurite dicționare. A se remarca și adj. „lung“ în indo-iranice durga, darga, pe când în gr. este dolikhos, slavă dolgii. Aceeași este, după noi, situația pronumelui „tu“. Pronumele, se știe, este în locul unui nume. Care i-a fost semnificația înainte de a deveni pronume nu se cunoaște. În Introducere în studiul limbii și literaturii indo-europene, Lucia Wald și D. Slușanschi afirmă că pronumele personal „are paradigme heteroclitice
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
nu putem accepta etimologia „probabil din derkomai «a vedea, a privi »“, cum citim în felurite dicționare. A se remarca și adj. „lung“ în indo-iranice durga, darga, pe când în gr. este dolikhos, slavă dolgii. Aceeași este, după noi, situația pronumelui „tu“. Pronumele, se știe, este în locul unui nume. Care i-a fost semnificația înainte de a deveni pronume nu se cunoaște. În Introducere în studiul limbii și literaturii indo-europene, Lucia Wald și D. Slușanschi afirmă că pronumele personal „are paradigme heteroclitice, ireductibile la
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
dicționare. A se remarca și adj. „lung“ în indo-iranice durga, darga, pe când în gr. este dolikhos, slavă dolgii. Aceeași este, după noi, situația pronumelui „tu“. Pronumele, se știe, este în locul unui nume. Care i-a fost semnificația înainte de a deveni pronume nu se cunoaște. În Introducere în studiul limbii și literaturii indo-europene, Lucia Wald și D. Slușanschi afirmă că pronumele personal „are paradigme heteroclitice, ireductibile la corelații etimologice limpezi“ (p. 243) și că „el datează dintr-o epocă atât de veche
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
este, după noi, situația pronumelui „tu“. Pronumele, se știe, este în locul unui nume. Care i-a fost semnificația înainte de a deveni pronume nu se cunoaște. În Introducere în studiul limbii și literaturii indo-europene, Lucia Wald și D. Slușanschi afirmă că pronumele personal „are paradigme heteroclitice, ireductibile la corelații etimologice limpezi“ (p. 243) și că „el datează dintr-o epocă atât de veche, încât explicația morfologică și etimologică a variațiilor sale paradigmatice ne scapă (cei puțin deocamdată) aproape cu desăvârșire“. Aici se
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
243) și că „el datează dintr-o epocă atât de veche, încât explicația morfologică și etimologică a variațiilor sale paradigmatice ne scapă (cei puțin deocamdată) aproape cu desăvârșire“. Aici se cuvine să facem o scurtă digresiune. În toate vechile limbi pronumele de pers. I sg. „eu“ se compară cu denumirea cerului, care grăiește omului prin tunet. Să ne amintim „convorbirea“ lui Yahwe cu Moise: „Eu sunt cel care sunt“. (Exodul, III, 14); „Eu, Yahwe, sunt zeul vostru...“ (Leviticul, XX, 38); „Și
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
altul. Eu te-am încins fără ca tu să mă cunoști. Eu sunt Domnul, ..... Eu întocmesc lumina și plămădesc întunericul; eu sunt cel ce urzește pacea și aduce restriștea. Eu sunt Yahwe, care face acestea“. Într-adevăr, să se observe că pronumele „eu“ în arabă e ana, în ebraică ani, în magh. en, iar în tc. ben cu un b inexistent în maghiară și toate acestea pot avea la bază numele cerului sumerian an. La fel, i.e. *ego poate deriva din numele
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
eu“ poate proveni din numele cerului, ar fi logic ca „tu“ să derive din cel al pământului. Găsim tot în mitologia chineză tu „pământul“, care-și menține sensul concret și substantival și astăzi, pe când în i.e. s-a transformat în pronume, care este sub forme apropiate cu i.e. și în maghiară te, în semitice etc. Iată și etimologia lui stâng. Acesta e dedus de unii din lat. stancus „obosit“, alții îl consideră de origine autohtonă, comparându-l cu termeni din albaneză
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
de mărimea unui vers, scot în evidență în mod paradoxal lipsa versurilor 13 și 14, sugerând probabil că au fost șterse de Vreme aducând „Chiar amânat sorocul“ ei“. Interesantă este, în al treilea capitol, Sonetele și viața lui Shakespeare, decriptarea pronumelui personal simplu „eu“. Presupunerea cea mai des întâlnită este că prezenta marcă a eului liric face referire la doar patru participanți: „poetul însuși, un tânăr aflat în centrul primelor 126 de poeme, o femeie brună sau întunecată cu care se
Bunul prieten al sonetului by http://revistaderecenzii.ro/bunul-prieten-al-sonetului/ [Corola-blog/BlogPost/339686_a_341015]
-
deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu” se referă la „case” sau la „madam Lefter Popescu”. Logica firească a enunțului și predicatul „are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case”. Privită în ansamblul ei relația d-lui Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate prin alăturare într-un mod foarte ingenios. Scârța-scârța pe hârtie este format prin repetarea interjecției onomatopeice scârța și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
m-ai nenorocit și dumitale atâta ți-a fost! Fugi, fugi, că te omoară!” Politețea nu este însă de intensitate maximă, deoarece verbul se află la persoana a II-a singular, iar în exprimarea Vetei apare în același context cu pronumele dumitale al cărui grad de reverență este mai mic decât al pronumelui dumneavoastră. Aprecierea făcută de jupân Dumitrache lui Rică Venturiano este pur subiectivă, izvorâtă dintr-o „inimă rea”, roasă de gelozie. Aspectul exterior al tânărului cu ochelari și cu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
te omoară!” Politețea nu este însă de intensitate maximă, deoarece verbul se află la persoana a II-a singular, iar în exprimarea Vetei apare în același context cu pronumele dumitale al cărui grad de reverență este mai mic decât al pronumelui dumneavoastră. Aprecierea făcută de jupân Dumitrache lui Rică Venturiano este pur subiectivă, izvorâtă dintr-o „inimă rea”, roasă de gelozie. Aspectul exterior al tânărului cu ochelari și cu joben și parțial și faptele sale nu o îndreptățesc. Nae Ipingescu chiar
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
piesei când se află care este adevărata identitate a personajului și că este amorezat de Zița, ci nu de Veta, Jupân Dumitrache își schimbă total atitudinea și exprimarea față de Rică Venturiano. El este tratat acum cu respect maxim prin folosirea pronumelui de politețe dumneavoastră, a persoanei a II-a plural a verbelor, a substantivului în vocativ onorabile „împrumutat din vorbirea parlamentară la începutul epocii liberale” (Vianu 1968: 255) „Da, tocmai astă-seară citeam cu nenea Nae, în gazeta dumneavoastră, cum scriți despre
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Insula dorințelor, Insula bandiților, Insula egoiștilor, Insula birocraților, Insula dăruirii și a binefacerii depline), care prezintă celelalte momente ale subiectului. Protagonistul romanului este un bărbat de vârstă matură, botezat Mir. Probabil numele, o creație a autorului (ce are Mircea primul pronume), trebuie asociat cu verbul a se mira, cu substantivul mirare, întrucât în permanență eroul este surprins în postura de „elev“, de „simplu stu¬dent“, ce descoperă universul special consti¬tuit din insulele ma¬gice ce alcătuiesc planeta. Un rol esențial
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
de știință. Firul de praf. Oceanul care înghite oricîte insulte și umilințe. Sau masa de manevră. Eu sunt acela despre care se vorbește numai la plural și la persoana a treia, care are numai valoarea unei cifre în statistici, un pronume nehotărît și indefinit. Acei „niște oameni", care nu au scris niciodată nimic despre ei, care nu stăpînesc meșteșugul oratoriei și care au lipsa de inspirație de a ieși în stradă cînd vor să se facă auziți. Eu sunt a ceia
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Iulian_moldovanu_fragmente_din_proiect_iulian_moldovanu_1331190803.html [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
devenirea în sacru. Cerul „de plumb” era acoperământul prin care omul era obligat să gândească. Numai în noapte, unde se mișcau umbrele, omul putea să cadă stării de meditație, de analiză a răului și căutării izbăvirii prin inițierea în bine. Pronumele negativ „nimic”, cu sensul de primejdios, închide brusc tentația de a găsi vreo scăpare omului, fără căință, din toată această formă de a exista. Pustiul, care se tot mărea, aduce în sufletul profanului teama de moarte, afectat fiind în cele
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
într-un etern “azi” este un fel de axis mundi, un spațiu al frumuseții, purității, dragostei și prospețimii, o crăiasă sau o zână din basmele noastre populare, omagiată de poet și de întregul Univers. După cum sugerează adverbul restrictiv “doar” și pronumele personal “pentru tine”, natură și oameni își canalizează toată dragostea, frumusețea și dăruirea numai către ea, “Țara”. Florile dragostei și ale primăverii: lalele, maci, tradafiri înfloresc și zâmbesc numai pentru ea, copacii se leagănă în vânt în semn de omagiu
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]