787 matches
-
și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726, al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui la propășirea acestuia. Nu știu dacă Gherontie Cotore a cunoscut manuscrisul lucrării lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile frumoase din "Cuvânt înainte către cetitoriu" aduc în minte rezonanțe din "Predoslovia" cronicarului moldovean: "Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
umble prin cetate în haine albe și curate, ca în zile de sărbătoare. Toate aceste fapte minunate de evanghelizare mergeau strună, timp de câteva săptămâni. Dar Satana, uzurpătorul sufletelor și a lucrării lui Isus, nu văzu cu ochi buni această propășire a lucrării de pocăință a localnicilor. Lucrarea străinului diacon ajunsese și la cunoștința șamanului cetății, numit Mulu, care, având puterile cele mai mari după cele ale stăpânului cetății, se înfurie cumplit de această nouă lucrare, știind că localnicii vor începe
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
termenii reci, birocratici, care nu reflectă și plusurile persoanei umane. Sunt mii de insti tuții didactice în țara asta care pot fi caracterizate astfel. Și totuși, acei „prestatori” fiind prin natura lor intelectuali români formați în spiritul inițiativei culturale de propășire națională, au știut că, de la pretențiile guvernării față de liceul lor, să ridice ei înșiși ștacheta: Au cultivat la elevi dragostea pentru activitățile culturale de dincolo de programa analitică, au cultivat la părinți mândria de a se alătura actului de susținere a
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
a celor cau au lucrat că procurori înainte de 1989 era cu dedicație. Monica Macovei prin legile concepute pe vremea când era ministra justiției este spaimă tuturor demnitarilor care vor să pună bani negri deoparte sau care mizează pe nepotism pentru propășirea familiei”.
Sabina Fati: Drama României a fost Ion Iliescu () [Corola-journal/Journalistic/23469_a_24794]
-
Cernăuți și a „Limbii Române” la Chișinău. Și cum consider momentul potrivit, aici voi pomeni despre cele două diplome, de Merit, acordate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România publicației luptătoare „Glasul Bucovinei” - „pentru remarcabila contribuție la cunoașterea adevărului istoric, la propășirea culturii și limbii române și la susținerea unității și demnității românilor din nordul Bucovinei - Ucraina” și, de Excelență, personalității deosebite a acad. Alexandrina Cernov - „pentru deosebita contribuție la existența singurei publicații științifice românești din nordul Bucovinei, precum și pentru ansamblul activității
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
două volume „Atacul de Noapte”, în care răstoarnă imaginea denaturată, pe nedrept demonizată și mult comercializată a domnitorului Vlad Țepeș. Remarcabila contribuție a revistei ,,Glasul Bucovinei” și a redactorului ei șef, neschimbat de două decenii, ,,la cunoașterea adevărului istoric, la propășirea culturii și limbii române și la susținerea unității și demnității românilor din nordul Bucovinei - Ucraina”, au fost apreciate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, scriitoarea Doina Cernica, reprezentanta acesteia, înmânând din partea președintelui Uniunii, dl Doru Dinu Glăvan, Diploma de Onoare
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire și mărturisire a credinței neamului. Ori neamul - chiar într-o lume globalizată - ca de altfel fiecare persoană - chiar într-o lume hiper-individualizată - este chemată să conștientizeze că nu-și poate afla sensul profund și ultim al existenței în afara lui Iisus
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
țării. Dar nu „asocierea de interese” promovată de Ponta umplând țara cu ministere neproductive, chiar inutile, pentru a satisface pofta de putere a coalițiilor care poluează majoritatea parlamentară. Președinția militează pentru găsirea unei colaborări a tuturor partidelor care țin la propășirea țării mai mult decât în slogane electorale. Toți „vor binele țării” dar se încurcă în vorbe și nu pot face nimic. A mai fost făcut un pact semnat de toți cu privire la contribuția bugetară la fondul de apărare militară a țării
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
al tuturor circuitelor informaționale într-un univers care se dorea a deveni dez-evenimențializat. Cum se contura viitorul unui popor într-o asemenea situație avea să ne spună într-una dintre veritabilele lui Filipice Soljenițîn: „... vai de acea națiune în care propășirea literaturii e întreruptă prin forță. Nu e vorba numai de o atingere adusă libertății presei; inima însăși a națiunii încetează să bată. Memoria națională e sugrumată. Acea națiune nu mai știe nici ea ce este cu adevărat. Își pierde unitatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
remarcabilă, în pofida împrejurărilor nefavorabile de dezvoltare culturală și economică, impuse de condițiile stăpânirii austriece. Ba ei au dat chiar românilor din Moldova un număr considerabil de oameni luminați (cum este cazul lui Constatin Hurmuzachi, de exemplu) care au contribuit la propășirea politică și culturală a Moldovei. Să nu se uite rapiditatea cu care românii bucovineni au învins deznădejdea și au început să formeze preoții, dascălii și învățătorii care urmau să redeștepte și astfel să mențină credința în neam, neamul românesc. Românii
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
sau ale trimiterii lor la școli străine. Într-o țară, a sfîrșit-începutului de secol (XVIII-XIX), pe care am crede-o destul de barbară - n-aveam o literatură, n-aveam presă, teatru, și alte desfătări ale spiritului, Iorga le face, gîndurilor de propășire, mult înainte de revoluție, o nesperată dreptate: "E mult mai mare de cum am putea crede numărul acelor fii de boieri, de boierinași, de negustori chiar, cari, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea sau în cele dintâi decenii ale celui
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
sau ale trimiterii lor la școli străine. Într-o țară, a sfîrșit-începutului de secol (XVIII-XIX), pe care am crede-o destul de barbară - n-aveam o literatură, n-aveam presă, teatru, și alte desfătări ale spiritului, Iorga le face, gîndurilor de propășire, mult înainte de revoluție, o nesperată dreptate: "E mult mai mare de cum am putea crede numărul acelor fii de boieri, de boierinași, de negustori chiar, cari, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea sau în cele dintâi decenii ale celui
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
sergentul de la Plevna), e onoare de uz extern. Un "sentiment de demnitate energică", pe care nu-l vei găsi decît într-un piept de ostaș, de om de stat, în mintea și cugetul acelora de-a căror dreaptă cumpănă depinde propășirea țării. Revoluția franceză descoperise cetățeanul, sora ei de mai tîrziu lasă în urmă onorul. Ceea ce nu înțelegea Alecsandri, atunci cînd condamna schimbarea de sex prin care onorului i se dă "o natură muieratică", e înfățișat "în poale lungi" și botezat
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
XIX-lea, în faza de constituire modernă a li-teraturii române, scriitorii noștri au simțit nevoia de a se reuni într-o grupare cu specific adecvat preocupărilor lor creatoare, cu scopul esențial de a contribui la desăvârșirea limbii române și la propășirea literaturii naționale. însuflețiți de acest ideal, Dinicu Golescu, autorul primului memorial de călătorie din literatura română, apărut în 1826, și Ion Heliade Rădulescu înființează, la București, în 1827, Societatea Literară, cu obiective multiple, cel mai important fiind de ordin lingvistic
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
sacrificii, pentru a crea ceva durabil. De aceea, poate, scriitorii - mai cu seamă la noi - fac impresia unor oameni dezorbitați. Va trece multă vreme, probabil, până când organismul nostru social îi va recunoaște ca pe niște elemente utile și hotărâtoare pentru propășirea adevărată a unui neam. Până atunci însă, o, tovarăși cari suferim de aceleași răni înveterate, cum nu mai avem nimic de așteptat, nu credeți că ar fi timpul să uităm tot ce ne dezbină, toate nemulțumirile trecătoare și pornirile vrăjmașe
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Soci, orașul său natal, fără să-și facă nici un fel de griji că va fi cândva băgat la pușcărie. Dar dacă nu-l bagă? În dreapta se înălța palatul modernist al unui celebru regizor de teatru, îmbogățit din munca cinstită întru propășirea eroticii. În teatrul creat de el, orice plătitor de bilet putea să vadă pe viu organe genitale de ambele sexe chiar și în piesa lui N.V. Gogol "Revizorul", devenită în acest an hitul stagiunii. Drept în fața Ulianei Vladimirovna, se profila
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
și melancolie, paseism și iluminism, tradiție și înnoire, lirism și ironie, moderație și avânt... În vremea lui, scriitorul atât de rezervat s-a impus, într-un cerc restrâns, ca exponent al curentului național-popular și, precum zice, ca un "ostaș al propășirii". Mai cunoscut în timpul său pe traseul ideologic, observator al lucrurilor și oamenilor, al evenimentelor, melancolicul din fire oscilează fără extremale. Reacțiile sale pendulează ba în nostalgia vechilor rânduieli, ba întru scrutarea critică a prezentului, ba în perspectiva progresului. De la "Să
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
italiene ale vestitului revoluționar Eliade, nici sistemele ardelene n-au prins rădăcină". Chiar și Steaua Dunării , unde a colaborat Russo, după România literară a lui Alecsandri, e surprinsă cochetând cu "franțuzia". Surprinzător, n-a publicat la Dacia literară și la Propășirea. Proza de idei din Cugetări cucerește prin aceeași referire la tema principală-limba, prin implicarea în evenimentele socio-politice, prin capacitatea anticipatoare și prin discursul plin de vioiciune, ironie și umor. Sunt aduși în scenă Dosoftei, Ureche, Costin, Samuil Micu, Gheorghe Șincai
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
Brutus, Pascal, Rabelais, Malherbe, Moličre, Schiller, Champollion, Victor Cousin, Buffon. O eseistică pe cât de bine consolidată, pe atât de savuroasă. La aceeași bună înălțime se situează eseul narativ și memorialistic Studie moldovană, unde "suvenirurile" inocente induc fundamentul pentru o adevărata propășire. A doua contribuție de efect dăinuitor îl reprezintă paginile memorialistice, Amintiri în care se evocă fremătător vârsta de aur a copilăriei și energia adolescentină, în anii de studii în străinătate începând cu 1830 ("anul slavei") și cu elogiul lui Tudor
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
20 IUNIE MIHAIL KOGĂLNICEANU În 1891 a decedat la Paris omul politic, istoricul și scriitorul român Mihail Kogălniceanu. „Începătorul culturii românești“, cum l-a numit Nicolae Iorga, a fost publicist, scriitor, traducător, editor (publicațiile „Alăuta românească“, „Dacia litearară“, „Arhiva românească“, „Propășirea“ ș.a.), profesor la Academia Mihăileană, avocat, om politic. A redactat „Dorințele Partidei Naționale în Moldova“ și „Proiect de constituție pentru Moldova“. A fost lider al mișcării unioniste, unul din liderii societății „Unirea“ și membru în comitetul electoral al Unirii din
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
de fațadă. Și cu ce s-au ales ? Cu ceva bani În plus ? Pentru bani nu trebuie să invidiem pe nimeni, atâta timp cât avem două brațe și o minte sănătoasă. Iar pentru cei care au luptat cu toate capacitățile lor pentru propășirea țării numai cuvinte de laudă și respect. Fiecare muncă trebuie respectată, cu atât mai mult cea care implică riscul vieții. Și Încă ceva ;și acum vin cu o Întrebare pentru toți care se Împiedică de aceste cuvinte și de cei
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Pentru prima dată sunt toți captivați de aceleași idei, se pronunță liber, pe stradă, la cafenea, la crâșmă sau acasă, la slujbă și în Cameră, asupra teribilei creații datorate fanteziei Suveranului, se pare, cu adevărat măreață. Este ea folositoare națiunii, propășirii țării? - Ideea aceasta e un vierme de nebunie al întregii case regale, conchide, după o lungă perorație, bătrânul frizer Alexe, proprietar cinstit și venerabil al frizeriei „La Alexe” de pe strada Împăratul Traian. O spune cu un ton atât de înverșunat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de grai, graiul moldovenesc împănînd ca un sughiț de maimuță beată întreaga peliculă. Povestea se petrece într-un sat din Moldova unde locuitorii așteaptă cu sufletul la gură integrarea (europeană) într-o lume mai bună, ghidați pe drumul construirii și propășirii capitalismului la sate de investitorul local, domnul Marcel, interpretat fără complexe de Rică Răducanu care nu face niciun rol, ci este doar el însuși, curat murdar. Remarcabil și puternic individualizant este gestul scobitului cu cheia în ureche ca și cum nea Rică
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
Oprișanu, cu o prefață de Al. Andriescu. A urmat, în 1972, Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, din 1840, îngrijită de Maria Platon. Apariția acestor două ediții s-a datorat și desăvârșitului profesionalism al tehnoredactorului Nina Cantemir. în 1980, revista Propășirea din 1844 a fost reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată de Mariana Costinescu și Petre Costinescu, cu un studiu introductiv, note și comentarii de Paul Cornea, o contribuție esențială având lectorul Daciana Vlădoiu și tehnoredactorul Pompiliu Statnai. în
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
din ea ceea ce n-a fost niciodată. Mă mir că Vadim Tudor, specialistul în poezii despre tovarășa, n-a fost și el convocat să se autociteze despre mama și soția eminentă, femeia înțeleaptă și omul de știință gîndind vizionar, spre propășirea țării și-a noastră biruință. Și, chiar dacă n-a fost nici măcar citat în aceste evocări, Poetul ar avea tot dreptul să spună, azi, că timpul i-a dat dreptate. De pe urma aceleiași dorințe de a vinde povești soft despre fostul cîrmaci
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]