75 matches
-
și duce la întâmplări tragice. În general, sub aparențe inofensive, aproape banale, personajele lui S.-R. ascund un uriaș potențial de neliniște, de instabilitate interioară, transformându-se, subit, în indivizi descumpăniți, explozivi. SCRIERI: Andrei Braniște, București, [1913]; ed. Berlin, 1914; Propilee artistice, București, 1913; Istoria artelor, București, 1924; Necesitatea frumuseții, București, 1925; Martirolog profan, București, [1930]; Libertate, I-III, București, [1936]-1942; Bucureștii, metropola culturii (în colaborare cu Liviu Rebreanu, V. I. Popa, Dem. I. Dobrescu), București, f.a. Repere bibliografice: Ibrăileanu
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
dragomiresciană. Întrucâtva la fel se procedează și cu drama Letopiseți a lui Mihail Sorbul, unde atenția mai mare decurge și din grija justificării judecății finale superlative, ori cu studiile C. Negruzzi, viața și operele lui, aparținând lui E. Lovinescu, și Propilee artistice de Marin Simionescu-Râmniceanu. În rest, în acord cu genul publicistic practicat, T. se rezumă la o schiță de analiză, susceptibilă să sugereze coordonatele unei scrieri, pentru ca apoi să forțeze pătrunderea în „inima” ei, concretizată în caracterizarea de sinteză și
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
mea” (asigurată de Demetrius Kricopol), „Universul literar-critic”. În 1987, odată cu modificarea formatului, se schimbă și titlurile rubricilor, fără a se aduce modificări de structură: „Țara de aici, țara de acasă”, „Carnetul zilei”, „Relatări, note, informații”, „Ultima oră”, „Zigzag pe meridian”, „Propilee literare și artistice”, „Propilee literare”, „Însemnări și polemici” (semnată de Sorin Popa), „Bilete de papagal” (tablete de Virgil Stan), „Realitatea românească” (texte de George Carpat Vocke) ș.a. Agravarea situației din țară în ultimii ani ai dictaturii comuniste, aplicarea tot mai
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Kricopol), „Universul literar-critic”. În 1987, odată cu modificarea formatului, se schimbă și titlurile rubricilor, fără a se aduce modificări de structură: „Țara de aici, țara de acasă”, „Carnetul zilei”, „Relatări, note, informații”, „Ultima oră”, „Zigzag pe meridian”, „Propilee literare și artistice”, „Propilee literare”, „Însemnări și polemici” (semnată de Sorin Popa), „Bilete de papagal” (tablete de Virgil Stan), „Realitatea românească” (texte de George Carpat Vocke) ș.a. Agravarea situației din țară în ultimii ani ai dictaturii comuniste, aplicarea tot mai numeroaselor „măsuri” ceaușiste (demolarea
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Eliade și eternitatea), Eugen Ionescu (Petru Comarnescu, „Cântăreața cheală”, Gheorghe Dinu, Eugen Ionescu, un mit în viață, Sub cupola Academiei Franceze), Aron Cotruș, Constantin Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Bujor Nedelcovici. Din 1987 spațiul acordat literaturii și artei se reduce la „Propilee literare și artistice”, devenită „Propilee literare”, dar rubrica își pierde caracterul permanent. Ca supliment literar sunt reproduse, în serial, romane de succes din perioada interbelică, precum Apărarea are cuvântul de Petre Bellu și Elevul Dima dintr-a VII-a de
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Petru Comarnescu, „Cântăreața cheală”, Gheorghe Dinu, Eugen Ionescu, un mit în viață, Sub cupola Academiei Franceze), Aron Cotruș, Constantin Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Bujor Nedelcovici. Din 1987 spațiul acordat literaturii și artei se reduce la „Propilee literare și artistice”, devenită „Propilee literare”, dar rubrica își pierde caracterul permanent. Ca supliment literar sunt reproduse, în serial, romane de succes din perioada interbelică, precum Apărarea are cuvântul de Petre Bellu și Elevul Dima dintr-a VII-a de Mihail Drumeș, Maitreyi de Mircea
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Politique”, „Printre hotare”, „Trăiască Franța!” atât cu notații de voiaj, cât și cu articole despre călători străini în România. La revista „Lamura” i-a apărut în 1926 povestea-feerie Salamandra măeastră, dar cea mai fidelă și variată contribuție o are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca secretar general de redacție în toți cei cinci ani de apariție (1926-1930). A publicat aici nuvele, povestiri, legende, impresii de călătorie, prelucrări și traduceri, articole pe chestiuni de cultivarea limbii, amintiri
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 176-188; Șerban, Ispita, 239-243; Martin, Dicțiunea, 82-108; Massoff, Teatr. rom., VIII, 252-255; N. Tertulian, Perspective contemporane, București, 1981, 5-12; Petre Stoica, Amintirile unui fost corector, București, 1982, 7-23; Manolescu, Teme, IV, 187-192; Ciopraga, Propilee, 236-252, 335-341; Ecaterina Țarălungă, Tudor Vianu, București, 1984; Emil Manu, Spațiu etern, București, 1985, 60-62, 110-113; I. Massoff, Între viață și teatru, București, 1985, 108-118; Ornea, Actualitatea, 243-250; Mircea Muthu, Tudor Vianu și gândirea estetică, TR, 1986, 40; Anghelescu, Lectura
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
155-163, passim, VIII, 434-435; Brădățeanu, Istoria, II, 258-269; Mancaș, Teatrul, 123-131; Râpeanu, Cultură, I, 197-263; Mircea Ștefănescu, Un dramaturg își amintește..., I, București, 1980, 366-385; Piru, Ist. lit., 420-421; Amza Săceanu, Clasicii nu vor să îmbătrânească, București, 1983, 332-354; Ciopraga, Propilee, 284-288; Silvestru, Un deceniu, 272-274; Ornea, Actualitatea, 168-172; Râpeanu, Scriitori, 189-216; Craia, Fețele, 141-143; George Mihail Zamfirescu, RRI, IV, partea II, 465-511; Negoițescu, Ist. lit., I, 229-231; Ornea, Înțelesuri, 248-253; G. M. Zamfirescu, DRI, V, 368-396; Florin Faifer, Cordonul de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
Piru, Ist. lit., 378-384; Carianopol, Scriitori, II, 81-89; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1982, 184-195; Manu, Sensuri, 80-86; Marcea, Varietăți, 132-142, 218-225; Pavel Țugui, Zaharia Stancu. Începuturile literare, ST, 1983, 2; Sultana Craia, Aventura memoriei, București, 1983; Ciopraga, Propilee, 95-101; Leonte, Prozatori, I, 79-92, II, 10-22; Craia, Orizontul, 203-207; Ungureanu, Proza rom., I, 118-153; Mariana Ionescu, Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Marcea, Atitudini, 78-81; Rotaru, O ist., III, 522-541; Cândroveanu, Lit. rom., 91-95; Tihan, Apropierea, 57-70
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
În interval, paralel cu activitatea didactică, fiind cooptat în colectivul Muzeului Limbii Române, colabora la alcătuirea, sub direcția lui Sextil Pușcariu, a Dicționarului limbii române. Totodată dădea la lumină alte traduceri din autorii clasici în reviste de specialitate - „Favonius”, „Orpheus”, „Propilee literare”, „Revista clasică”, „Dacoromania”, „Preocupări literare”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice” sau în reviste de cultură - „Convorbiri literare”, „Gând românesc”, „Revista română” ș.a. Cele mai multe au fost reunite în volumele Idile de Teocrit (1927), Eneida. Cartea a II-a de Vergiliu
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
nouă”, „Românul literar”, „Liga literară”, „Revista literară”, „Vieața nouă”, „Ilustrațiunea română”. În 1891 îi succedă lui Mircea Demetriade ca director la „Revista poporului”. Colaborează și la „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Luceafărul”, „Masca”, „Evenimentul”, iar după primul război mondial la „Universul” și „Propilee literare”. Este autorul volumelor Spleen (1891), Rondele (1892), Sonete. 1888-1916 (1916), Dacia noastră (1919), Himere (1927) și Pantheea (1927). În 1932 este decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler. Ins jovial și de o robustețe remarcabilă, O. cultivă
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
Națiunea”, „Viitorul”, „Foaia interesantă”, „Viața literară și artistică”, „Foaia pentru toți”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Viața literară”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseți”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Dimineața”, „Sburătorul”, „România literară”. În 1928 i s-a decernat Premiul Național pentru Poezie. Poezia de tinerețe, de până la 1906, anticipă destul de vag tiparul lirismului minulescian, fiind un exercițiu cu două matrice poetice - Mihai
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Banat, să ne-ntoarcă înapoi la robie și război. Mihu DRAGOMIR - Acropole tresaltă. În: Viața românească, nr. 11, noe., 1951 Acropole tresaltă de-njurături yankee. Prin țară trece-un fluviu de sânge și dolari. Stau tancuri lângă temple străvechi și propilee, și bocăne pe stradă, zi-noapte, mercenari. Ca-n Grecia să prade opriți de nimeni hoții S-o care, de se poate, întreagă peste-ocean, poruncă dau bancherii - Să piară patrioții! Și-o noapte grea și-ntinse lințoliul ei dușman (...). -Să piară
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
următoarelor trei decenii, sub articole, nuvele, fragmente de roman sau de piese de teatru, în paginile unor reviste și gazete ca „Ramuri”, „Flacăra”, „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Îndreptarea literară”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Cugetul românesc”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Propilee literare”, „Cuvântul liber”, „Revista literară” ș.a. Evenimentele insolite ale refugiului în Ucraina vor fi evocate în prima lui carte, culegerea de nuvele Rusia revoluționară (1918). Mai multe nuvele și o piesă de teatru, rodul experiențelor din anii de război și
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
pat, fără a apuca să-și vadă reeditată opera. A. încarnează, la dimensiuni medii, tipul de scriitor interbelic. Debutul poetic din 1926 îi este patronat de Perpessicius, la „Universul literar”, al cărui colaborator intermitent rămâne până în 1946. Va publica în „Propilee literare”, „Bilete de papagal”, „Tribuna”, „Vremea”, „Azi”, „Facla”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Gândirea”, „Studio Teatrul Național”, „Duminica”, „Seara”, „Fapta”, „Săptămâna C.F.R.” ș.a., iar după 1967, în „Luceafărul”, „Steaua”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
1973). În 1944 face să apară antologia Ardealul cântat de poeți. Mai puțin sistematic s-a manifestat vocația lui critică, al cărei resort l-a constituit uneori înclinația polemică. Recenzii și notițe critice îi apăruseră în 1926 și 1927 în „Propilee literare”, apoi sporadic în publicațiile târgoviștene „Lumea nouă”, „Vremea nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
Creangă (1837-1889), Paris, 1930; ed. (Viața și opera lui Ion Creangă), tr. și pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1976. Traduceri: Nouvelles roumaines. Anthologie des prosateurs roumains, pref. Tudor Vianu, Paris, 1962. Repere bibliografice: Mélanges de philologie romane, Liège, 1971, passim; Ciopraga, Propilee, 67-77. A.M.
BOUTIÈRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285846_a_287175]
-
Craiova) ș.a., până prin 1933 iscălind și cu pseudonimele Radu Buzescu și George Freamăt. Atras de timpuriu de literatură, face critică literară vreme îndelungată, fiind și membru în redacțiile publicațiilor „Adevărul literar și artistic” (1923-1926), „Flamura” (1925-1926), „Viața literară” (1926) și „Propilee literare” (1926-1929). A tradus din Marțial, La Rochefoucauld, Maeterlinck, Baudelaire, Alain. Debutează în revista „Izvorașul” (1919-1920) cu un articol despre folclor, domeniu care l-a atras în alte câteva rânduri, B. fiind și editorul unui florilegiu din lirica populară, Cântece
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
1927, Partidului Poporului. În anul 1928 este numit în conducerea Astrei. Colaborează la alte reviste și ziare, între care „Adevărul literar și artistic”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Cele trei Crișuri”, „Lamura”, „Transilvania”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Propilee literare”, „Darul vremii”, „România literară”, continuă colaborarea la „Viața românească”, „Cosinzeana” ș.a. Tot acum îi apar volumele Legea trupului (Povestea unei vieți) (1926), Legea minții (Povestea altei vieți) (1927), Stana (1929), Biruința, Dactilografa și Dolor (1930), Răbojul lui Sf. Petre
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
reci ale toamnei o demistifică. Dar avem noroc, nu plouă azi. Mă pregătesc să intru, sufletește, într-un fel de "protocol" de care nimeni nu scapă pe Acropole. Căci vizitatorii se transformă aici, fără excepție, în pelerini. Apropiindu-se de Propilee, sunt pregătiți să admire ceea ce vor vedea. Mai mult: sunt convinși că e normal să fie entuziasmați când vor zări Parthenonul. Entuziasmul lor e, cumva, dinainte stabilit. Teama de a rămâne indiferent în fața unui templu considerat de toată lumea o capodoperă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sau imitații după Alexandru cel Mare de Euthykrat și Amazoana călare de Strongylion din Muzeul Național din Napoli, specimene de vigoare ale celor două sexe. Spre mijlocul străzii, cam peste drum de fostul Teatru Național, Ioanide plănuia o reinterpretare a propileelor ateniene, formând un soi de galerie, însă exclusiv din piatră și cu evitarea oricărei aparențe de pastișă. În două puncte exterioare, pe care Ioanide nu le fixase încă, desenîndu-le separat, s-ar fi aflat două mari foruri: forul Traian, circular
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am observat un singur automobil în mișcare. Copii am văzut doar la o școală din Salonic, la o altă școală sub Muntele Lupului și străinii de la locurile istorice. ACROPOLE, "acoperișul lumii", simbolul Greciei, unde zeii mișună printre stânci, coloane și... Propilee, unde limba iute grecească e numai printre restauratori, iar ghizii vând legende și religie în toate limbile pământului. Muntele de sub acest impunător monument seamănă cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mulți, mulți vizitatori galbeni (chinezi, japonezi și multe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorii de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
chiar singurul echilibru ce îi rămâne accesibil într-o lume a încălcării oricăror rigori sau a agresiunii generalizate. Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în Veșnica împotrivire, 2004; Stelian Baboi, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2004; Valentin Ciucă, Artă și vocație. Propilee estetice, 2008; Emanuela Ilie, în "Revista română", nr. 2, martie 2009; Marius Chelaru, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 3, martie 2011; Marius Chelaru, în "Prefața" la A douăsprezecea dimensiune, 2011; Gheorghe Mustață, "Postfață
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]