615 matches
-
a mesajelor (filosofia analitică a limbajului, teoria discursului, gramatica textului). De aici modificarea de perspectivă în metaștiința contemporană, mutație denumită pragmatic turn (pragmatische Wende), ce reprezintă impactul socialului în producția științifică, integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals, parte/întreg, subiect/obiect
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice, tot acest "pragmatic turn" ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lua țeapă a fi păcălit A da țeapă a pedepsi Participanți Agent = utilizatorul Pacient = victima Agent = victima Pacient = utilizatorul Durată Eveniment durativ Eveniment fizic punctual, eveniment mental durativ Telicitatea Punct final criză Punct final pedepsirea Două teorii semantice asupra conținutului propozițional sau ceea ce am identificat în semiotica socială drept compoziție textuala au fost propuse de Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992). Astfel, orice compoziție poate fi identificată cu un corpus discursiv (CD) care, printr-o operație de compoziție (o) este
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
nu este relaționată cu alte cunoștințe, ea rămâne inertă. Aspectul fundamental al înțelegerii conținutului unui text îl constituie capacitatea de integrare a informației învățate de către subiect în baza proprie de cunoștințe, în care cunoștințele sunt organizate sub forma unor rețele propoziționale, rețele semantice, scheme și scenarii cognitive (Miclea, 1999). Aplicație: COMPETENȚE CULTIVATE PRIN INTERMEDIUL LECTURILOR GEOGRAFICE Pentru învățământul secundar inferior lectura geografică are o importanță foarte mare pentru maximizarea asigurării de competențe, fiind percepută, pe alocuri, ca abordare transdiciplinară prin nivelurile diferite
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
răsare luna, ca o vatră de jăratic (M. Eminescu); Lucian Blaga e mut ca o lebădă. (L. Blaga); Sfârșinduși povestirea, ciobanul [...] stătu iarăși închis în mâhnire ca mai înainte, fără bucurie și fără lumină, can negurile muntelui. (M. Sadoveanu) - dezvoltate propozițional: Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr / Așa el sprijină lumea și vecia întrun număr. (M. Eminescu); Ca și când sar fi întors acasă, câte un pom murea. (Marin Sorescu) - multiple: PENCIULESCU: Abia trecuse de 20 de ani și era frumos
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în vedere în evaluarea relației dintre trăsăturile limbii și caracteristicile filozofării, dar presupusă de fiecare dată ca participînd implicit la finalizarea unei astfel de relații. La acest nivel, particularitățile cuvintelor se pot manifesta și în alt mod decît realizarea structurilor propoziționale prin compatibilitățile și atracțiile semnificative ale cuvintelor apaținînd diferitelor clase morfologice (părți de vorbire). Deseori s-au făcut aprecieri de către exegeți care remarcau faptul că anumite deducții din filozofia lui Platon sau tranzițiile operate în filozofia lui Hegel se bazează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
valoare, se face fie prin apelul la anumite expresii verbale, fie prin folosirea unor simboluri. Aprecierea verbală este des utilizată și are un rol dinamizator, călăuzitor în învățarea școlară. Aprecierea se poate realiza în mai multe feluri: • aprecierea verbală sau propozițională; • aprecierea prin simboluri: - numerice, - literale, - prin culori; • aprecierea prin calificative; • aprecierea nonverbală (ectosemantică). Modalitățile de mai sus pot fi utilizate independent, dar și simultan, fiecare având motivații, secvențe procesuale sau finalități diverse. Atunci când se utilizează în același timp mai multe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
receptacul al programului terapeutic unilateral realizat și gestionat de terapeut. Metodologia cercetării cooperative trasează epistemologia extinsă în patru direcții (Heron, 1992, 1996Ă și anume: cunoașterea experiențialăprin empatie, compasiune și rezonanță; cunoașterea prezentaționalăexpresie prin narațiune, desen, mișcare și imagerie estetică; cunoașterea propozițională bazată pe concepte și idei teoretice; cunoașterea practicăo îmbinare a celorlalte forme de cunoaștere în intervețiile clinice. În domeniul practicii clinice aceste forme participative de cercetare au o dimensiune politică prin faptul că ele conferă putere oamenilor prin procesul de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
presupoziția întrebării); aserțiunea A venit Maria se justifică doar în condițiile în care „Există cineva pe nume Maria”; aserțiunea A revenit se justifică în condițiile în care „venise cel puțin încă o dată înainte de momentul vorbirii”. Presupozițiile se leagă de conținutul propozițional, de valoarea de adevăr, dar mai ales de condițiile pragmatice (contextuale) ale actului de enunțare. În cadrul interacțiunii verbale, presupozițiile suferă procese permanente de modificare, o dată cu fiecare nou act de enunțare. Implicațiile sunt consecințele logice ale stării de fapt asertate printr-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a fost spusă o formulă de salut” (1984, p. 131). Performarea unui act de vorbire are semnificații diferite pentru membrii diverselor culturi. De pildă, în culturile occidentale promisiunea presupune că vorbitorul se angajează să facă ceea ce se prezintă în conținutul propozițional al actului de vorbire (Voi veni mâine înseamnă că vorbitorul se angajează „să vină mâine”); nerespectarea promisiunii aduce prejudicii imaginii sale publice. În culturile africane însă, simpla asertare a intenției de a face o acțiune viitoare nu echivalează automat cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
s do lunch!) sau a unei întâlniri ulterioare (Let’s get together some time) nu impune nici o obligație vorbitorului (de a se ține de cuvânt, de a-și cere scuze dacă nu s-a ținut de cuvânt etc.). Același conținut propozițional poate semnala acte de vorbire diferite, chiar opuse. Astfel, „Mulțumesc” semnalizează acceptarea în culturile europene continentale, dar refuzul în cultura britanică. Pentru performarea aceluiași act de vorbire oamenii din diverse culturi apelează la conținuturi propoziționale diferite. De pildă, în cultura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de cuvânt etc.). Același conținut propozițional poate semnala acte de vorbire diferite, chiar opuse. Astfel, „Mulțumesc” semnalizează acceptarea în culturile europene continentale, dar refuzul în cultura britanică. Pentru performarea aceluiași act de vorbire oamenii din diverse culturi apelează la conținuturi propoziționale diferite. De pildă, în cultura spaniolă, refuzarea unei invitații se argumentează cu elemente din sfera sănătății și a vieții personale, niciodată din sfera serviciului; în cultura română, „a fi ocupat”, „a avea mult de lucru la serviciu”, „a fi reținut
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
argumente valide pentru un refuz; dacă în cultura română sunt acceptate scuze doar parțial argumentate („am avut o problemă”), în cultura spaniolă este necesară particularizarea, concretizarea, explicitarea problemei respective (Mihăilescu, 2006, ms.). Performarea unui act de vorbire cu același conținut propozițional poate genera implicaturi contextuale diferite de la o cultură la alta. De exemplu, în culturile africane, a te întâlni pe stradă cu o femeie și a-i spune că s-a îngrășat este un compliment („arată bine și este sănătoasă”), în timp ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un act de vorbire poate fi eficient (când actul de vorbire are asupra ascultătorului efectul scontat de vorbitor) sau ineficient (când scopul perlocuționar nu este atins) (Vasilescu, 2005, pp. 798-799). Prin actele de vorbire reprezentative (asertive) vorbitorul își asumă conținutul propozițional, în diverse grade: când spune Astăzi sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
efectul scontat de vorbitor) sau ineficient (când scopul perlocuționar nu este atins) (Vasilescu, 2005, pp. 798-799). Prin actele de vorbire reprezentative (asertive) vorbitorul își asumă conținutul propozițional, în diverse grade: când spune Astăzi sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe o stare de fapte din lumea reală folosind cuvintele. Există diverse subclase de acte directive: ordin, poruncă, rugăminte etc. Prin actele de vorbire întrebare vorbitorul îi solicită ascultătorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de diverse tipuri; real sau pretins): La ce oră te întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive (promisive) vorbitorul își ia angajamentul să realizeze acțiunea specificată de conținutul propozițional al actului de vorbire: Promit să nu mai întârzii (vorbitorul își ia angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul își exprimă intenția de a face astfel încât starea de lucruri din lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a face astfel încât starea de lucruri din lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri de acte promisive: promisiune, jurăminte, angajamente etc. Prin actele de vorbire expresive vorbitorul își exprimă atitudinea (bucurie, entuziasm, tristețe, compasiune, admirație etc.) față de conținutul propozițional al actului de vorbire: Ce frumoasă ești! (vorbitorul își exprimă admirația față de o calitate atribuită interlocutorului, „a fi frumoasă”). Subtipuri de acte de vorbire expresive: mulțumirile, felicitările, scuzele, condoleanțele etc. Prin actele de vorbire declarative vorbitorul face o declarație verbală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0 Pentru ca enunțul să reprezinte una sau mai multe dintre cele 4 implicații posibile e necesar ca pentru toate cazurile expresiei propoziționale respective să putem formula un enunț conform cu intențiile autorului. Prima formulă, a implicației p→q, e cea care a generat, după cum am văzut, cele mai multe obiecții. În acest caz, termenul ergo a fost considerat ca semn al implicației formale, ceea ce a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
răsare luna, ca o vatră de jăratic (M. Eminescu); Lucian Blaga e mut ca o lebădă. (L. Blaga); Sfârșinduși povestirea, ciobanul [...] stătu iarăși închis în mâhnire ca mai înainte, fără bucurie și fără lumină, can negurile muntelui. (M. Sadoveanu) - dezvoltate propozițional: Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr / Așa el sprijină lumea și vecia întrun număr. (M. Eminescu); Ca și când sar fi întors acasă, câte un pom murea. (Marin Sorescu) - multiple: PENCIULESCU: Abia trecuse de 20 de ani și era frumos
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
construcțiile abstracte și fapte; b) reprezentare (structura faptelor este într-un anume fel exprimată în structura construcțiilor; c) referință (construcția desemnează mai mult sau mai puțin precis un anumit obiect); d) de informație (purtătorul adevărului este întotdeauna un anumit conținut propozițional mai mult sau mai puțin sigur). 31 Nu e vorba de Pițu ci de Pontalis. 32 Traducere de serviciu: Altfel spus, recunoașterea dorinței, trece neapărat printr-un număr de medieri, de avataruri, de formațiuni imaginare, de necunoaștere sau proastă cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
are sensul de "produs în mod lingvistic sau textual""254. Astfel, discursul, înțeles în sens de substantiv de masă și strict din punct de vedere lingvistic, se referă la actele de vorbire sau scriere care apar la niveluri superioare celui propozițional, la niveluri transfrastice; McHoul notează că, în general, interesul pentru conceptul de discurs presupune o apropiere de perspectiva pragmatică, mai ales în legătură cu concepte precum performativitate, performanță, acte de limbaj. Dominique Maingueneau reamintește că valoarea conceptului de discurs a fost apropiată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu regent simultan are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși. Elementele de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
publicitară este alcătuită din 13 apariții în Libération, în iarna 1987-1988. Sînt enunțuri monosau bipropoziționale care formează o unitate, o rețea a cărei textualitate se bazează pe un co-text vizual, alteori verbal. Să luăm din corpusul nostru cele treisprezece enunțuri propoziționale (ordinea numerotării de la 1 la 13 corespunde vîrstei publicului, format din copii și adolescenți, implicat în lectura cărților de la cei mai mici la cei mai mari). Indicăm, sub fiecare enunț, și titlurile cărților prezentate. (1) [P1] Zi de zi, noi
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
departamente. Astfel, în [P3], titlurile propuse ( Dacă aș avea o gorilă...; Dați-mi înapoi păduchii!; Puiul dinozaur) înscriu concluzia într-un imaginar care nu ține cont de realitate, sub nici o formă. Un ultim exemplu ne va permite să legăm validitatea propozițională generală descrisă anterior de valoarea argumentativă a ironiei prezentă în această campanie; este vorba de propoziția [P2]: (2) [P2] S-a demonstrat științific [P2'] cum un copil ajunge să iubească lectura. Folosirea pronumelui SE trimite la acest adevăr/validitate în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]