1,085 matches
-
petrece în Franța anilor ’50, într-o perioadă de frustrări intense, care duc pînă la urmă la o soluție aiuritoare. Neputincioși în fața regresului, dîrji republicani galici, de conivență cu o puzderie de partide (unele existente, majoritatea inventate), reinstaurează monarhia și proptesc pe tronul scos din lada de vechituri a istoriei un cetățean blajin, astronom amator, în care identifică figura providențială menită să izbăvească și să asigure concordia. Alesul se trage, chipurile, din Pépin cel Scurt și are o ascendență care obligă
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Mateescu, finul nostru și unul din mulții mei idoli religioși, oficia tocmai Sfintele Taine, împărțind în chivoturi și pe tăvița din argint trupul și sângele Domnului... la ușa din spate a altarului, poc, poc... bate cineva. Ies din transa mea, proptesc ochii pe ușă, mă duc pe două cărări s-o deschid, și pe cine văd? Didina, nevasta popii Alexandru, fata popii Panait, care dă buzna în altar și cu sufletul la gură spune: ŤAlexandre, dă-mi bani de piață, e
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
luat cuțitul. Dar nu l-am deschis. Precaut, am așteptat. - Bine. Ciubik a scos sticla din buzunar; s-a apucat să scoată căpăcelul de metal. L-a împins cu unghia. Neizbutind, și-a căutat în buzunar legătura cu chei, a proptit una și, dintr-o mișcare, a smuls repede capăcelul alb al sticlei de votcă. Ținea sticla pregătită. Iar eu deschisesem deja cutițul. Mi-am întins mîna dreaptă în direcția lui. Mai rămînea să mă apropii. M-am prefăcut că mă
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
pe umăr o geantă, mutîndu-se de pe un picior pe altul, exact în fața intrării blocului meu. Avea o voce frumoasă judecînd după grația muzicală cu care fluiera. Am înțeles abia după cîteva zile că-și anunța pe această cale un tovarăș proptit de ușa din spate a blocului că "obiectivul" și-a făcut apariția. Povestea celor optsprezece zile de umărire, am mai spus-o. Șase bărbați și o femeie, conduși de locotenentul Matei (așa îl chema în documentul scos din groapa de la
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
tot purtat. Cu alte cuvinte, patru mici jurnale franjurate, patru schelete de mărgean împinse la țărm și, pe urmă, paginile unde poți citi mai departe. De ce-ai face-o, cînd poți împleti ușor, de unul singur, macrameul de epocă, proptindu-ți croșeta în cîteva cuvinte-cod? Fiindcă n-ai a face, în două fețe de filă care închipuie o reader's digest, doar cu șiruri de substantive, de adjective tăiate din banda care-i umblă fiecăruia prin minte, cînd vine vorba
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Paștina, cu o tentă de roz palid, uneori, la Paraschiv) și al formulei compoziționale, incluzând aici și formatele de suport (pânza, hârtia). Dar, să revin la raportul artistului modern cu natura. Odinioară - în plină ecloziune a plein-air-ului - când pictorul își proptea șevaletul în fața motivului, practica sa era condiționată de nevoia captării proaspete a senzației. Senzație de lumină, de aer, de vibrație, de culoare în umbră (faimoasele umbre colorate!). Printre altele, putem vorbi, fără teamă de a greși, și de un realism
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
ministrul unora dintre cele mai voluptuoase sonorități. O orchestră e ca o casă care, după ce a fost construită și împodobită, comportă un efort susținut de întreținere; la un moment dat chiar nu mai ajunge s-o repari și s-o proptești, trebuie s-o dărîmi și s-o reconstruiești. Orchestra de Cameră Radio este în prezent o atare reconstrucție grație căreia își găsesc adăpost zeci și sute de versiuni interpretative, cele mai multe dintre ele integre și prezentabile. Despre constructori, deci, numai de
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
nu cu mult înaintea Crăciunului, o dată cu o farfurioară plină de nuci pisate. Dar cel mai bine era când ședeam împreună la televizor. Mă punea și pe mine să stau pe fotoliul dânsei, pe brațul din stânga ei, ăl din dreapta, unde-și proptea cotul, fiind ocupat... Voi arăta mai târziu cum ne-am împrietenit. Răbdare să avem noi... în prima și prima zi, dânsa mătura. Din pivniță, mă strecurasem sus în salon. Mai mult de curiozitate. Pentru că, de ros, nu rodeam orice, de
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
să cunosc alt loc de lucru - orice s-ar spune, la urma urmei, se face și-așa meserie, nu doar zgândărind sexul. Giganticul ei, argintiu, (Tilia Tomenstan) - nu-l mai recunosc. De bătrânețe, multisecular, prăpădit cum e, primăria l-a proptit în niște cârje de fier verzi vopsite, cu crengile groase strânse și ele în vreo cinci-șase chingi zdravene, tot de fier, să nu fie doborâte de vânt. Richard zice: un Dinozaur, închingat. în carnet, notez pe furiș: Balaur! însoțitorul meu
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
veacurilor 18-19. Substituirea dominantei beletristice, narative, ce a guvernat muzica pură, programatică sau purtătoare de text, cu o dominantă eseistică, discursivă, a generat categoria muzicilor așa-zise conceptuale, în care decisivă este ambiția autorului de a edifica o operă sonoră proptită de un concept autonom și, prin urmare, de a acoperi și de a umple acest concept cu substanță sonoră și nu voința de a ancora alcătuiri formale heterotrofe, aflate în simbioză atît cu substanța, cît și cu respectivul concept. Compozitorul
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
fapt nu pentru a deschide, ușa este pe jumătate deschisă. Preotul Zota se repede pe neașteptate spre el, se oprește la jumătatea drumului, pare mai înalt, pieptul lat, umerii osoși. Obrazul lui de anahoret se schimonosește. Nu huli, urlă el. Proptit pe picioarele larg desfăcute, bărbia repezită înainte, mâna întinsă spre Antipa care fără să se întoarcă tocmai deschide larg ușa. Nu huli, urlă preotul, ceilalți încă râd. (...) nu huli, nuuu huuuuuliiiiii, nu hu... mâna întinsă a preotului cade, genunchii se
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
pe furiș aidoma unui curent din geamul deschis uscînd cugetările ude cum niște rufe apa vorbește de zor la telefon ne-ncălzim cu ajutorul vocilor. Rețetă Se-nfășoară distanța cu grija cu care mînuiești infinitul se-ndeasă ploaia-n rucsac șanțurile se proptesc unul de altul cum parii parfumul trandafirului se reduce la forma inițială... Amarul Tîrg Ce gust de rachiu au fațadele unor case vechi trebuie să-ți învelești conversația grijuliu în argilă cît întuneric răcoros se-adăpostește-n unele nume bistrouri expirate cum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
și catifelată / o apuc de plete și-o balansez ca pe-o păpușă gonflabilă nici țipenie de coasă prin jur asta mă înfurie și mai rău o trag spre mine o înalț un pic peste un nor obez și-o proptesc cu spatele de rai într-o poziție care să-mi convină îi rup chiloții fragezi și transparenți o penetrez cu multă ciudă și cruzime / unghiile ei îmi joacă prin măruntaie ca niște cuțite de silex limba e gata să mi-
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
Încă din copilărie. Mona s-a simțit ofensată de atitudinea lui Doru și de faptul că nu i-a mai Încredințat nici o privire, Întreaga noapte. A băut În neștire și, spre dimineață, deja puternic amețită de aburii alcoolului, s-a proptit În fața lui Doru și i-a cerut să danseze cu ea. “Sunt ocupat acum, poate mai târziu”, Îi spuse el zâmbind. “Cred că nu mă cunoști, puștiule”, Îi raspunse Mona răstit. “Eu sunt Mona și dansezi cu mine”. Doru a
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
uriașe ale vișinilor și cireșilor înfloriți și, printre pâlpâirile luminii pe acoperișurile pitite. Povârnișuri molcome și cascade de flori galbene, păpădii - "Pășunea mea tu să fii, cu păpădii..." - Bună-dimineața, spun vesele glasurile copiilor în drum spre școala greoaie, pătrată, butucănoasă, proptită cu contraforturile-i de cetățuie în mijlocul unui ocol de bătătură. Miroase a floare și a zăcători", spune cineva, trecând, și sufletului, dornic de tine, i s-a părut că aude cântecul glasului tău de bucurie și că o să apară, de
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
a doua oară când pistruiata mă răsfăța cu un cuvânt imposibil de asortat, credeam, cu pistruii ei. Mai avusese și altele, chiar din primele clipe când îi făcusem loc lângă mine. La Ciulnița coborâse grăsana cu papornițe lângă care mă proptisem încă de la urcarea în tren. M-am repezit să-i iau locul. Nu aveam chef să-l cedez altuia. Era îmbulzeală și până la T. aveam de mers toată noaptea. Nu-mi ardea să stau în picioare. Cumpărasem în gară "Secolul
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
panseluțelor cu viață scurtă între sâni, un iris risipea glacial așchii ce-i străbăteau carnea cum elitrele de libelulă apa chihlimbarului toată această prea-vie jardinieră ce psihosomatiza emoția cu care florile se agață de impresiunea parfumului de femeie nu se proptea în asfalt decât prin vârfurile tocurilor înalte cu care picioarele ei elastice de dansatoare pe spini frământau aluatul fraged al aerului fierbinte din privirile trecătorilor bărbații se uitau la minune înfruptându-se din ea ca niște hoți ce profită de
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
companiile urcară iarăși buluc în vagoane. Oamenii aveau privirile aiurite de priveliștea la care asistaseră, de spectacolul larg al fluviului clocotind. Dus la întîmplare de mișcarea camarazilor, Ilie se trezi pînă la urmă înghesuit într-un colț al vagonului. Își propti capul de raniță și se lungi pe paiele murdare, tocate în picioare. "Vasăzică am pornit cu stîngul, se gîndi el. Ce era cu netoții ăia, de ce săreau toți în apă? Să-i fi înghesuit neamțul și bulgarul? Dar erau mulți
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
peste patul armei cu o grijă deosebită, ca și cum ar fi vrut să-l ascundă la piept. Ochi îndelung, fără nici-o grabă, și trase un cartuș. Apoi mișcă închizătorul și mai trase unul. Pe urmă se lăsă încet pe vine și proptindu-se cu ceafa de taluz aprinse o țigară. Lîngă el, în picioare, soldatul chel continua să facă ce i se spusese. "Ajunge. De la distanța asta nu știi cînd nimerești ori nu?" Celălalt se lăsă și el pe vine. Îl simți
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Timp suficient ca să vedem cum o Dacie papuc încearcă să facă rondul din capătul străzii și șoferul, neîndemânatec, nu ia curba cum se cuvine și mașina se răstoarnă lent, într-o rotire înceată, se rostogolește de câteva ori și se proptește cu roțile în sus în bordura unui strat cu flori. Șoferul nu pățise nimic. A reușit să se strecoare de sub mașină și, cu brațele în șold, privea nedumerit isprava. Din când în când, neputincios precum inginerul când mă văzuse apărându
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
știi, dacă-l prinde bine dispus, poate dă muzica mai încet. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari. La a cincea bătaie în ușă, nesimțitul parental deschide asudat, cu un pahar în mână, pradă surescitării și proptindu-și ochii injectați asupra nepoftitului. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l inițieze n-o să aibă curtoazia și fluiditatea pe care mizase inițial. - Bună seara, domnu' Nae. - 'ai noroc. - Știți... - Ce vrei, bă? - Poate dați muzica nițeluș
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu lăsat de-alungul umerilor, părea că abia mai respiră. Hansi se propti în fața ei, și îi văzu ochii închiși și bărbia lăsată în piept. Mîinile osoase îi erau încrucișate peste bustul enorm, care dintotdeauna îl fermecase pe Hansi. - S-a întîmplat ceva, inimioara mea? șopti el tandru. Se aplecă și-o atinse
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
de flacără Capătul zilei Cu degete înghețate torn ceaiul în cești - e un frig presimțit doar în oasele mele precum o lumină precară o ființă străină pare a-mi duce mai departe neliniștea plăsmuită din fum și zăpezi cu eul proptit de cealaltă parte a nopții Ritual Pe zăpada paginii mele o sărbătoare a florii de gheață în iarna ce ne unește îți nasc un poem mica lui veșnicie să-mi umble prin suflet sub ninsori se încheagă bulbul speranței percepută
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
corupția, hărțuirea și șantajul? Ne face să rîdem de victime, să simpatizăm cu infractorii, să fentăm normele U.E., simțind că ele ne forțează, excesiv și dogmatic, respectul. Și ne încurajează să nu ne sfiim a ne da pe față atitudinea proptită în prejudecăți și stereotipuri locale reiterate de secole. Intrată prin tradiție în specific. O critică politică - în sensul foarte larg anglo-saxon - a poveștilor ar scoate la iveală multiple și grave incorectitudini, ce ar merita un studiu academic detaliat, pus la
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
-l ținea strâns între două dește, între arătător și cel gros, îi adresă latinește vorbele urâte pe care le rosteau și soldații lui Cezar între o bătălie și alta, jucând rișca... Și le debită așa, gâfâind, cum ședea cu umărul proptit în zăpadă, întors spre ălălalt, ca și cum sergentul le-ar fi priceput, cum le asculta el atent, probabil gândindu-se ce pedepse să-i mai dea indisciplinatului... Dar recrutul trăgea mai departe în el cu vorbele lui, cum tragi niște focuri
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]