158 matches
-
capabil "să raționalizeze întregul" (vezi I, nota 185); în al doilea rând, numărul metodelor este relativ limitat în raport cu multitudinea conceptelor fundamentale, a ideilor ordonatoare sub semnul cărora se plasează o filozofie sau alta. De altfel, atunci când se referă la "factorii propulsivi în problematica filozofică", Blaga însuși are în vedere aspectul conceptual, fiindcă vorbește despre idei "totdeauna foarte abstracte, aproape imponderabile" (vezi subcapitolul precedent). Chiar modul în care Blaga prezintă apoi justificarea metodei alese de către un filozof explică acreditarea pe care o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
surprinse și părăsite pentru a încadra imaginii, cu privirea, pe cele care urmează. Fundalului acestei apatii fără orizont, sugerată în dinamica palidă a lentorii ("tîrșindu-și tîrlicii somnoroși", "pe mozaicul obosit" ) și a imuabilului i se opun două manifestări ale energiei propulsive, reprezentate de Panteră, cazat periodic în spitalul devenit pentru el un fel de loc al renașterii, și de Zahei, uriașul nestăpînit: "Fusese pînă atunci într-o necurmată frămîntare. Dărîmase sub el trei paturi obișnuite. Nu-l potoliseră decît cu doctorii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
delfin sunt realizate pe verticala, ele creează o diferența de presiune (pozitiv dedesubt și negativ deasupra), care generează portanta, propulsând delfinul înainte. Având în vedere consumul energetic de patru ori mai mare al picioarelor decât cel al brațelor, această sarcină propulsivă este preluată preponderent de segmentele superioare. Acțiunea membrelor inferioare este alternativă și se realizează în plan vertical, sub forma unei mișcări de forfecare, având două faze distincte: faza descendentă și faza ascendentă. Faza descendentă, cu rol în înălțare se desfășoară
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
mecanism biomecanic asemănător celor din procedeul craul. Ele asigură înălțarea sportivului, facilitând trecerea umerilor peste apă. De asemenea, mențin echilibrul și aliniamentul lateral, corectând deplasările în plan orizontal produse de mișcările alternative ale brațelor. În general se recomandă conservarea forței propulsive a picioarelor, obținută doar prin lovituri foarte puternice, pentru sprintul final în cursa de 100m și partea a doua a probei de 200m. Acțiunile motrice se realizează în plan vertical, numindu-se și „mișcări de forfecare”, care sunt realizate din
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
o versiune răsturnată a procedeului craul. Această convingere a apărut după anularea teoriei propulsiei prin rezistență, mai precis, odată cu aplicarea teoriei portanței asupra mecanismului mișcărilor de înot. Biomecanic, și în procedeul spate brațele lucrează alternativ ciclic, iar rolul lor este propulsiv, mișcările desfășurându-se predominant în lateral și pe verticală, cu deplasări minime spre înapoi. Astfel, propulsia se bazează pe portanță și nu pe forța de rezistență. Vâslirea descrie un parcurs sinusoidal, asemănător literei S culcat și urmărește păstrarea sprijinului pe
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de curent în sensul opus înaintării. Vâslirea este uniform accelerată și se efectuează cu „cotul înalt”, peste nivelul mâinii. Mișcările brațelor sunt favorizare de răsucirea corpului în axul longitudinal Structura globală a acțiunii brațelor include următoarele: a) drumul acvatic, acțiunea propulsivă, care cuprinde trei faze: Intrarea brațului în apă și apucarea apei. Brațul pătrunde în apă înainte, lângă cap, cu palma orientată în exterior. Degetul mic intră primul în apă și, prin ușoara flexie a articulației pumnului, se realizează prinderea apei
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
în exterior, pregătind intrarea în apă. Coordonarea brațelor: Un braț pătrunde în apă, când celălalt braț finalizează mișcarea în jos, cu rol de înălțare și facilitare a rulării corpului în ax. Astfel este posibil ca un braț să aplice forță propulsivă imediat ce celălalt braț a încetat presiunea pe apă sub coapsă. Greșeli: a) la intrarea brațului: - pătrunderea brațului în apă în exterior sau în interior, peste linia mediană a corpului, modifică aliniamentul lateral și determină o înaintare șerpuită, prin deplasarea bazinului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
suprafața apei, fără rotarea corpului în ax - mâna este scoasă înaintea umărului și corpul se scufundă. Greșelile amintite mai sus, determină dominația în vâslire a forței de rezistență comparativ cu portanța. în acest caz, crește rezistența de formă în detrimentul forței propulsive. 3.2.4. Coordonare brațelor și picioarelor Coordonarea brațelor cu picioarele în procedeul spate este simplă. Se execută șase bătăi de picioare la un ciclu de brațe, fiecărei vâsliri corespunzându-i trei bătăi de picioare. Suita completa a coordonării este
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
necesar un efort suplimentar pentru a le mișca din nou. Mișcarea de propulsie pe care o execută înotătorii, este o mișcare moderată care crește treptat ca 55 forță, pe măsură ce labele picioarelor se apropie de faza următoare. Faza a doua, faza propulsivă sau împingerea, asigură înaintarea și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive a genunchilor, tălpile presează apa pe o traiectorie semicirculară, ușor în exterior, în jos și apoi în interior, cu presiuni minime în înapoi. Picioarele acționează asemănător elicei unui
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ughiul de atac. În finalul acțiunii, picioarele sunt extinse și adduse (vârfurile depărtate și călcâiele apropiate la poziția inițialăă. Între cele două faze ale lucrului picioarelor se înregistrează un moment de alunecare, mai ales după terminarea fazei a doua. Faza propulsivă este uniform accelerată și se realizează în interiorul liniei umerilor, printr-o mișcare „îngustă”, de strângere a picioarelor, mișcare foarte importantă pentru realizarea corectă a alunecării și înaintării pe apă. Greșeli: aă în faza pregătitoare: - flexia pronunțată a șoldurilor - coapsele sunt
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
și creșterea rezistenței de formă; - menținerea călcâielor apropiate și depărtarea genunchilor - determină rezistența crescută la înaintare, propulsia (faza următoareă fiind realizată direct spre înapoi; - depărtarea călcâielor și menținerea genunchilor apropiați - propulsia va fi realizată mult spre exterior; b) în faza propulsivă: - împingerea cu gleznele în exterior - apa este lovită de sus în jos și spre înapoi, fără efect propulsiv; - orientarea asimetrică a picioarelor - unul lovește apa, celălalt o împinge, (este considerată greșeală fundamentală de tehnică, iar sportivul este descalificat); c) pe
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
următoareă fiind realizată direct spre înapoi; - depărtarea călcâielor și menținerea genunchilor apropiați - propulsia va fi realizată mult spre exterior; b) în faza propulsivă: - împingerea cu gleznele în exterior - apa este lovită de sus în jos și spre înapoi, fără efect propulsiv; - orientarea asimetrică a picioarelor - unul lovește apa, celălalt o împinge, (este considerată greșeală fundamentală de tehnică, iar sportivul este descalificat); c) pe mișcarea în ansamblu: - executarea mișcării la o adâncime prea mare sau imediat sub nivelul apei; - mișcări scurte, cu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
adâncime prea mare sau imediat sub nivelul apei; - mișcări scurte, cu frecvență mare și amplitudine mică; - acțiuni inițiate din genunchi - eficiență scăzută care duce la frânarea alunecării; 3.3.3. Mișcarea brațelor Prin traiectoria descrisă, brațele asigură faza de tracțiune (propulsivă), precum și înălțarea corpului pentru executarea inspirației și diminuarea rezistenței frontale. Mișcarea cu brațele se realizează simultan - simetric, pe sub nivelul apei, pe durata a două faze: Tracțiunea - prin flexia articulațiilor mâinilor se realizează prinderea apei. Apa este împinsă spre exterior, în afara
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
depărtarea mâinilor una de cealaltă - în ambele cazuri crește rezistența la înaintare. 3.3.4. Coordonarea brațe - picioare Sunt practicate trei tipuri de coordonări: continuă, de alunecare și de suprapunere. În coordonarea continuă, vâslirea cu brațele începe pe finalul fazei propulsive a mișcării de picioare. În coordonarea de alunecare există un timp de alunecare a corpului pe apă, între finalul mișcării de picioare și inițierea unei noi vâsliri (Fig. 24). În coordonare de suprapunere, pe timpul fazei pregătitoare a mișcării picioarelor (gruparea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
spre înainte pe sub burtă, la o distanță cât mai mică de corp pentru a favoriza alunecarea și înaintarea înotătorului. Când brațele, în drumul lor spre înainte, ajung aproximativ în dreptul pieptului, începe faza pregătitoare a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a doua parte a ei de tracțiunea brațelor specific procedeului bras. În momentul începerii tracțiunii cu brațele, capul înotătorului trebuie să fie la suprafața apei. Greșeli
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se realizează două bătăi de picioare; prima lovitură este propulsivă, iar a doua asigură o poziție înaltă a corpului pe suprafață apei. Acțiunea picioarelor este simultană și se realizează în principal în plan vertical. Este inițiată din articulațiile coxofemurale și se execută în două faze: aă Descendentă, cu rol de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
frecvență mare și amplitudine mică; - acțiuni inițiate din articulațiile genunchilor; - menținerea genunchilor în extensie - determină solicitarea inutilă a membrelor inferioare. 3.4.3. Mișcarea brațelor Din punct de vedere biomecanic, în procedeul fluture, brațele lucrează simultan simetric. Ele au rol propulsiv, desfășurându-se predominant în lateral și pe verticală, cu deplasări minime spre înapoi. Propulsia este dominată de forța portantă, nu de forța de rezistență, iar structura defalcată a acțiunii brațelor este următoarea: aă drumul acvatic, care este propulsiv, include trei
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
au rol propulsiv, desfășurându-se predominant în lateral și pe verticală, cu deplasări minime spre înapoi. Propulsia este dominată de forța portantă, nu de forța de rezistență, iar structura defalcată a acțiunii brațelor este următoarea: aă drumul acvatic, care este propulsiv, include trei faze: - Intrarea brațului în apă și prinderea apei. Brațele pătrund ușor în lateral, cu coatele în ușoară flexie. Mâinile, înclinate la aproximativ 66 45°, „taie” suprafa ța apei, degetele fiind primele care iau contact cu suprafața apei. Urmează
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
revenirea brațelor spre înainte, extinse din articulația coatelor - corpul este foarte scufundat. 3.4.4. Coordonarea brațe-picioare Cea mai corectă coordonare brațe-picioare este cea de două bătăi de picioare la un ciclu de brațe. Prima bătaie de picioare are rol propulsiv și se realizează în timpul intrării brațelor în apă. A doua bătaie se realizează concomitent cu a doua fază a drumului acvatic (împingerea) al mișcării brațelor. Această mișcare este accentuată pentru a asigura sprijinul și înălțarea corpului pe apă, în timpul trecerii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]