46 matches
-
Magazinul mixt din satul Tarnița - Dealu Perjului: trei AF, două SRL și o societate pe acțiuni (SA); - Satu Nou: o AF; - Tarnița: patru SRL, o AF și o moară. Sau, mai detaliat: - persoane fizice: Ana Tabarcea, Liliana Benescu - Oncești, Radu-Alin Prosie - Oncești, Tatiana Mihai - Oncești, George-Dan Ivan - Dealu Perjului, Ioan-Lucian Coman - Bărboasa, Robert Vasile - agricol, Mihai Bertea - agricol, Vasile Popa - agricol; - asociații familiale: Florin și Veronica Dimofte - Dealu Perjului; - societăți comerciale: SC VIORALPROD SRL - profil agricol, Onceștii Vechi; SC ELPHAMOB SRL
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este în medie de 10-25 kg. Se cresc albine autohtone „Carpatica”. Se preocupă de creșterea albinelor apicultori ca Ivașcu, Cazacu, Gurău, Barcan, Curteanu, Prosie, Baban, Tabarcea, Petrea și Iftimie. În fiecare sat există cel puțin 1-2 crescători de albine. La sfârșitul secolului al XX-lea, existau la Oncești 702 stupi, aparținând unui număr de 30 de cetățeni. Chimizarea agriculturii, stropitul culturilor cu diferite substanțe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie - profesor de istorie și director al Școlii Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cadrele didactice au manifestat conștiinciozitate și solidaritate în activitatea cerută la catedră, cât și în alte domenii legate de viața comunei: sociale, culturale, edilitare sau sanitare. Ca directori de centru au funcționat, de-a lungul timpului, Costache Boghiu, Chirodonjan, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățeanu, Lăcrămioara Prosie și Michaiela Gălățeanu (profesor de matematică-fizică la școala cu clasele I-VIII Oncești, director coordonator din anul 2004 și până în prezent). În satul Tarnița, în anul 1958 a luat ființă învățământul de 7 ani. Spațiul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
conștiinciozitate și solidaritate în activitatea cerută la catedră, cât și în alte domenii legate de viața comunei: sociale, culturale, edilitare sau sanitare. Ca directori de centru au funcționat, de-a lungul timpului, Costache Boghiu, Chirodonjan, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățeanu, Lăcrămioara Prosie și Michaiela Gălățeanu (profesor de matematică-fizică la școala cu clasele I-VIII Oncești, director coordonator din anul 2004 și până în prezent). În satul Tarnița, în anul 1958 a luat ființă învățământul de 7 ani. Spațiul de școlarizare era insuficient. Deși
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și păcătuit prin politizare excesivă. Prima proslăvea pe rege, iar a doua pe Ceaușescu. Deci educație în cultul personalității. Dintre cadrele didactice, fii ai satelor noastre, care au îndeplinit funcția de director de școală după anul 1945, menționăm pe: Gheorghe Prosie, Jenică Popa, Mircea Chiriac, Margareta Curteanu, Grigore Puțeanu, Ada Huștiu (Bertea), Nelia Iftimie, Elena Pintilescu, dar și pe învățătoarea Georgeta Carp. În comuna Oncești au existat și există cadre didactice care, ca oameni învățați, au dus și duc flacăra culturii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
existat și există cadre didactice care, ca oameni învățați, au dus și duc flacăra culturii, făcând cinste acestei localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile Dumitrescu, Alexandrina Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățanu, Michaela Gălățanu, Margareta Curteanu, Ștefan Prosie, Grigore Puțeanu, Maria Grosu, Natalia Mărmureanu, Costache Boghiu, Maria Boghiu, Elena Țarălungă, Vasile Țarălungă, Nelia Iftimie, Octavian Iftimie, Viorica Rebegea, Georgeta Carp, Ada Huștiu (Bertea), Neculai Baban, Mihai Baban, Mircea Chirilă, Genoveva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învățați, au dus și duc flacăra culturii, făcând cinste acestei localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile Dumitrescu, Alexandrina Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățanu, Michaela Gălățanu, Margareta Curteanu, Ștefan Prosie, Grigore Puțeanu, Maria Grosu, Natalia Mărmureanu, Costache Boghiu, Maria Boghiu, Elena Țarălungă, Vasile Țarălungă, Nelia Iftimie, Octavian Iftimie, Viorica Rebegea, Georgeta Carp, Ada Huștiu (Bertea), Neculai Baban, Mihai Baban, Mircea Chirilă, Genoveva Chiriac și Ionel Agache. Prin efortul didactic al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică are un crez educativ care este și profesiunea sa de credință: „În instrucție și educație, ne zidim pe noi înșine în sufletul fiecărui elev.” Celelalte cadre didactice sunt: - Lăcrămioara Prosie, profesor limba română, gradul I, diriginte clasa a V-a; - Mihai Botezatu, profesor biologie, gradul II, diriginte clasa a VI-a; completează și la școala din Tarnița; - Nicolae Baban, profesor geografie-istorie, definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte clasa a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița); - Ana-Maria Trofin, învățător clasele I-III, gradul II; - Alina Scutaru (Prosie), învățător necalificat clasele II-IV; Grădinița Tarnița: Gabriela Vraciu, educatoare necalificată. La nivel de comună, în anul școlar 2005-2006, exista un număr de 14 elevi înscriși în clasa I, în clasa a II-a 33, în clasa a III-a 20
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1928. Ca preoți, au slujit aici: Ion Huștiu, Alexandru Huștiu, Vasile Ciuche, Gheorghe Ciuche (iconom stavrofor), Hârtan, Gheorghe Antohi, Gheorghe Blanaru, Ion Hanganu, Nicolaie Popa, Costică Popa, Dumitru Antohi, iar dintre cântăreți amintim pe C. Huștiu, Ispirache Popa și C. Prosie. După 1967, ambele biserici („Nașterea Maicii domnului” și „Adormirea Maicii Domnului”) au fost deservite de același paroh, cele două parohii formând una singură: Onceștii-Noi. Sătenii din Tarnița au două biserici. Cea mai obișnuită fiind cea veche amplasată în satul Făgheni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
discotecă, care a pus stăpânire pe gusturile tinerilor, îi va face să nu-și mai aducă aminte cine sunt și de unde vin. De-a lungul timpului, au răspuns de activitatea acestei instituții și: Jenică Popa, Mircea Chiriac, Cornel Grosu, Liviu Prosie, Nicolaie Baban, și Margareta Curteanu. Tot prin Căminului cultural s-au mai desfășurat și continuă la un nivel redus, activități sportive sătești. Ca peste tot în țară și la noi, înaintea altor sporturi, a predominat „sportul rege”, fotbalul. Dar performanțe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe o masă sau jos pe dușumea. Mai apoi, a fost mutată la sediul primăriei, funcționând în condiții ceva mai bune, dar totuși improprii, până în anul 2001. Bibliotecarii cu jumătate de normă, ca Iulia Paraschiv, Maria Ciulei, Elena Știr, Virgil Prosie, Anișoara Năstase și Florin Dimofte, în condiții destul de vitrege, căutau să-și îndeplinească misiunea de luminători ai satelor. Din anul 2001, administrația comunală s-a preocupat cu mai multă dragoste de rolul bibliotecii, primarul Gheorghe Baban și Liviu Prosie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prosie, Anișoara Năstase și Florin Dimofte, în condiții destul de vitrege, căutau să-și îndeplinească misiunea de luminători ai satelor. Din anul 2001, administrația comunală s-a preocupat cu mai multă dragoste de rolul bibliotecii, primarul Gheorghe Baban și Liviu Prosie - viceprimar, coordonând construirea căminului cultural din reședința de comună, în cadrul căruia s-a amenajat și un spațiu adecvat pentru bibliotecă. Noua bibliotecă a avut în organigramă post de bibliotecar cu normă întreagă, încadrat până în anul 2002 de către Veronica Dimofte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
monografică a satului Tarnița” și „Nostalgii și destine” ale învățătorului Octavian Iftimie. Acest eveniment a fost completat de un reușit spectacol artistic susținut de elevi ai școlii din Oncești, coordonați de către doamna directoare de atunci a școlii, d-na Lăcrămioara Prosie, în prezența unor oficialități ale județului precum domnii Brăneanu și Chiriac și din partea Asociației Scriitorilor Băcăuani - domnul Viorel Savin, a unor rude ale ilustrului filolog și a unui numeros public local, totul sub girul administrației locale, condusă de către primarul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din bătrâni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atât de solurile mai puțin fertile, cât și de cele fertile natural, care dădeau recolte mai mari cu un efort mai mic. După secătuirea locului obținut prin runcuire - prima recolt fiind bună, a doua, în al doilea an, se numea „prosie”, iar în al treilea an „răsprosie” - se lăsa în odihnă, fiind pășunat, după care se putea chiar reîmpăduri natural. Se putea, în unele cazuri, ca după „răsprosie” runcul să fie „cultivat” cu sămânța semănată prin scuturarea naturală din recolta anterioară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
pe ei și cu căciuli pe cap. Dar Matilda care dârdâia În vara secetoasă a piesei? Hai să fim serioși! Pe Matilda n-o interesa nimic, chiar dacă dârdâia de frig, n-o interesa nici o fericire. Pe ea o interesau numai prosiile cotidiene. Țigările bune, cafeaua, ghicitul În cafea, cine s-a culcat cu cine, ce se Întâmplă dacă cineva Îți aruncă mercur În casă, ce Înseamnă dacă visezi nu știu ce naiba! Degeaba Îi tot recita În franțuzește Miorița, așa ca să facă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care locul despădurit devenea pășune pentru animale. Apoi, când mlădițele se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această tehnică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea an se seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]