565 matches
-
de lipsuri, acest tînăr plin de viață citea cu pasiune tot ce-i cădea în mînă și a început, ca un soi de compensație pentru munca grea de zi cu zi din gospodărie, să compună versuri. În dialect scoțian își proslăvea nenumăratele iubite, băutura și muzica, își căina necazurile amoroase, scria despre frumusețea unei dimineți de vară ca și despre păduchele de pe gulerul de blană al unei cucoane. Versurile satirice despre ierarhiile rigide din biserică și societate i-au adus simpatia
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
clipă și-un veac de așteptare, Cât inima visează și-aluatul ei mă doare. Tu știi ce nu-ți spusese, până la capăt, Sfântul: Că gura omenirii o-astupă doar pământul. Nu te-ntrista. Din iarbă, tăcerea-mi, guraliva, M-o proslăvi prin cei ce-mi vor gusta coliva. Hoaspe de cuvinte ți-am dat un fulg drept suflet și-un dram, sucit, de minte, Stafie-a vieții mele din hoaspe de cuvinte! Cu poala încărcată de păsări, flori și stele, Te-
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
sînt semne că are cine să-l ia în seamă. Mircea Iorgulescu Inițialele GD Înainte de 1989, s-a petrecut un fapt fără precedent: la procesul unui poet din Constanța, acuzat că a făcut propagandă legionară, prin intermediul unui poem în care proslăvea culoarea verde, a fost chemat ca expert un critic literar. Era pentru prima oară când regimul recunoștea (sau simula că recunoaște) că nu înțelege limbajul poeziei, că nu are discernământul necesar în domeniu și că numai un critic literar ar
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
bani europeni, beneficiază de civilizația lor, sunt tratați relativ omenește în țara de origine, nu au plecat în fundul Rusiei sărace pentru a câștiga lunar de câteva ori mai puțin și a fi tratați ca niște robi, dar care î-l proslăvesc pe Putin! Dar iată ghinion pentru Dodon. În sală au venit și nepoftiții care s-au dovedit a fi mult mai activi decât invitații pe liste. Bravo lor!! La ce se aștepta acest Pavlik Morozov de la această întâlnire? Milionul plecat
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
schimba radical optica despre lume. E vorba de desființarea unor mituri pe care tradiția i le-a întipărit în minte cu scopul de a o aservi. Potrivit autoarei, una din trăsăturile dominante ale culturii europene este că, sub cuvînt că proslăvește calitățile ființei feminine, preschimbă aceleași calități în tot atîtea surse ale robiei psihologice. Femeile devin astfel victimele unei tactici subtile prin care bărbații, măgulindu-le, flatîndu-le și lingușindu-le, reușesc să le transforme în niște sclave credule și docile, adică
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare, pe „Ion de la gară, poet adevărat”, care a tot pierdut trenurile vieții arătându-și sexul, acum sex-amintire, proslăvit în instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea prin cap să și-l pună în versuri/ Și, probabil, nici în practică/Ion
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare, pe „Ion de la gară, poet adevărat”, care a tot pierdut trenurile vieții arătându-și sexul, acum sex-amintire, proslăvit în instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea prin cap să și-l pună în versuri/ Și, probabil, nici în practică/Ion
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un templu și săvârșește unul din cele mai mari sacrilegii. Mama născând copilul, îl întregește într-un fel pe Hristos, noi fiind mădulare ale Trupului Lui, din carnea Lui și din oasele Lui (Efeseni 5, 30) și împlinește cuvintele Apostolului: Proslăviți pe Dumnezeu în trupurile voastre (I Corinteni 6, 7). Mama sacrilegă însă, înlocuiește proslăvirea cu o blasfemie<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 55. footnote>. Avortul este un păcat grav fiindcă se ucide o viață de om și se
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
piesa lui Shakespeare, în care ducele alungat de la curte descoperă în mijlocul pădurii nu doar un refugiu, ci și o oază de liniște, de calm și de plăcere. Iar pentru Ronsard, ca și pentru alți confrați ai veacului său, natura era proslăvită ca o adevărată religie: „Trăiam în vremea fraged-a juniei, când codri, munți și ape/Mângâietoare îmi păreau, mai mult decât regeștile palate“. Nu întâmplător, încă din secolele XV-XVI, în jurul Parisului s-a realizat cea mai vastă centură de păduri
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
rămânând acolo, Hristos nu-și putea împlini pe mai departe opera Sa mântuitoare. Și astfel, lui Petru și celorlalți doi Apostoli li s-a oferit și prilejul fericit de a auzi pentru a doua oară glasul din Cer care Îl proslăvea pe Iisus și-L consacra ca Fiu al lui Dumneze: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta să-L ascultați! Cu aceasta se încheie minunea transfigurării de pe Muntele Tabor. Iisus era acum singur și, luându-și Apostolii, îi îndemna
Agenda2003-31-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281314_a_282643]
-
meșter: mare,/ cu fire de penson prinse-n lac,/ într-o cameră albă, aproape goală, și mă gîndesc la scară/ încă nevopsita,/ din fier./ Duce în pod." (Treaba de tîmplar). Radu Andriescu izolează cîte un obiect utilitar pe care-l proslăvește vag persiflator, în genul lui Jules Renard sau Laforgue: "Legătură lui cea mai strînsă cu cerul e sobă. Gălbuie și fărîmicioasa, cu cahlele prinse într-un schelet de lut prost, mîncat de ciuperci scoase din cine știe ce pivniță, cu spinarea crăpata
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
sonor de ea, din păcate. Singurul indiciu că ne mai aflăm într-o biserică este prezentă statuii Madonei cu pruncul care este acoperită pentru a nu se murdări. Un ansamblu bine realizat este cel cu copiii care împreună cu Sacristanul cântă, proslăvind victoria împotriva lui Napoleon. Ne punem o intrebare firească, la care nu putem gasi un răspuns: de ce regizorul l-a pus pe Scarpia să se autoflageleze, lovindu-se cu o curea, gol până la brâu, în timpul Te Deum-ului? Este un gest
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
să despre P.P.Carp din 1941, incriminata, în anii regimului comunist, ca un act de inconsecventa și de "trădare", nefiind, în realitate, decît un document al lucidității responsabile, adaptate la împrejurări. E adevărat că C.Rădulescu-Motru n-a ezitat a proslăvi unele vîrtuți ale regimurilor de extremă dreapta din Germania și Italia (mai tîrziu, în numeroasele sale pagini, încă în mansucris, de Revizuiri și Adăogiri, puse la contribuție, cu o lăudabila conștiinciozitate, de alcătuitorul ediției, Constantin Schifirnet, a afirmat însă, răscumpărător
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
politice ale doamnei cu pricina. Nu știu nici măcar dacă-și datorează numirea "political correcteness"-ului la care PDSR-ul se dovedește net superior foștilor guvernanți, sau relației apropiate cu dl. Iliescu (pe care am auzit cu urechile mele cum îl proslăvea, pe când se aflau în "opoziție", într-un limbaj ce amesteca adulația tâmpă, à la Ceaușescu, și politicianismul șmecheresc: "Domnul Iliescu, aflat la ultimul mandat, va face tot ce-i stă în puteri să șteargă imaginea negativă de până acum!"). Observ
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
un "vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare": "De pe poziția aceasta a deplinei detașări ne dăm nereticenți pradă cîntecului său vrăjitor. Precum și peste măsură de saturați de șiretenie, pehlivănie, delațiune, minciună și tertipuri, nu șovăim a prețui și proslăvi desuetele entități nibelungice: din depărtări strălucesc intens, ne dau sfatul de a nu le desconsidera". Dar nu avem a face cu o schemă simplificatoare a antinomiei bine-rău. Relativizarea, jocul abscons al contrariilor nu scapă autorului care se interoghează și își
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
însuși capătul imaginii. Vocația ei profetică o face ca, încă de la apariția ei, să nu fi fost vreodată contemporană cu nici un tip, curent sau perioadă de artă care s-au succedat în timp. Nu aparține nici măcar Evului Mediu care a proslăvit-o inegalabil. Iată de ce orice instanță muzeală o va expune inadecvat. Fiind capătul imaginii, icoana poate răspunde axiologic nu numai de arta actuală, ci de întreg parcursul istoriei imaginii, inclusiv de acelea care o preced sau îi vestesc apariția. Însă
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare s-a întors să proslăvească statuia ce strălucea măreață-n soare, chemând mulțimile să se închine- strigând: alleluia, aleluia! ...Și a mai trecut un mileniu de prosternare, Diana se ruga la statuie mereu Cum făceau fiecare. Trecuse vremea pentru zeu... Dorind să arate lumii Cât
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
Gh. Ardeleanu apreciază că „artista face parte din categoria de artiști ce nu descind dintr-un curent artistic anume, ci(...) dintr-o mișcare socio-culturală mult mai amplă, care și-a propus cu generozitate să consfințească frumusețea ființei umane, să-i proslăvească noblețea spiritului, să-i legitimeze dreptul la cunoaștere și fericire“. Iată o carte de vizită care explică, poate, inițiativa doamnei Doina Pocioianu de a înființa la Timișoara, exact în urmă cu 5 ani, primul - și deocamdată singurul - Centru de Art-terapie
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
de public și de critica literară, cu înțelegerea și simpatia cuvenite”. Urmează alte volume, dar de „inspirație” venind din cu totul altă direcție, dintr-o altă viziune realist-socialistă, poetul fiind „înconjurat de desuetitudine, de orgolii supradimensionate, de răfuieli cu adversarii, proslăvindu-i pe oamenii puterii de atunci”: „Un om așteaptă răsăritul” (1946), „Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej” (1951), „Mărul de lângă drum” (1954), „Partidul m-a învățat” (1954), „Azimă” (1956), „Inima bătrânului Vezuv” (1957), „Cu un ceas mai devreme” (1959), precum și romanele
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
m-a influențat fără îndoială ca textier, - nu e inconsecvența etică, ci faptul că ne-a tratat ca pe o masă de manevră, în meciurile lui personale cu sistemul. Acest „tineret în adidași”, această „generație în blugi” pe care o proslăvea atît - era bună cît timp îl adula pe stadioane; cît timp ne auzea cîntîndu-i versurile, pe mii de voci la unison... Există vreo trupă care poate că ți-ar fi plăcut dacă ar fi avut texte OK, dar așa - n-
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
într-un mod fulminant: „O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă și riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
se țină seama că eram femeie, pe orice vreme, pe toate coclaurile, Muntenii de jos, Vaslui, Bărlad, București, precum un bărbat cu cizme veșnice, muzica indicată de partid, gazeta de perete unde puteai să pui un poem numai dacă îl proslăveai pe ăia cocoțați pe stiva de lemne, cu steagul roșu! Colaborarile care mi se cereau, țin minte exact, cînd vizitam redacțiile din Iași mi se zicea: „adu și tu o poezie patriotica, nu de astea...că le cenzureză ăia”, etc
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
Să fiți toți prin al Lui har Domnul Isus e salvarea E viața și lumina Numai El e îndurarea Ușa Vieții-ntodeauna E nădejdea noastră vie Prețul care ni s-a dat Să intrăm în veșnicie Fie Tatăl lăudat Fie Tatăl proslăvit Pentru planul Lui cel sfânt Căci în Isus am primit Viața nouă pe pământ Cinste slavă și mărire Tatălui Cel Sfânt din cer Căci în marea Sa iubire I-a salvat pe cei ce pier I-a salvat pe cei
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
scos Și-n a Lui Nume s-a dat Noi viața s-o avem Fie-n veci glorificat Căci pe Isus noi îl vrem Slavă cinste și onoare Mielului cel răstignit Căci ne-a dat pe veci iertare Fie veșnic proslăvit 13 iunie 2017 cluj Referință Bibliografică: Scaunul Tău de domnie / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
atât de cunoscut. În completarea Evangheliștilor sinoptici, el notează așa încât doar faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului Iuda, respiră ușurat, ca după eliberarea de o povară apăsătoare și zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului și Dumnezeu s-a proslăvit în El. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El, și Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine și îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII, 31-32). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul face aluzie la
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]