173 matches
-
mesaje, organizat și realizat între București și cele două capitale, Alger și Khartum. Simpatia pentru politica externă a României și pentru diplomația de la București a crescut cu timpul, chiar și în rândul unor țări arabe conservatoare sau cu orientări politice prosovietice, de unde primeau ajutoare militare. Moscova le susținea poziția sub toate formele, în conflictul cu Israelul, asigurându-le armamentul necesar ca formă de păstrare a așa-zisului echilibru în regiune. c) Încerc să prezint unele aprecieri, în calitatea mea de atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe larg solidaritatea lumii a treia cu un membru amenințat al familiei. Numai latino-americanii, legați de o rezoluție veche a Organizației Statelor Americane, care respingea comunismul pe continent (1954), se îndepărtau de Cuba pe măsura apropierii lui Castro de pozițiile prosovietice și de concepțiile economico-sociale ale URSS. N-ar fi trebuit să fim deci complet surprinși de criza cubaneză. Numai că pe agenda internațională mai figurau și alte litigii care ascundeau conflicte potențiale. Criza Berlinului era nerezolvată. Iar Hrușciov, alarmat de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Armate Revoluționare din Columbia). Creată în 1966, FARC este compusă din 4.000 pana la 5.000 de luptători de gherilă, cu 36 până la 40 de zone de acțiune. Proclamându-și adeziunea față de ideologia marxist-leninistă, FARC are o orientare antiamericană, prosovietică (până la prăbușirea URSS) și procubaneză. FARC își recrutează membrii în special din rândul țărănimii, dar și dintre muncitori, studenți și chiar preoți radicali. Conducătorii fac parte în special din clasa de mijloc, majoritatea fiind intelectuali. Banilor proveniți din traficul de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
polonez, un bulgar și un maghiar - indică În mod evident dorința de adaptare la caracteristicile statului român și la tradiția să naționalistă. Deschiderea primului așezământ de Învătământ politic al PCR În martie 1945 urmează cu câteva zile instaurării primului guvern prosovietic la București (6 martie 1945). Sub denumirea de „Universitatea Muncitoarească a Partidului Comunist din România”, această școală funcționează numai pe baza cursurilor serale, ceea ce indică numărul redus de cadre de care dispunea partidul. Durată cursurilor este repede extinsă la doi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
României și a „lagărului sovietic”. Mulți dintre ei au fost victime fără glorie ale războiului purtat de către cele două „lagăre” prin intermediari. Exilul e descris de obicei că predominant dacă nu exclusiv unul anticomunist, constituit din momentul impunerii unui regim prosovietic la București. Într-o situație ambigua apar grupurile marginale, constrânse la exil de regimurile anterioare: comuniștii, ca urmare a interzicerii partidului din 1924, si legionarii, În special după lovitura de stat ratată din ianuarie 1941. Dacă se compară luările de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
iar de la numărul 104/1947 până la numărul 4/1948 Mircea Alexiu. Fondată în perioada ultimă a celui de-al doilea război mondial, când România intrase deja în sfera de influență a URSS, gazeta are de la bun început o evidentă orientare prosovietică. În articolul Lupta noastră din numărul inaugural se afirmă că R.v. va fi o „tribună prin care poporul de pretutindeni e chemat să-și spună cuvântul” și că „va demasca și va lovi fără cruțare în toți aceia care sub
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
și mai ales numeroasele proze scurte ale lui Paul Constant, publicate în 1946-1947 aproape număr de număr. Extrem de „angajată”, de un tezism tot mai strident e, în schimb, critica literară din coloanele R.v. Cu o orientare mai degrabă filoslavă și prosovietică, așa cum o arată comentariile Elenei Eftimiu (Recitind pe Dostoievski, O aniversare: Ana Karenina, Byron și Pușkin ș.a.), sau „progresistă”, cum lasă să se înțeleagă articolele lui Eugen Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
Nina Cassian, Geo Dumitrescu, Mihnea Gheorghiu, Al. Jar, Eugen Frunză, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Petre Constantinescu-Iași, A. Toma, B. Elvin, Nicolae Moraru, Al. Mirodan, Eusebiu Camilar, Tudor Mușatescu. În deceniul al șaselea R.l. continuă să aibă o pronunțată orientare prosovietică, leninist-stalinistă, accentuat anticapitalistă, antiburgheză și, de la un moment dat, antititoistă. Textele oficiale - rapoarte, cuvântări, manifeste, comunicate, decrete, rezoluții - vizează consolidarea regimului instaurat prin îndoctrinarea publicului cititor, „culturalizat” astfel în spiritul noii ideologii. Literatura, atâta câtă există, are un caracter partinic
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
din toate domeniile de activitate, inclusiv din literatură. Textele literare respectă cu fidelitate programul ziarului și ilustrează fenomenul de politizare a culturii, impus de ideologia comunistă. În deceniile al cincilea și al șaselea ale secolului trecut există o evidentă orientare prosovietică, proletcultistă, antitetică în raport cu așa-zisa literatură „burgheză”, „decadentă”, „cosmopolită”, dar în consens cu imperativul subordonării esteticului de către politic. O destindere a spiritului dogmatic, vizibilă și în scrierile apărute în S.t., are loc după 1964, când purismul realist-socialist începe să
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
facem pe cât ne va sta în putință un ziar de informație vrednic de stima cititorilor”. Acest deziderat va fi însă împlinit doar în parte, întrucât, apărută în răstimpul ce a urmat lui august 1944, publicația va avea o vădită tentă prosovietică și prosocialistă, fiind printre primele care lasă să se întrezărească semnele epocii comuniste. Tonul este dat de editorialele directorului, chiar și atunci când abordează eseistic teme mai generale (Factorul simpatetic, Cărturarii, Lucrătorul, Patrioți și patriotarzi, Italia), dar mai ales când comentează
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
ULTIMA ORĂ, cotidian apărut la București între 19 septembrie 1944 și 22 februarie 1948, cu subtitlul „Ziar ilustrat de informațiuni”. Director: Nicolae Deleanu. Ieșit pe piața presei politice românești imediat după 23 august 1944, cotidianul are o orientare prosovietică apăsat exprimată. U.o. își declară în primul număr, într-un entrefilet programatic în chenar, „hotărârea de a sluji poporul, de a fi alături de el acum, când reintră în drepturile sale” și de a participa „la toate marile și generoasele
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
facultăți cu profil umanist, chiar foarte scăzut. Mai întâi, tinerii veneau din liceu insuficient pregătiți. În special la început, când învățământul elementar și mediu totaliza doar 10 clase, când programele și planurile erau toate infectate de prelucrări politice și laude prosovietice, veneau la facultate copii de 16 ani, incapabili de un serios studiu individual, independent. Chiar și mai târziu, după 12 ani de școală socialistă, veneau insuficient pregătiți în acest sens. Ceea ce învățau în liceu era să memoreze mai mult sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Revistă politico-socială, economică”. Director: Lucian Bildirescu. În articolul-program se afirmă că scopul revistei, ce se vrea „democrată în adevăratul sens al cuvântului”, „liberă și independentă”, este „încercarea formării unui curent de opinie”, care este, de fapt, unul prosocialist, cu orientare prosovietică. Fiecare număr conține asemenea articole: Școala Răsăritului (Lucian Bildirescu), Istoria socialistă a Teleormanului, Falansterul de la moșia Scăeni (Nicolae Deleanu), Social-democrația și țărănimea, Socializare agricolă, Perspectivele socialismului în țările agrare (Lothar Rădăceanu), Finanțarea agriculturii ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
, publicație literar-socială apărută la Huși, lunar, în noiembrie 1926 și din august până în noiembrie 1929. Colectivul redacțional nu este menționat. De orientare promarxistă și prosovietică, publicația are în programul ei „promovarea unui curent de idei generoase corespunzător vremii”. Pe frontispiciu figurează în fiecare număr o cugetare de Dostoievski („Cine se teme de ridicol nu iubește adevărul”) și una de I. Al. Brătescu-Voinești („Dacă te-ai
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
a directorului său: dacă în plan ideologic acesta își dă silința să îi convingă pe cei de la putere de loialitatea sa față de marxism-leninism, în plan literar nu se arată dispus să se conformeze întru totul. Alături de tiradele sale procomuniste și prosovietice, uneori atât de tranșante încât par a fi folosite ca armă defensivă, trădând nesiguranța, criticul acceptă autori care se țin departe de politica momentului, precum G. Bacovia, Constant Tonegaru (deși numele său era încă de mai mică rezonanță), ori articole
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
unui sistem modern de formare a elitelor din diverse domenii, e.g. economie, politică, administrație, zona socială sau culturală. 2. Dinamica funcționării Academiei „ștefan Gheorghiu” 2.1. Scurt istoric Academia „ștefan Gheorghiu” s-a deschis În martie 1945, odată cu instaurarea regimului prosovietic În România (la 6 martie 1945) și s-a Închis prin hotărâre guvernamentală, În ianuarie 1990, după evenimentele din decembrie 1989. De-a lungul celor 45 de ani de existență, Academia s-a confundat cu regimul de la București, fiind o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de șabloane ideologice care susțin un soi de exaltare continuă, o atmosferă festivistă. Eseurile, adunate în volumele Zile și drumuri (1961) și Sălășluințele frumosului (1975), se referă la literatura europeană care nu prejudicia imaginea lumii comuniste, altfel spus, de coloratură prosovietică. A tradus din H. Fast, Walter Scott, Th. Dreiser, R. Kipling ș.a. SCRIERI: La straja vieții, Chișinău, 1949; Poezii, Chișinău, 1952; Din iureșul anilor, Chișinău, 1959; Zile și drumuri, Chișinău, 1961; Patru sute de privighetori, Chișinău, 1963; De vorbă cu dragostea
BALŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
Zedong îl considera cel mai inteligent și cel mai capabil dintre colaboratorii lui Deng Xiaoping va lansa noua orientare: concentrarea eforturilor asupra dezvoltării economico-sociale, promovarea reformei și deschiderea spre exterior. Să nu uităm că, în acel sfârșit de an, forțele prosovietice din P.C.C. erau eliminate sau paralizate, că sistemul sovietic era totalmente discreditat, că ieșirea Chinei din alianța sovieto-chineză în care figura ca partenerul junior devenise un fapt împlinit, că normalizarea relațiilor cu S.U.A. și celelalte puteri occidentale era o realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
furându-i membrii de partid. La fel și în zilele noastre, continuatorul legitim al lui Titel Petrescu, inginerul Cunescu, prin râvne oculte și ticăloase, a fost înlocuit de la conducere, iar partidul a fost capturat de comuniști, în frunte cu marele prosovietic, comunist și agent kaghebist, Ilici Iliescu, năpârcă îmbătrânită în rele (vezi numai mineriadele) care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
politice diferite 1 etc. În această Împărțire se face o identificare aproape automată Între militanții comuniști de origine evreiască și gruparea „moscovită” sau „externă” din conducerea Partidului Comunist. Astfel se prezintă o pretinsă opoziție Între grupul autohton și cel al prosovieticilor, ultimul fiind Întotdeauna „adevăratul vinovat”. Credem, În primul rând, că Însăși opinia existenței În conducerea Partidului Comunist Român a două grupuri ce se diferențiază pe opțiuni de strategie politică este falsă. Firește, este un fapt de necontestat că militanții vin
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
membru fondator al P.C.R., implicat În primul proces organizat comuniștilor, procesul din Dealul Spirii. Între 1931 și 1935 a fost secretar al Comitetului Central. Pleacă ilegal În xe "U.R.S.S."U.R.S.S., unde a participat la organizarea diviziilor de voluntari prosovietice, recrutate dintre prizonierii români. După preluarea puterii, a fost cooptat În structurile Partidului: va fi secretar al Sindicatelor și apoi prim-secretar al Comitetului Orășenesc xe "București"București (1950-1953). Apoi va ocupa În general funcții reprezentative: secretar al Prezidiului Marii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Berlinguer întrunesc speranțele reînnoirii la summitul de la Madrid din martie 1977, dar divergențele dintre ei se adâncesc. Cei trei oameni politici nu s-au pus de acord privind relațiile cu Moscova, astfel că Partidul Comunist Francez (P.C.F.) redevenise naționalist și prosovietic, Partidul Comunist Spaniol (P.C.S.) se abținea, în timp ce Partidul Comunist italian (P.C.I.) lucra cu partidele socialiste europene. Incapabile de a se înțelege asupra politicii europene, partidele comuniste din Europa occidentală s-au destrămat. Istoria a determinat ca să vină Gorbaciov, personalitate politică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
produs deci în virtutea unor convingeri care se voiau diferite de cele anterioare, dar erau, în fond, consubstanțiale discursului național-comunist. Timp de generații, astfel de reprezentări se refugiaseră în zona de rezistență a memoriei istorice colective, opusă istoriografiei oficiale marxiste și prosovietice, dar ele nu au fost cu totul ignorate de autorități, fiind tacit confirmate prin restituții mai mult sau mai puțin denaturate. În acest context, semnificațiile istorice atribuite, din ambele surse informale și oficiale zilei de 1 decembrie 1918, au răspuns
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu s-a prăbușit în 1989, ca în mai tot Estul Europei, ci în 1991. În cazul albanez, politica externă pare să fi dictat practic evoluția regimului, profund marcat de momentul schimbării din 1960-1961, când țara trecuse abrupt din tabăra prosovietică în cea prochineză. Ar mai trebui adăugat, ca o altă trăsătură distinctă față de istoria celorlalte țări socialiste est-europene, că aici nu a funcționat mitul "Armatei Roșii eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
legile, iar partidele își vor fi prezentat listele de candidați 328. Cu toate că Statele Unite continuau să se plîngă, comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]