2,300 matches
-
care poate favoriza tehnica poetică (meșteșugul ca un antidot al crizei spirituale), cît și o eliberare din obsesia oricărei formule, a oricărui canon. Altfel spus, curajul de a privi în față marile teme existențiale, de-a le contacta cu o prospețime în răspăr, precum o umbră luminoasă a epuizării. Ce e pierdere pe de o parte, e cîștig pe de alta. Ironia ajunge a eroda și a restaura în aceeași măsură. Cosmogonia e abordată cu o familiaritate care se toarnă în
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
în poezia contemporană pot suferi o criză în credința lor la sfîrșitul acestui volum, nu neapărat pentru că această tînără poetă ar veni să dărîme scepticismul național printr-o genialitate devastatoare, ci pentru că are exact acea doză de naivitate și de prospețime care zdruncină marile blazări. Cei care au scris odată și au renunțat, să cumpere această carte și poate le va reveni pofta de literatură. Ioana Nicolaie se înscrie cumva într-un mai larg fenomen Amelie, dar o Amelie a cititorilor
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
pîntec, să murim/ Fără speranțe, fără apă,/ Cum pe corăbii Gordon Pym/ Halucinînd vechi etichete/ Pe butoiașele cu spirt.// O, Leonid Dimov, e seară/ Și eu beau singur într-un birt” (Scrisoare). Suferința se reduce printr-o sugestie inaugurală, prin prospețimea sa: „Dar uneori tristețea ne încearcă/ Primejdios cum miezul unor nuferi/ Lopata de pe-o margine de barcă./ O, prospețimea de-a putea să suferi!” (Cîntec). Versul final e apt a proba joncțiunea imaginarului aprins cu filonul moral adînc al
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Leonid Dimov, e seară/ Și eu beau singur într-un birt” (Scrisoare). Suferința se reduce printr-o sugestie inaugurală, prin prospețimea sa: „Dar uneori tristețea ne încearcă/ Primejdios cum miezul unor nuferi/ Lopata de pe-o margine de barcă./ O, prospețimea de-a putea să suferi!” (Cîntec). Versul final e apt a proba joncțiunea imaginarului aprins cu filonul moral adînc al acestui poet atît de înșelător „minor”, ale cărui baloane colorate, zbenguindu-se în văzduhul senin, rămîn legate prin sfori, oricît
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
cîțiva ani de la terminarea studiilor, Mirela Trăistaru este un artist adevărat, ludic și grav în aceeași măsură, estetizant și frust, sceptic și cercetat de adieri metafizice și, mai ales, unul cu o minte limpede și cu o sensibilitate a cărei prospețime nu subminează nicidecum coerența gîndirii. A gîndirii plastice, dar nu numai.
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
trei sute de pagini - spațiu suficient pentru a ne aștepta la o lectură completă și complexă a beletristicii scriitorului - și poartă, pe coperta a patra, recomandarea lui Sorin Alexandrescu, care admiră „curajul autoarei în a aborda un autor «clasic-modern» cu atîta prospețime și inventivitate.“ Dincolo de încercarea - altminteri eșuată pentru că analiza autoarei nu aduce nimic nou - de a-l citi pe Eliade cu ajutorul instrumentelor pe care le oferă el însuși, două ar fi tezele cărții: mai întîi că Eliade e, avant la lettre
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
într-o eventuală istorie a literaturii române locul acestui volum de proză scurtă trebuie fixat în preajma „desantiștilor” sau printre cărțile apărute în anul 2003. Important este faptul că povestirile și schițele lui Pavel Șușară - recondiționate sau nu - sînt pline de prospețime, iar lectura lor este savuroasă chiar și acum cînd realitatea absurdă a vieții în regim comunist devine pentru români o tot mai îndepărtată amintire Pavel Șușară, Sinuciderea se amînă. Povestiri din vechiul regim, Editura TopArt, București, 2003, 256 pag.
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
apare brîncușologul V. G. Paleolog: „Înalt, masiv, falnic, cu o barbă moale și bogată de eremit, V. G. Paleolog m-a îmbrățișat cu generozitate în toamna lui 1976, pe peronul Gării de Nord. La 88 de ani, pe lîngă vitalitate, emana o prospețime, o «bună mireasmă», cum se spune despre sfinți, greu de uitat. Mi-a spus cîteva cuvinte în italiană (soția îi era, de altfel, italiancă) și pronunția îi era de-a dreptul muzicală... (...) Venise în Capitală pentru Brâncuși - un colocviu sau
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de un om, am spune că îi lipsește carisma. O prospețime, un umor de calitate și extrem de acid față de ceea ce se petrece în România în toate „câmpurile”, inclusiv al literaturii, polemici profesioniste, de idei, renunțarea la tonul lugubru al celor care, este adevărat, au suferit în anii 1945-1989. Viitorul literaturii nu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
prea accentuat), dar cred că, negreșit, cine urmărește atent ce se scrie și în proza, și în poezia, și în critica literară, și în eseul românesc va avea imaginea unei literaturi vii, care dovedește o considerabilă rezervă de talent, de prospețime, se îndrăzneală. E regretabil de aceea că publicul are ochii îndreptați în altă parte. Eu unul, citind cele mai bune cărți ale confraților mei (vorbesc strict în calitate de cititor), am avut și am sentimentul că actualmente literatura noastră este aidoma unui
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
acordat în Dicționar scriitorilor exilului, evident cu operele lor în limba română. Și aici nasc nedumeriri asupra preferințelor. Este Constantin Virgil Gheorghiu, autor de faimă mondială la un moment dat, iar înainte de a alege exilul autor de evanescente versuri celebrând prospețimea ninsorilor, mai însemnat decât, de pildă, Horia Stamatu și N. Caranica? Desigur, scrierile sale din exil invocă frecvent și ardent România nu mai puțin insul a suferit aprige contestări în chiar sânul exilului. Admitem însă că împrejurarea depășea arealul Dicționarului
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
O calfă traversează timpul,/ în timp ce domnii beau la Brofft;/ să treci în alt eon e simplu,/ pot pentru ca să zic: un moft." (Caragialeta p. 74). Prin cuvinte, forme poetice și citate din literatura începutului de secol XX Șerban Foarță dă o prospețime postmodernă lumii lui I.L. Caragiale. Dar spiritul lui Caragiale a îmbibat întreaga cultură română de ieri și de azi. El poate corupe versuri devenite loc comun după primii ani de școală („Mult e dulce și sărată/ brânza ce mâncăm,/ altă
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
acestui impuls, consecințele asupra celuilalt, și în ultimă instanță asupra sa, pot fi dezastruoase. Din tradiția deschisă de Emerson s-au revendicat, și mai tîrziu, mulți poeți ai Americii, fiecare în felul său, dar împărtășind cu toții aspirația de a recupera prospețimea și puritatea lumii din starea sa primordială, sau putința de "a păși desculț în realitate", ca să-l cităm pe Wallace Stevens despre care nu s-ar putea spune că nu a voiajat în sfere înalte ale gândirii. Atrași de mitul
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
fi avut șanse minime să intre într-o istorie literară altfel decît ca niște nume dintr-o lungă înșiruire. Geografia literară le dă însă drept de ședere în cetate, proiectează operele lor într-o lumină capabilă să le confere o prospețime surprinzătoare. Este și meritul lui Cornel Ungureanu care printr-un demers original ( amestec de investigație publicistică și critică literară, asezonat din belșug cu sentimentalism) reușește să stîrnească interesul și pofta de a citi autori căzuți în uitare. Disputele politice de la
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
însemnat, fără îndoială, o experiență interesantă. Unul din motivele popularității versurilor lui Tomas Tranströmer este claritatea imaginilor, dinamizată prin surprinzătoare fluctuații de perspectivă. Poetul este totodată un maestru al metaforei, pe care o folosește cu o exactitate și cu o prospețime de neegalat. Tranströmer este și un pasionat pianist, lucru care explică de ce poezia sa este atât de aproape de muzică. Marin Sorescu constata pe bună dreptate că poetul suedez pare a nu lucra cu cuvinte, ci cu note muzicale, cu tonuri
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
lui Săucan ( să numim doar lungmetrajele: Cînd primăvara e fierbinte, Țărmul n-are sfîrșit, Meandre, Suta de lei; ordinea e cronologică; ordinea valorică, din punctul meu de vedere, e exact invers) au venit cu imagini care iradiau, în stilizarea lor, prospețime, adevăr, o poezie secretă, rezistentă și astăzi, ca orice cinema adevărat ( și nu "de vată", cum îl numea Săucan pe cel produs, în general, la Buftea). Filmele lui Săucan sînt moderne pentru că n-au fost tributare modei. Cum bine a
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
diverselor mituri pe care genurile artistice le-au tot perpetuat, sculptorul Maxim Dumitraș trece de la o expresie la alta, de la un limbaj la altul și de la un tip de reprezentare la altul cu o mare ușurință și cu o surprinzătoare prospețime. Evadat din captivitatea genurilor, el s-a eliberat de monotonia tehnicilor și de obsesia temelor. Memoria culturală și ancestrala abilitate artizanală se învecinează permanent, atunci cînd nu se întîlnesc pur și simplu, cu tehnicile de ultimă oră și cu un
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
lucrări de acest gen datorate lui Gyorgy Ligeti sau, respectiv, Sofiei Gubaidulina, de lucrarea tânărului compozitor elvețian Gregorio Zanon sau de unul dintre ultimele cvartete scrise de Beethoven. Am audiat cea mai entuziasmantă versiune live, în concert, a cvartetului ravelian. Prospețimea, luminozitatea solară a sonorităților, vitalitatea cu care a fost investită evoluția muzicală cvartetistică, sunt entuziasmante! Impresionant se dovedește a fi echilibrul interior, stabilitatea acestuia. Decantările planurilor sonore se dovedesc a fi eficient formulate, determinate atent de complexitatea planurilor gândirii muzicale
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
cu fiecare nouă lucrare același proiect componistic abstract, semn al încăpățânării ori a arestării propriilor sentimente. Consecvență? Tenacitate? Sufciență? Cert este că riscă să devină o fosilă creatoare ambulantă ori, în cazul în care nu-și va înăbuși vitalitatea și prospețimea, un monomaniac fanatic. Aproape întotdeauna ce-i prea mult strică. Sau se transformă într-o caricatură ce slujește un adevăr de-o clipă, dar și un triumf al diformului asupra formei. Observat de departe Défence-ul e o caricatură. Văzută de
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Hagiu, nici Ion Gheorghe, nici Cezar Baltag, nici Sorescu, nici Ioan Alexandru, poetul a înfipt un fanion al modernismului într-un peisaj liric dezolant în care doar congenerii de la Steaua clujeană cărora li s-a raliat aduceau o notă de prospețime prin poezia lor zisă "de notație". Spre deosebire de generația ^60, care, prin cîțiva reprezentanți ai săi îmbrățișați fără întîrziere, a ocupat prim-planul, cultivînd un exaltat vizionarism "cosmic", propunînd o miză "metafizică" la vedere, autorul Arheologiei blînde s-a mulțumit cu
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
într-o relație amoroasă, ele pot oferi instantaneu răspunsuri la chestiuni despre care cei doi parteneri de dialog evită deocamdată să vorbească deschis. Modernitatea acestui gen de analiză implicită, care se dezvăluie exclusiv din succesiunea scrisorilor - modalitate artistică ce explică prospețimea peste vreme a unui roman precum, să zicem, Legăturile primejdioase de Choderlos de Laclos - este remarcată de cei doi tineri traducători/comentatori ai romanului. Ei văd aici semnele postmodernismului, chiar dacă procedeul e vechi de câteva secole: " - Mai multe vieți, viețile
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
ale unei cărți să fie redactate în ordinea finală. Tot ce ni se prezintă ca idee fertilă trebuie notat și dezvoltat pe loc. Există momente de inspirație, care se cer pîndite și valorificate optim. Produsul final va dobîndi mai multă prospețime decît un text scris da capo al fine. Iar presupusul "plan" va fi gata numai odată cu terminarea lucrării. G. R.: Iată că ne apropiem și noi de sfîrșit. Există vreo întrebare pe care ai fi vrut să ți-o pun
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
uscată și mărunțita până ajunge să fie o pudra foarte fină. Este folosit în industria alimentară că stabilizator și agent de îngroșare. E422 - glicerina se folosește că umectant cu rol în păstrarea hidratării pâinii pentru a menține în mod artificial prospețimea acesteia. E464 - hidroxipropilmetilceluloză - Are multiple utilizări, în principal că agent de îngroșare, dar și ca umplutura, fibre dietetice, agent antiaglomerant și emulgator. Este similară cu celuloza dar are o solubilitate mai bună în apă E471 - mono și digliceride ale acizilor
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
de producătorul SC Karamolegos Bakery România SĂ, poate induce în eroare consumatorul deoarece creează impresia unui produs de o calitate deosebită. Mențiunea “Mereu proaspăt!” de pe ambalajul pâinii intermediare fabricate de SC Patisgal SRL din Galați, induce în eroare consumatorul, deoarece prospețimea unui produs nu poate fi o caracteristică continuă. Mențiunea “Pâinea bună a vremurilor noastre” de pe ambalajul produsului “Pâine cu făină graham, feliata, fără coaja” fabricat de către SC Karamolegos Bakery România SĂ induce în eroare consumatorul creându-i acestuia impresia unui
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
de rană: ,, Dar v-am spus că aici nu-i nimeni rasist. Ați deplasat problemă, aici e vorba pur și simplu de-o pisică strivita de-un pachiderm. Mai precis, de un rinocer.“ Ipoteza lui Botard (Constantin Cicort, cu aceeași prospețime, dezinvoltura și naturalețe că în debutul sau de acum 24 de ani din Cui i-e frică de Virginia Woolf?) e de-a dreptul demențial de dulce în naivitatea replicii sale: ,, Poate c-a fost vorba de-un purice strivit
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]