252 matches
-
enzime responsabile pentru acest proces. Noradrenalina este degradată în plămân în procent de peste 30%. Histamina pare a nu fi afectată la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
enzime responsabile pentru acest proces. Noradrenalina este degradată în plămân în procent de peste 30%. Histamina pare a nu fi afectată la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
enzime responsabile pentru acest proces. Noradrenalina este degradată în plămân în procent de peste 30%. Histamina pare a nu fi afectată la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
1965; 130: 507-520). 1972 Eugene Strandness Jr. (fig. 1.38) impune utilizarea scannerului Doppler Duplex în evaluarea arterelor periferice, instrument care corelează informațiile despre flux cu cele imagistice în cadrul aceleiași examinări. 1973 - L.A. Carlson și I. Eriksson utilizează prima dată prostaglandina E1 în tratamentul arteriopatiilor obliterante periferice (Femoral artery infusion of proastaglandin E1 in severe peripheral vascular disease. Lancet 1973; I: 155). 1973 - Ipoteza emisa de Russell Ross (fig.1.39) “ipoteza răspunsului la injurie” (Ross R, Glomset JA. Atherosclerosis and
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pompe aspiratoare, la fel și arterele membrului inferior mai puțin afectat); 3. ocluzia cu balon a influxului arterial (Morettin 1974); 4. compresia cu manșeta a coapsei controlaterale. B. creșterea receptării d stale (vasodilatație periferică): i 1. farmaco-angiografie (nitroglicerină, tolazolin, fentolamină, prostaglandina E1 dar apar probleme legate de faptul că aceste droguri fiind administrate proximal dilată vasele proximale cu efect de furt); 2. hiperemie reactivă (compresie realizată cu manșeta unui tensiometru, 5-10 minute); 3. căldură locală. Ameliorarea capacității de detectare a prezenței
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
A, toți acizii grași cu excepția acizilor linoleic, linolenic și arahidonic, care sunt reuniți sub denumirea de vitamina F și trebuiesc aduși prin alimentație (sunt acizi grași esențiali). Prin ciclizarea acidului arahidonic se formează acidul prostanoic, din a cărui structură derivă prostaglandinele, care au importante roluri funcționale în diverse țesuturi. Fosfolipidele sunt substanțe complexe în a căror compoziție intră acizi grași, acid fosforic, compuși azotați. Pot fi de proveniență endogenă sau exogenă, fiind metabolizate în special în ficat. Concentrația lor sangvină este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației) și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic scade în mod
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele fetale sub formă esterificată este eliberat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
esențială pentru sinteza și eliberarea PG-ului în placentă și miometru în cursul parturitiei (DICKIL M.B., și col. 1994). Scăderea nivelului progesteronei în plasmă antepartum este însoțită de o creștere ușoară în nivelul de 13,14-dihidro 15ketoprostaglandina F2 α, metabolitul prostaglandinei (PGFM), (RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Ocitocina, secretată în nucleii hipotalamici și stocată în neurohipofiză este influențată de scăderea progesteronului înainte de parturiție. Schimbarea raportului progesteron/ estrogeni (prin scăderea progesteronului) are drept rezultat estrogenizarea uterului, cu modificări morfofiziologice caracteristice, care îl sensibilizează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1997), S-a evidențiat faptul că, primul corp luteal, în cadrul primului ciclu estral este activ o perioadă mai scurtă, în comparație cu cei formați mai tîrziu, la următoarele cicluri. Mecanismele asociate acestui fenomen nu sunt complet elucidate, sunt incriminate eliberări premature de prostaglandină F2α din uter, datorită existenței unui număr mai mare de receptori pentru ocitocină și mai puțini receptori pentru progesteronă. Acest fapt este datorat prezenței procesului de involuție uterină în curs de desfășurare, însoțit de tulburări celulare uterine, precum și existenței unor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1984, HUSSEIN F.M. și col.1992, KEELING B. și col. 1993, PETERS A.R. și col. 1984, RAO A.V. 1991). S-a constatat că, accelerarea procesului de regresie a primului corp luteal postpartum este datorată unei eliberări premature a prostaglandinei PG F2α din uter. Această eliberare prematură de PGF 2α este explicată , fie de o concentrație mai scăzută de receptori pentru progesteronă, fie de o concentrație mai ridicată de receptori pentru ocitocină, fie de ambele categorii de receptori din endometru
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
estradiol 17 β > 20 pg/ml), urmată de o creștere a progesteronului din lapte, ce se menține în platou până în a 30-a zi postpartum, corespunzătoare primei faze luteale. Studiile privind profilul hormonal au evidentiat corelații directe între concentrația metabolitului prostaglandinei PG F2α (15-keto-13,14-dyhidro-PG), involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum. S-a stabilit că între prima fază luteală de lungime normală și durata de eliberare a prostaglandinei PG F2α postpartum există o corelație negativă, semnificativă (p<0,05), (KINDAHLH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
luteale. Studiile privind profilul hormonal au evidentiat corelații directe între concentrația metabolitului prostaglandinei PG F2α (15-keto-13,14-dyhidro-PG), involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum. S-a stabilit că între prima fază luteală de lungime normală și durata de eliberare a prostaglandinei PG F2α postpartum există o corelație negativă, semnificativă (p<0,05), (KINDAHLH. și col.1984, 1993, STEFFAN J. și col.1995, VASCONCELOS J.L. și col.1993, VELEZ J.S. și col. 1993). Această corelație este similară celei ce descrie relația între
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lichid folicular, în mod treptat ele fiind captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovulației este un proces complicat dominat de interacțiunea coordonată dintre sistemul nervos central și cel endocrin. Rolul LH-ului în producerea ovulației constă în eliberarea de histamină și prostaglandină F2-alfa. Acestea induc hiperemia, stimulează activitatea enzimelor proteolitice, în special a colagenazelor din lichidul folicular, realizând desprinderea ovocitului de peretele folicular și subțierea acestuia în zona stigmei. În mecanismul hormonal al ovulației mai este implicat și progesteronul sintetizat de granuloasa
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
24 ore după parturiție sunt înregistrate scăderi bruște ale concentrațiilor plasmatice de progesteronă (1,2-1,5 ng / ml) și estrogeni (estrona și sulfat estrona, 220-250 pg/ ml) cu tendință spre atingerea unor nivele bazale, (fig. 13). Creșterea rapidă postpartum a prostaglandinei F2α coincide cu involuția uterină rapidă în timpul primelor 3-4 zile după parturiție. Concentrația prolactinei în plasmă este crescută înaintea parturiției, urmărind o curbă izometrică, care se extinde pe un interval de o săptămână postpartumSecreția de FSH crește curând după parturiție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fie interpretate cu prudență. Ele sunt influențate de o serie de factori de mediu, nutriție sau de alți factori, cum ar fi existența unor infecții localizate la diferite organe. Alți factori ai sistemului imun umoral sunt: complementul, limfokinele, monokinele și prostaglandinele. Complementul sau alexina este un sistem de factori cu multiple funcții biologice, care se găsește într-o concentrație relativ constantă în serul normal al animalelor. Nivelul seric al acestor factori este influențat nu numai de stimuli antigenici și gradul de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
concentrației de estradiol -17 α de la 6 până la 1 zi înaintea parturiției sunt posibile tulburări hormonale implicate în procesul desprinderii membranelor fetale. Investigațiile biochimice efectuate la nivelul placentoamelor provenite de la animale cu retenția anexelor fetale prezintă o scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN și SOLLEN, citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983), ceftiofur hydrochlorid 1,5 g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5 reprize (BOITOR I., 1981), substanțe ocitocice (SEICIU FL. și colab. 1989), prostaglandina F2 α, cu efecte uterotonice, stimulatoare a contracției uterine, benefice în eliminarea conținutului uterin, cât și efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de progesteronă și hiposecreție de FSH),(BOITOR, I., 1979). Adesea în persistența corpului luteal în puerperium este implicat un proces inflamator la nivelul uterului, care determină alterări la nivelul celulelor uterine și a sistemului enzimatic responsabil de eliberarea factorului luteolitic (prostaglandina F2 α). Deoarece între unitatea utero-ovariană și cea hipotalamo hipofizară există conexiuni foarte strânse, o subinvoluție a uterului postpartum, datorată unui proces infecțios poate întârzia sau bloca luteoliza corpului luteal. Între hormonii luteotrofi și cei luteolitici trebuie să existe un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
0,5) între prima lactație și a-3-a lactație, restul diferențelor fiind nesemnificative (tab. 22 ). Tratamentul Tratamentul profilactic îmbunătățirea condițiilor de furajare și întreținere, înlăturarea factorilor de stres; asigurarea mișcării animalelor; masaje utero-ovariene. Tratamentul curativ luteoliza corpului luteal prin administrare de prostaglandină F 2 α , 2ml., i.m.(BOITOR,I., 1984, CRUZ L.C. și colab. 1997, KINDAHL H. și colab. 1993, RUGINOSU ELENA, 1999, SOFRONIE MARIANA, 1999 ). administrarea pilocarpinei, vitaminei A și C, constituie adjuvanți în tratament, pe langă corectarea condițiilor de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]