84 matches
-
componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de răsărit se afla colțul cu icoana și candela împodobite cu ștergar, iar pe peretele lung se afla suspendată culmea, pe care atârnau sumanele, hainele groase, cojoacele și alte piese de îmbrăcăminte, toate acoperite cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se țineau atârnate de o prăjină prinsă de coama tavanului: șuncile afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stabili poziția socială pe care deținutul o va ocupa în viitor. El începe de multe ori cu confesiunea noului venit, care tinde să-și povestească fapta așa cum s-a petrecut ea în realitate. În ritualul botezului intervine, în acel moment, "prostirea", fenomenul prin care un deținut mai versat îi oferă noului venit suport moral, prin reinterpretarea faptelor lui penale într-un mod liniștitor. Remușcările lui sînt repede înlocuite de justificări ale faptelor comise, "fabricate" în penitenciar, la care individul aderă deoarece
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
puțini ajung la Bruxelles, această Mecca a politicii europene. Cei rămași în țară petrec la iarbă verde, sporovăiesc, dorm, mănâncă, beau și visează. Majoritatea ignoră europarlamentarele. Motivele acestei atitudini sfidătoare sunt multe. Unul dintre ele ar fi doza insuportabilă a prostirii pe față din campaniile electorale. Totul se întîmplă direct, la radio sau la televizor. În vechea tradiție, întâlnirea nefastă cu Rusaliile inclusiv pe plan oniric prostea, mutila, pocea pe nefericiții muritori. Astăzi, întâlnirea (ne)fastă cu europarlamentarii poate să prostească
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Un spectacol în care, scoțându-l în față pe Ion Druță, din păcate cu acordul și chiar cu entuziasmul acestuia, au încercat să adune puncte în rândurile electoratului și să se pună la adăpost în campania lor de sărăcire și prostire a populației. Nici un efort nu li s-a părut prea mare pentru atingerea acestui scop. Dacă s-ar fi cerut, televiziunea ar fi cedat din programele sale nu 2 ore și 30 minute, cât au durat șezătorile, ci mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
bumbac ce s’au găsit la mine, le-am găsit la poarta mea în ziua de Sf. Toader”. Anica Zlati de 18 ani din Slobozia, nemăritată, a declarat: „...ducându’mă la crâșma din satul nostru, am găsit pe drum o prostire de horbotă, o bluză, o față de pernă, o cioboțică și o pereche de pantaloni pe care le’am dus la mine acasă”. Costică Boancă de 45 de ani din satul Racova, a fost la fel de „băftos” atunci când i-au picat în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nici un fel de saltea). Unicul mindir bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii "dorm pe paie" sau "zac de-a dreptul pe paie". (Soarta nebunilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Raportul este interesant prin imaginile care se pot desprinde, imagini foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "s-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit, toate lenjeriile că nu se schimbă decât în 2-3 săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire, precum chiar și fără cămăși, goi cu piele în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rogojină. Au arătat acum că sunt de doi ani de când n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent, fiind provocat de mai multe sesizări. S-au controlat astfel toate sectoarele. Din constatările făcute la garderobă s-au văzut că într-însa se găsește îmbrăcăminte și prostire de ajuns, dar aceasta, din neglijența însărcinatului de acolo, asemene observându-se și bugetul, s-a văzut în el anumite paragrafe destinate îmbunătățirii garderobei, însă, după constatarea făcută nu s-au constatat întrebuințarea în acești doi ani din urmă nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vacă e semn că vacii i s-a luat mana. în ziua de Ajunul Crăciunului, înainte de a se pune la masă, se ia din fiecare fel de bucate cîte o bucățică și se pune în fînul așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la vaci - și se crede că apoi nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana. Apa cu care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ceea ce am constatat că munca mergea nu spre progres ci pe zi ce trecea din ce în ce mai rău (subl.ns.)”. Amară recunoaștere a eșecului! Pentru a arăta gangsterilor comuniști de la București că na avut cu cine colabora în greaua-i misie de prostire a tineretului, Dimitrev sare din nou la gâtul secretarei Zelinescu, în următorii termeni: „...Secretara a lipsit zile întregi dela biroul secretariatului, fără ca cineva să poată să conlucreze (cu aceasta, compl.ns.) în muncă. Membrii din comitet s’au lăsat pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tinerilor sau mai puțin tinerilor din mediul rural, prin aruncarea „în prima linie” a autohtonilor. Vechile și greu suportabilele dureri social democrate i-au revenit mahărului bucureștean care, cu toată „papagaliceasca” lui pe care o învățase de la tovarășii săi întru prostirea poporului, nu reușise ca întro lună de sejur vasluian să-i convingă pe aceștia de a intra „sub steagul partidului” nici măcar în forma sa disimulată numită șmecherește „Mișcarea Tineretului Progresist”. Iată ce mai scria tov-ul în compunerea sa profund agramată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sus, pentru comuniști politica rămăsese pe primul plan, devansând celelalte chestiuni cu adevărat presante și grave, de genul foametei care se prefigura la orizont. Absolut normal, mincinoșii propagandiști numiți „instructori”, aveau să întâmpine numeroase greutăți în „opera” lor deșănțată de prostire a populației disperate. Nu trebuie uitat faptul că răspunzători pentru cele ce se întâmplau în 1946 dar și pentru cele ce se vor întâmpla în anul 1947, s-au făcut exclusiv comuniștii numiți în epocă, cel mai des, „cozile de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chemat și chiar eu personal am fost la tov. secretar din Trohan și tot na vrut să ia parte (subl.ns.)”. Ne scapă motivele pentru care cei invitați de „valorosul” Olaru nu au vrut să participe la aceste ședințe de prostire în masă, sau, poate, chiar acesta va fi fost unul din motive. Ca să ia aminte cei de la „județiană”, Olaru i-a încondeiat cu litere groase în „raportul” său: „...la Trohan Vintilă Gheorghe și la Dumbrăveni Strati Gheorghe”. Plângându-se în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
toată averea prin „naționalizarea” pământurilor și a conacelor și transformarea acestora în tarlale și sedii ale GAS-urilor, după modelul Sovhozurilor sovietice. țească pe ici, pe acolo dar, în majoritatea cazurilor, țăranii refuzau cu îndârjire înscrierea în aceste forme de „prostire la grămadă” uneori opunându-se chiar cei care erau puși de „partid” să ducă „muncă de lămurire” cu „massele”. De țăranii care muncesc îi lasă să înghețe de h. Fără opinci pentru adulți și copii! Pe lângă toate nenorocirile căzute a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cum mergi cu sănătatea? Îl îmbulzeam noi cari din contro cu întrebările. Iar moș Creangă în mijlocul a o mulțime de hârtii, note, caiete împrăștiate în toate părțile, îmbrăcat în halatul lui cu dungi albastre, cu târâiții în picioare, cu o prostire albă pusă în patru în jurul gâtului pentru sudoare, gros și greoi precum era, când se vedea așa prins fără veste de noi, se-nroșea la față și oarecum se rușina. Iracu - de mine! M-ați găsit și dumneavoastră așa ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a vorbit cu Silvestru Clemenciuc de la Țahanău, să-și pregătească caii și sania, pentru a mă duce cu bagajele la școală. (Atunci fiecare elevă trebuia să avem de acasă tot ce ne trebuia, în dormitor: saltea, plapumă, pernă, cearșaf, cuvertură prostire albă, prosoape, haine, schimburi un cufăr mare de lemn cu cărți, mâncare etc.). Așa cum s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și m-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în timpul unei plimbări cu Cojocaru, trecînd prin „furnicar” - în ziua în care magazinele vor fi pline și cînd vor dispărea unele din motivele actualelor nemulțumiri? Noi înșine trebuie să ne pregătim pentru o asemenea zi, ca să nu cădem dintr-o prostire în alta. Aproape de capătul dinspre parc al străzii Războieni e casa lui Grigore V. Coban, în care am fost de cîteva ori pe cînd el trăia. În jurul ei, probabil plantați de mîinile sale, sînt opt brazi și doi tei, iar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
etica socialistă, militează pentru orientarea opiniei publice În sensul respingerii misticismului (subl.ns.), prejudecăților (Educația ateistă și literatura, nr.1885/22 martie 1974)”. e.e. Pisați În popime ca-n sacu’ cu cartofi, fir-ar! Exponenții principali ai așa-zisei prostiri a enoriașilor comuniști erau, În concepția profund vindicativă chiar și a celor mai mărunți activiști PCR, preoții și, În general, fețele bisericești de toate gradele. „De asemenea, sînt absente informația științifică propriu-zisă, ancheta socială În care să fie Înfierați indivizi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]