141 matches
-
a dezideratului înființării unei academii, asemeni celor existente deja în Europa. În 1860, G. Sion a întocmit un proiect de statut pentru întemeierea unei „academii române, formată din 15 membri, aleși din toți românii, fără distincțiune de provincie sau de protecțiune”, dar „cu oarecari titlu literariu cunoscut”, având „în preocupări probleme de limbă, acordarea de premii și ordonarea documentelor istorice”. La rândul său, V. A. Urechia propunea instituirea unei comisii „de bărbați din toate provinciile române” pentru „alcătuirea unui dicționar și
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
sursă rezultă că în România funcționau 66.188 de stabilimente industriale, din care 45.963 (73,9%) aveau proprietari români, 6.360 (10,2%) se aflau în proprietatea supușilor străini și 9.865 (15,9%) aveau proprietari evrei (străini fără protecțiune după documentele epocii). Relativ la industria mare - stabilimente industriale cu un capital social mai mare de 50.000 lei - notăm existența a 625 de unități deținute • Liviu Rotman, Social and Economic..., p. 16. • Ibidem. • Gh. Zane, Economia de schimb în Principatele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
II, București 1904, 1903. în proporție de 53,9% de români, 26,6% supuși străini și 19,5% de evrei. Tabelul următor este semnificativ în acest sens26: Întreprinderi industriale mari Număr total din care în proprietatea: românilor străinilor străinilor fără protecțiune - evrei Individuale 334 160 90 84 Ale societăților 249 135 76 38 Ale autorităților publice 42 42 - - Total 625 337 166 122 % față de total 100 53,9 26,6 19,5 Este relevant faptul că în această categorie industrială era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă de intense transformări și sunt înregistrate eforturi notabile pentru dezvoltarea industrială. Aceste realități transpar atât în efortul legislativ, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
4-5, din aprilie-mai 1936 255 44. Marga Ghițulescu, „De la asociațiile de asistență socială. Din activitatea Asociației «Amicele tinerelor fete»”, Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan, „Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei”, Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936 264 46. „A V-a conferință profesională a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite”, Dimineața, nr. 10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1936. 45. De la asociațiile de asistență socială din activitatea asociației „Amicele tinerelor fete”, articol de Marga Ghițulescu, secretara generală a Asociației, în Asistența Socială, Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2,1936. 46. Inovațiuni ale noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei, articol semnat de Maria Bârzan în Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936. 47. A V-a conferință a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite, în Dimineața, nr. 10545 din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de mult și a cărei importanță socială se resimte zilnic. Marga Ghițulescu, Secretara generală a Asociației „Amicele Tinerelor Fete” Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul V, nr. 2, 1936. 45TC "45" Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ghițulescu, Secretara generală a Asociației „Amicele Tinerelor Fete” Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul V, nr. 2, 1936. 45TC "45" Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fascistă, vedem cât de mare poate fi aportul femeilor în rezolvarea acestei probleme, cât de importantă poate fi contribuția lor alături de toți cei ce vor binele țării. Apoi toate celelalte vechi deziderate feminine a căror soluționare nu mai suportă amânări, protecțiunea maternității, protecțiunea copilului fără de care femeia nu poate deveni o cetățeană liberă și egală a acestei țări și fără de care o democrație reală nu poate fi asigurată. Rezolvarea acestora și a multor altor probleme cuprinse în programul Federației, cere o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cât de mare poate fi aportul femeilor în rezolvarea acestei probleme, cât de importantă poate fi contribuția lor alături de toți cei ce vor binele țării. Apoi toate celelalte vechi deziderate feminine a căror soluționare nu mai suportă amânări, protecțiunea maternității, protecțiunea copilului fără de care femeia nu poate deveni o cetățeană liberă și egală a acestei țări și fără de care o democrație reală nu poate fi asigurată. Rezolvarea acestora și a multor altor probleme cuprinse în programul Federației, cere o sforțare imediată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
înființa cu ele un nou sat românesc la Hairaclar (vechiu sat turcesc părăsit actualmente)"1167. În cuprinsul aceluiași articol se preciza faptul că "alte familii suntu pe drum trebuind a ajunge până la toamnă. Li se acordă tote înlesnirile și întreaga protecțiune administrativă"1168. Ca urmare a "intervenirei Prefecturei, s-a aprobat de către Administrația Domeniilor, a li se da gratuit din pădurele cele mai apropiate ale statului lemnele necesari pentru a-și construi casele. S-a dispus ca noul satu să porte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un sfert de veac în care s-a asimilat în totul intereselor și aspirațiunilor patriei (...) își îndreaptă (...) privirile către Majestatea Voastră, scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul Alexandru Malcoci Petrescu a dat citire unei moțiuni în care se arăta că "cetățenii Constanței, întruniți astăzi 20 ianuarie 1902 în salonul Camerei de Comerț din Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
II"2977. Conform prevederilor articolului 3 al legii, primeau drepturile politice "locuitorii (...) care aveau domiciliul real în județele Constanța și Tulcea în ziua de 11 aprilie 1877"2978, cu condiția de a dovedi că "nu s-au bucurat de vreo protecțiune străină"2979 la data adoptării legii privind acordarea drepturilor politice. De asemenea, primeau dreptul de a alege reprezentanți în parlament "românii din orice stat, indiferent de locul nașterii, proprietari de imobile rurale în județele Constanța și Tulcea și domiciliați acolo
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cărui cuprins integral și cu preambulul introductiv este următorul: Considerând că în interesul păcii generale în Europa trebuie asigurată, încă de pe acum, în Basarabia, o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populațiunii și să garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunea ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România; Considerând, în sfârșit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care formate pe teritoriul său vor fi invadat teritoriul unui alt stat sau refuzul, cu toată cererea statului invadat, de a lua pe propriul său teritoriu orice măsuri în puterea lui, pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor sau protecțiune. Art. 3. Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevăzută la art. 2 (cu titlu de exemplu - vezi anexa). În același timp plenipotențiarii au iscălit și următoarea anexă: Anexă la Art.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
es. ar putea deveni și mai delicioasă cu concursul său. Cât despre laturea materială - cea spinoasă atât a întregului lucru cât și a acestei scrisori - ea-și are două părți cam binișor deosebite, în privirea cărora nu mă tem ca protecțiunea d-voastre nu i-ar putea fi întrucîtva de folos. Aceste două părți sînt: localul și biletele. Localul va fi, cred, sala Conservatoriului și, dacă cunoștințele d-voastre cu personalul acestui institut [î]i vor putea fi de folos, sper
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
casa este numai o masă de lemn - foarte indi- 4850 ferentă și adesea foarte crudă în deșertăciunea sa; iar agentul ce le desface este simpatia sămănată mai dinainte în iubitorii artelor. Să mă repet puțin. Nu vă rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ofensivă; este liberă însă a contracta alianțe cu scop de a-și asigura esistența și a-și mănținea neutralitatea. Separată de Turcia prin Dunăre și nefăcând de fel parte din imperiu, România posedă toate atributele suveranității. Puindu-se odată sub protecțiunea Imperiului otoman, ea n-a înțeles nicidecum a renunța la suveranitatea sa. România are deci drept după tractate și în virtutea proprielor sale capitulații, recunoscute și consăcrate de Europa, la o viață neatârnată. "Statele tributare, - zice Wheaton, - nu încetez nicidecum de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
delegațiunea română. Prea Sf. Sa Mitropolitul îndreptîndu-se către M. S. Împăratul rosti în limba română următoarea întîmpinare: Maiestate! Fericita sosire a Maiestăței Voastre Imperiale lângă hotarăle României, a acestei țări ortodoxe, a căria biserică de secole s-a bucurat de protecțiunea binevoitoare a auguștilor suverani, glorioșii voștri strămoși, ortodoxii monarhi ai puternicei împărății a Rusiei, ne procură, și nouă astăzi fericita ocaziune de a supune Maiestăței Voastre, omagiile noastre și respectuoasele felicitări de bună venire, atât din partea clerului bisericei române, cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bănești ale județelor și cu zilele de prestații în natură”, adică munci pentru întreținerea în bună stare. Legea obliga pe „orice locuitor, așezat într-o comună rurală sau urbană de cel puțin șase luni, fără deosebire de naționalitate sau de protecțiune, și având vârsta de la 21 la 60 ani împliniți, să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după trebuință”. Locuitorii care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
foștilor luptători pe front, al văduvelor de război, al orfanilor și invalizilor din război, din județul Tutova, apare la 1 iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și administrația Bârlad, strada Mitrea nr. 2, cu d eviza: „Uniți ca pe front... protecțiune și ajutor reciproc: fostului luptător pe front și familiei, Neamului și Patriei.” Tipografia N. Peiu - Bârlad. Ziarul vine ca „mobilizator a sute de mii de oa meni, care, uniți într‐un cuvânt și înțelegând să sacrifice ceva din ei înșiși
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
continua studiele, fiind cu totul lipsit de mijlóce. Fiind fórte constrâns în mijlócele de existență, neputând achita taxele de studii obligatorii la Universitate, lipsindu-mi strictul necesar pentru procurarea obiectelor de studii și îmbrăcăminte, fiind cu totul lipsit de orice protecțiune, cu cel mai profund respect, implor bunătatea Dlor Vóstre, rugându-vă a-mi acorda o bursă pe timp de 1 an, până la 1 Octombrie 1903, grație căreia să pot continua studiele în anul al IV-lea și ultimul an de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]