102 matches
-
de degradare a matricei extracelulare, similare celor ce au loc în invazia locală [339]. Factorii reglatori cu rol stimulator în angiogeneză sunt prosta glandinele, nicotinamida, βFGF, angiogenina, PD EGF și VPF/ VEGF. Acești factori au posibilitatea de a induce motilitatea, proteoliza și proliferarea celulară (fenomene caracteristice metastazării) și pot acționa ca și enzime (angiogenina, PD-EGF) [405]. Receptorii pentru VPF/ VEGF pot fi induși de TGFβ dar cel mai frecvent sunt activați de hipoxia locală. În tumorile voluminoase, prin compresiunea vasculară, apare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări. În procesul de migrare intervin ca receptori integrinele, moleculele de adeziune celulară (CAM) și CD44. Factorii de motilitate ai celulelor tumorale sunt diverse
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de fibroblaști (IL-6) sau chiar de celulele organului invadat, sub acțiunea celuleor tumorale (factorul transferrine-like) [358]. Au fost identificați și unii factori inhibitori ai invaziei și ai metastazării, care acționează în fiecare etapă: inhibitori ai integrinelor și ai CD44, ai proteolizei, ai angiogenezei sau ai proliferării în organul țintă (TGF,TNF) [12,28,108,276,453]. S-a descris un sistem specific reprezentat de genele nm23 și WDNM-1 și -2, cu rol supresor [390]. Acțiunea lor se realizează prin intermediul unor nucleotid-difosfatkinaze
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
intră în mod pasiv în celulă; odată cu fluxul de ioni este antrenată și apa și, ca urmare, celula își mărește considerabil volumul. Creșterea concentrației de Ca 2+ determină inhibarea unor căi enzimatice (de exemplu producția de ATP) sau stimularea altora (proteoliza). Dacă celula nu poate anihila aceste modificări catastrofale, apare moartea. Necroza este responsabilă pentru modificări distructive și la nivelul celulelor învecinate (leziuni secundare) așa cum se întâmplă în procesul inflamator, ca urmare a eliberării conținutului celulei distruse inițial. Termenul de moarte
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de degradare a matricei extracelulare, similare celor ce au loc în invazia locală [339]. Factorii reglatori cu rol stimulator în angiogeneză sunt prosta glandinele, nicotinamida, βFGF, angiogenina, PD EGF și VPF/ VEGF. Acești factori au posibilitatea de a induce motilitatea, proteoliza și proliferarea celulară (fenomene caracteristice metastazării) și pot acționa ca și enzime (angiogenina, PD-EGF) [405]. Receptorii pentru VPF/ VEGF pot fi induși de TGFβ dar cel mai frecvent sunt activați de hipoxia locală. În tumorile voluminoase, prin compresiunea vasculară, apare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări. În procesul de migrare intervin ca receptori integrinele, moleculele de adeziune celulară (CAM) și CD44. Factorii de motilitate ai celulelor tumorale sunt diverse
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de fibroblaști (IL-6) sau chiar de celulele organului invadat, sub acțiunea celuleor tumorale (factorul transferrine-like) [358]. Au fost identificați și unii factori inhibitori ai invaziei și ai metastazării, care acționează în fiecare etapă: inhibitori ai integrinelor și ai CD44, ai proteolizei, ai angiogenezei sau ai proliferării în organul țintă (TGF,TNF) [12,28,108,276,453]. S-a descris un sistem specific reprezentat de genele nm23 și WDNM-1 și -2, cu rol supresor [390]. Acțiunea lor se realizează prin intermediul unor nucleotid-difosfatkinaze
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
intră în mod pasiv în celulă; odată cu fluxul de ioni este antrenată și apa și, ca urmare, celula își mărește considerabil volumul. Creșterea concentrației de Ca 2+ determină inhibarea unor căi enzimatice (de exemplu producția de ATP) sau stimularea altora (proteoliza). Dacă celula nu poate anihila aceste modificări catastrofale, apare moartea. Necroza este responsabilă pentru modificări distructive și la nivelul celulelor învecinate (leziuni secundare) așa cum se întâmplă în procesul inflamator, ca urmare a eliberării conținutului celulei distruse inițial. Termenul de moarte
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
una sau mai multe cicline G1 se leagă la CDC28 /cdc2 Cdk kinază și o activează. La rândul său, Cdk fosforilează proteine cheie care asigură trecerea celulei spre stadiul S. De îndată ce a avut loc activarea Cdk, nivelul ciclinei descrește în urma proteolizei crescute, sub acțiunea unor proteaze specifice. Un proces similar are loc în punctul de control din G2, când una sau mai multe cicline mitotice se leagă la Cdk, spre a organiza așa-numitul factor care promovează celula în faza M
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și β, acestea având o structură identică în proporție de 28% și sunt codificate de două gene diferite. În activarea receptorilor TNF de tip II, TNF-α membranar este cu mult mai eficient comparativ cu TNF-α solubil. TNF-α este scindată prin proteoliză într-o formă solubilă de 17kDa, care este implicată în menținerea stării de cașexie. Formele membranare ale lui FAS L și TNFα sunt activatorii primari ai receptorilor specifici (Suda și colab., 1997). TNFβ și regiunea extracelulară solubilă a receptorului TNF
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de ubiquitinare este mediat de către enzimele E1 (ubiquitin activating enzyme), E2 (ubiquitin conjugating enzyme) și E3 (ubiquitin protein ligase). Domeniul RING al unor elemente IAP (c-IAP1, c-IAP2, XIAP, ML-IAP) posedă activitate de ubiquitin-ligază (E3), suficientă pentru a determina ubiquitinarea și proteoliza ulterioară mediată de proteosomi (Vaux și Silke, 2005). Proteina BRUCE este singurul membru IAP care poate inhiba caspazele atât prin domeniul BIR cât și prin domeniul UBC (ubiquitin conjugation). Studii recente au arătat că și proteina XIAP are capacitate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
daltoni. În timp ce hipofizectomia este urmată de atrofierea glandei tiroide și aplatizarea epiteliului folicular, administrarea TSH intensifică producerea și secreția hormonilor tiroidieni. Tireotrofina hipofizară activează captarea iodului în celulele glandulare și sinteza iodtironinelor, intervenind în toate etapele biosintezei, și, totodată, stimulează proteoliza tiroglobulinei și lansarea T3 și T4 în circulație. În plus, TSH intensifică creșterea numărului de celule tiroidiene, volumului glandular și activității secretorii a acestora. Astfel, TSH stimulează toate formele de activitate a celulelor glandulare tiroidiene. În comparație cu proteoliza tiroglobulinei și eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și, totodată, stimulează proteoliza tiroglobulinei și lansarea T3 și T4 în circulație. În plus, TSH intensifică creșterea numărului de celule tiroidiene, volumului glandular și activității secretorii a acestora. Astfel, TSH stimulează toate formele de activitate a celulelor glandulare tiroidiene. În comparație cu proteoliza tiroglobulinei și eliberarea hormonilor în sânge, care se produc în primele 30 de minute, celelalte efecte necesită ore sau chiar zile. Acțiunile multiple ale TSH hipofizar asupra celulelor secretoare tiroidiene se realizează prin mecanismul activării sistemului adenilat ciclază-cAMP, cu participarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
TP53 în tumorile hepatice benigne [53]. Nivelul expresiei și activitatea p53 în CHC este influențată prin efectele exercitate și interconexiunile dintre diferite proteine, investigarea lor având rol în elaborarea strategiilor terapeutice : MDM2 (murine double minute 2) induce degradarea p53 prin proteoliza mediată de ubiquitinare, proteina ARF (Alternative Reading Frame) inhibă MDM2, locusul INK4A/ARK (9p21) care codifică ARF frecvent inactivat prin mutații și hipermetilare, TIP30 mutant care inhibă p53 și E-caderina și crește expresia oncogenelor N-caderina și c-MYC [54-56]. Reglatori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
înghețată sau cu bule de gaz. De asemenea, se refuză de la consumul uman smântâna cu defecte pronunțate de miros și gust (de furaj, de grajd, de mucegai, de amidon etc), cea cu defecte datorate lipolizei (gust uleios, înțepător, rânced) sau proteolizei (gust de brânză, de amar). 4.4.5. Metode de control a parametrilor fizico-chimici de calitate Aprecierea fizică și chimică a smântânii presupune efectuarea de analize în vedere determinării acidității și a conținutului în grăsime, a căror valori trebuie să
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
II (prin pierdere de bicarbonați), hipouricemie, hipokaliemie, hipocalcemie. Sindromul Fanconi se întâlnește rar în MM, deși alterările tubulare proximale anatomo-patologice sunt frecvente. în patogeneza acestui sindrom sunt implicate lanțuri ușoare de Ig cu proprietăți fizico-chimice particulare (regiunea V rezistentă la proteoliză). Aceste lanțuri sunt endocitate în reticulul endoplasmic și în lizozomii celulelor tubulare proximale, dar, fiind rezistente la proteoliză, se acumulează sub formă de cristale, care provoacă, la rândul lor, alterări tubulare structurale și funcționale. Examenul histologic evidențiază prezența cristalelor (ce
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
proximale anatomo-patologice sunt frecvente. în patogeneza acestui sindrom sunt implicate lanțuri ușoare de Ig cu proprietăți fizico-chimice particulare (regiunea V rezistentă la proteoliză). Aceste lanțuri sunt endocitate în reticulul endoplasmic și în lizozomii celulelor tubulare proximale, dar, fiind rezistente la proteoliză, se acumulează sub formă de cristale, care provoacă, la rândul lor, alterări tubulare structurale și funcționale. Examenul histologic evidențiază prezența cristalelor (ce se colorează cel mai bine cu albastru de toluidină) în celulele tubulare proximale, uneori și în lumenul tubilor
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
anomalie împiedică nu numai formarea lanțului alfa-5, dar și încorporarea lanțurilor alfa-3 și alfa-4 în structura colagenului IV. Ca urmare, acest colagen anormal este format dintr-un exces de lanțuri alfa-1 și alfa-2, ceea ce îi conferă o susceptibilitate crescută la proteoliza enzimatică, de unde rezultă fragmentarea membranei bazale glomerulare (MBG) și, în final, glomeruloscleroză. în cazurile cu transmitere autosomal recesivă sunt afectate lanțurile alfa-3 și alfa-4, ale căror gene sunt situate pe cromozomul 2, dar consecința este aceeași: formarea unui colagen IV
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prin stimularea sintezelor de glicogen (din glucoză), de trigliceride (din acizi grași) și a masei musculare (din aminoacizi). Prin utilizare, concentrația acestor metaboliți în sânge scade. Catabolismul se face prin stimularea proceselor de glicogenoliză (hepatică), lipoliză (adipocitară, în special) și proteoliză (musculară, în special). Cu alte cuvinte, atât o creștere inadecvată a insulinei, cât și o scădere inadecvată a ei este urmată fie de implozie metbolică (în hiperinsulinism), fie de explozie metabolică (în hipoinsulinism). O modificare ocazională și pasageră a secreției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
dismetabolic comun și efectele lui vasculare. 9. Insulinorezistența ca defect secundar Principalele efecte periferice ale insulinei sunt captarea glucozei și utilizarea ei; limitarea intensității lipolizei și prevenirea folosirii excesive a AGL în celule pentru acoperirea necesarului energetic; inhibiția controlată a proteolizei și evitarea hiperaminoacidemiei plasmatice stimulatoare a neoglucogenezei hepatice. Existența unei insulinorezistențe periferice față de aceste acțiuni conduce în mod automat la creșterea glicemiei, creșterea AGL și a aminoacizilor plasmatici. Aceasta poate fi prima spirală a diabetogenezei, operantă, în funcție de etnie, la 30-50
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
acidul paraaminosalicilic), litiu (Li), rezorcinol, unele sulfamide; c) cuplarea iodotirozinelor (condensare oxidativă), MIT și DIT și formarea iodotironinelor T3, T4, rT3. Necesită prezența peroxidazei și H2O2: TSH-ul stimulează procesul. Propiltiouracilul are efect inhibitor. De asemenea, excesul de iod; d) proteoliza tiroglobulinei (Tg) și secreția hormonilor tiroidieni se fac sub influența unor enzime proteolitice (proteaze, endopeptidaze, glicozid-hidrolaze, fosfataze etc.) lizozomale. Se eliberează T3, T4, MIT, DIT, fragmente peptidice și aminoacizi. Hormonii tiroidieni trec în circulație, iar MIT, DIT vor fi deiodate
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
tiroglobulinei (Tg) și secreția hormonilor tiroidieni se fac sub influența unor enzime proteolitice (proteaze, endopeptidaze, glicozid-hidrolaze, fosfataze etc.) lizozomale. Se eliberează T3, T4, MIT, DIT, fragmente peptidice și aminoacizi. Hormonii tiroidieni trec în circulație, iar MIT, DIT vor fi deiodate. Proteoliza tiroglobulinei este stimulată de TSH și inhibată de excesul de iod, litiu. O cantitate mică de Tg trece în circulație în mod fiziologic. Hormonii tiroidieni iodați în circulație sunt liberi (Free-F) sau legați de proteine transportoare. Fracția liberă pentru T4
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sa la bolnavi cu acest tip de afecțiune face să cadă brusc curba de fixare a iodului radioactiv); în caz de afectare a cuplării (etapa a 3-a): în sânge se găsesc, pe cromatografie, DIT și MIT în exces; tulburarea proteolizei (etapa a 4-a): apar iodoproteine anormale pe cromatografia serului; tulburarea dehalogenării (etapa a 5-a): administrarea de DIT marcat (D131IT) și urmărirea eliminării sale urinare permite identificarea lipsei deiodazei. 10. Examenul scheletului: este util atât în hiper- cât și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
peptide serice iodate anormale). Se caracterizează prin hipotiroidie, gușă și valori crescute serice de iodoproteine anormale (cromatografie). Iodul legat de proteine (PBI) este crescut, dar iodul extras cu butanol (BEI) este scăzut. defectul de deiodare. MIT și DIT generate prin proteoliza Tg în timpul eliberării T3 și T4 nu pot fi deiodate. Recircularea și conservarea iodului este deficitară. Se ajunge la o pierdere urinară excesivă de MIT și DIT, cu status hipotiroidian și gușă. Insensibilitatea la TSH este datorată unei mutații în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]