78 matches
-
evreilor e o cestiune morală (1897). Într-o altă broșură, Monăstirea liberală și criza morală (1901), îi atacă pătimaș, cu virulente accente sarcastice, pe liberali. Înscris în Partidul Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în „Protestarea”, cotidian înființat de el în 1906, și în Camera Deputaților, unde, în pofida lucidității luărilor de poziție, excesele de umoare îi mai jucau câte o festă. O vână polemică se simte în pledoariile sale pentru intrarea României în război alături de Aliați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
o analiză din punct de vedere politic, arăta că românii au protestat atunci când le-a fost interzis dreptul de a Încheia convenții comerciale cu statele vecine, dar că o "notă diplomatică nu este suficientă ca să creeze un drept, și odată cu protestarea, trebuia să probăm printr-un fapt că suntem În stare a-l exercita (dreptul...). Această probă vi se cere astăzi prin votarea acestei Convențiuni.... Când Însă vom fi legați cu o putere europeană printr-un act internațional”, dreptul nostru va
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ministrul foarte bine că o lege În contra evreilor, ar putea să ridice În Europa Întreagă o furtună care l-ar fi silit să se oprească, căci, d-lor, numai la ideea prezentării acestei legi, Europa fu cuprinsă de oroare, și protestările ei siliră pe d-ul Brătianu să vie În numele civilizațiunii europene și să vă arunce epitetul de barbari”. În schimb, Carp Îl acuza pe Brătianu că a jucat un dublu rol „a trebuit să tacă pe deoparte asupra proiectului de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu știința, au rămas pe planul al doilea, și de-a cum devenisem un mic parlament, unde înfloreau polemicele, interpelările, personalitățile și voturile de blam pentru comitet. După fiecare ședință ieșeam înfierbântați de lupta oratorică și prelungeam până în stradă vociferările, protestările și acuzările. Apoi au urmat inevitabilele demisiuni ale celor rămași în minoritate, lipsa de fonduri spre a plăti chiria și, în sfârșit, dizolvarea Societății. În tot timpul cât a durat această instituție, s-au ținut vreo trei sau patru conferințe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Românului dovedește un lucru, dovedește că Rusia n-a prezentat chestia Basarabiei în chip neașteptat la Congresul din Berlin în 1878, ci o pusese în lumea diplomatică, a tratativelor și a intrigilor, cu doi ani mai înainte. De unde rezultă că protestarea de mai târziu a prințului Carol și a guvernului său nu era francă. Prințul Carol când a trecut Dunărea să dea ajutor rușilor bătuți la Plevna știa că Rusia pretinde Basarabia, a crezut însă, așa ne închipuim, cum că în urma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii înșiși, cei de bună credință și inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
semnăturile mai tuturor coreligionarilor noștri din România și a primi cu mulțumiri anticipate etc. Avram Leibu, Isac Aron, Lazăr Iosif, Ițic Marcovici etc., în total 27 evrei fruntași.“3 anul 1877 327 2. În textul lui Bacalbașa: intenționatele. 3. Ambele „protestări“ sunt reproduse după Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
protestare atât în mâinile Ex. sale Safvet-pașa cât și reprezentanților puterilor garante. Ministru, N. lonescu“5 Aceasta era prefața proclamării independenței României care a fost făcută peste puține luni. Ziarul Messager de Vienne publică în timpul acesta că Poarta a cedat protestării României, și adaugă: „Aceasta nu e cu totul independența absolută a României, dar e preludiul ei. Răbdare. Totul vine la timpul lui.“6 anul 1877 329 5. ROM., an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6. „Nota“ fusese trimisă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ROM., în Documente privind is toria României, Războiul pentru Independență, vol. I, partea a II-a, Ed. Academiei, 1954, pp. 541-542. 6. ROM., nr. cit. Jurnalul vienez preciza, potrivit, telegramelor primite din Bucu rești că: „Poarta [...] a recunoscut legitimitatea protestărilor formulate de guvernul român și se declară de acord d-a-i adresa o explicațiune oficială ce va da României toată satis facerea“. Într adevăr, la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877 ministrul de Externe turc Savfet-pașa adresase agentului diplomatic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sturdza, mai ales dacă se ține cont și de faptul că n-au fost implicate toate categoriile sociale. „Ocârmuirea lui Mihail Sturdza nemulțumise adânc toate straturile societății moldovenești și mișcarea ce se naște în Iași are mai mult caracterul unei protestări contra purtării Domnitorului decât una întemeiată pe idei nouă” . In martie 848, s-a răspândit un apel către moldoveni, nesemnat, cu scopul de a provoca o răzvrătire împotriva domnului moldovean. Insă acest apel fusese în așa fel întocmit, încât părea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere parcă îndurarea noastră. Urcat în ambulanță nu-și contenește gemetele decât la protestările noastre, după aceia începe a dormita. Și tot drumul a dormitat. Din când în când la locuri grele, când trebuia să meargă și pe jos, iar gemea și începea să șchiopăteze când ne uitam la el. Era bolnav de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boer... Nici măcar n-a numărat banii! Și peste 3 zile d. C. M. a dat faliment! Când aude doctorul de așa ceva, se duce cu lacrimi pică, cere măcar banii lui. Domnul C. M. era încă în camașa de noapte. Drept răspuns la protestări și tânguiri, și-a râdicat camașa și s-a bătut peste posterior: Na de-aici... Odraslă a boerimii și a marei proprietăți! Toată lumea vede și înțelege că e excrocherie legea nu poate pedepsi asemenea fapte: cel puțin așa declară oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a petrecut între avocații apărării și procurorul Constantin Cociaș. Gheorghe Vernescu atacând pe procuror, publicul aplaudă zgomotos. Președintele ordonă expulzarea celor cari au aplaudat. Dar aplaudase toată lumea, iar sala gemea de publicul care ocupase și ultimul colțișor. Strigăte mari și protestări izbucnesc din toate părțile ca o furtună. Cu mare greutate se restabilește liniștea. La ora 6 jum. primul jurat, profesorul Pătru Popescu de la gimnaziul Lazăr, citește verdictul. Stoica Alexandrescu e osândit la 20 ani de muncă silnică, Tănase Muscalu la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
proiect de lege prezentat de Eugeniu Stătescu, ministrul Justiției. Tache Ionescu îl combătea. La un moment, Tache Ionescu a spus că proiectul e imoral. Atunci deputatul Matei Corbescu întrerupe: — Când vorbiți de imoralitate, să vă gândiți acasă! O furtună de protestări se înălță și un scandal, fără precedent în Camera română, izbucnește. ședința a fost suspendată. A doua zi, Matei Corbescu a căutat să-și explice cuvintele, dându-le un înțeles neinjurios, dar explicația era cusută cu ață albă. Tache Ionescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cerințe răspund cu vorbele cu cari marele romancier Alphonse Karr își termină unul din romanele sale: „Domnii asasini să înceapă!“ Opoziția a pierdut dreptul la protecția legilor! Opoziția este o bandă de asasini! Camera se zguduie sub clamoarea strigătelor, a protestărilor, a amenințărilor! Acesta era Eugeniu Stătescu: un vulcan de patimi clocotind sub o mască de gheață. La 1876, când a intrat pentru întâia oară în cabinetul lui Ion Brătianu, s-a manifestat ca un liberal convins și tolerant. Circulara lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cărei produse sau prestații cunosc un declin, se lovește de două posibile tipuri de atitudini din partea consumatorilor, respectiv membrilor de partid. Defecțiunea, abandonul organizației este prima atitudine (exit). Cea de-a doua atitudine imaginabilă este luarea de cuvând, reacția critică, protestarea în cadrul organizației care încă inspiră, în ciuda declinului său, un anumit tip de loialitate care se opunea abandonului. Se poate observa similaritatea între comportamentul economic sau politic, mai ales atunci când este aplicat sistemelor concurențiale: economie de piață și democrație pluralistă. Doar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
zădar protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cele de dimineață erau dezmințite seara, cele de seara contrazise dimineața sau amplificate ca să ne sperie. Puține se ade vereau, ca arestarea lui Constantin Diamandy, ministrul nostru la Pe ter sburg, în contra tuturor legilor și obiceiurilor, și liberat numai după protestarea unanimă a întregului corp diplomatic. Aci se re constituia, aci se împărțea Polonia, după ce-i făcuse un fel de parlament, un minister așa-zis național și un loc în trilogia aus triacă. Madalena Rosetti a avut la dejun pe prințul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îl adusese în aceeași mentalitate ca pe dânsul. Beldiman și cu Stere au invitat pe toți acești parlamentari la masă pentru a discuta răsturnarea regelui. În afară de ei doi și Lupu Costache, ceilalți se muiaseră și chiar acești trei primeau zilnic protestări de la cei mai cuminți. Constantin Chiru 195, apostrofat pe stradă, le răspunse că se va ridica la întrunirea convocată și va protesta. Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne supărau, totuși erau triste din punctul de vedere național. Știam că se vor răsfrânge asupra lor și simțeam că sfârșitul se apropia; discursurile lui Czernin, ordinele de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei ce ar voi să dezerteze, protestările Kaiserului și Kronprințului că n-au voit, nici n-au provocat războiul, totul destăi nuia demoralizarea Puterilor Centrale. Cum ar mai fi putut lupta fără de încredere? serbarea de la govora Mă duceam prin pădure la mama, la Mihăești, încântându-mă singură
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar sub casă, formând Argeșul, clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și, cu toate protestările ei, pornii peste munți. Relațiunile nu fuseseră niciodată atât de cordiale. În toamnă, după ce părăsii Valea Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința mea de a petrece vreo
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
slabi. criza [din] 1934 Promoțiunile în armată la 10 Mai fuseseră regulate de rege cu generalul Uică, ministrul de război. Nu se ținuse seamă de legi. A doua zi de [la] publicarea lor în Monitorul oficial, regele primi 1 500 protestări de la ofițerii superiori, amenințând cu demisia lor. Fu o grea lovitură pentru rege, care credea că armata îl urmează orbește și că putea, prin urmare, după ce avea la posturile de mare răspundere pe devotații lui, să proclame dictatura lui Averescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se mai salvează din text este o mică descoperire de istorie literară, anume că satira lui Caragiale Mare farsor, mari gogomani nu rămăsese în mapele scriitorului, cum se crezuse pînă atunci, ci apăruse sub pseudonim, cu unele atenuări, în periodicul Protestarea, la 28 iunie 1906.2) Gestul lui Caragiale de a o da publicității avea, desigur, semnificația lui. O integrare mai bună în fluxul preocupărilor de durată ale autorului vădește studiul dedicat lui A. Mirea. Este, parțial, o revenire la tema
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
fusese reprodusă de Șerban Cioculescu în I. L. Caragiale, Opere, IV, F.R.P.L.A., 1938, p. 344, după un manuscris autograf dăruit de scriitor lui Paul Zarifopol; retipărită în I. L. Caragiale, Opere, 3, E.P.L., 1962, p. 511, cu un facsimil al textului din Protestarea. 3) Ștefan Cazimir, Parodii, în Steaua, nr. 8(78), august 1956, și nr. 1(83), ianuarie 1957. 4) Ștefan Cazimir, Honeste scribere, Editura Național, București, 2000, p. 303.
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
Grupul de studenți care a ocupat un amfiteatru din Facultatea de Istorie a Universității București a formulat un set de revendicări. Protestării au de gand să rămână peste noapte la facultate, pentru a atinge pragul de 100 de ore. Revendicările : Educația trebuie să reprezinte principala prioritate a statului. Cerem respectarea Pactului Național pentru educație, unde se specifică acordarea a minimum 6% din
Studenţii de la Facultatea de Istorie şi-au formulat revendicările. Vezi aici ce vor () [Corola-journal/Journalistic/24388_a_25713]