383 matches
-
închisoare la Bacău în grajdurile din apropierea orașului. După eliberarea sa în 1964 duce o viață de om marginalizat, nemaifiind primit la Universitate. Scriitorii grupați în jurul revistelor "Luceafărul" și "Săptămâna" îl vor convinge să gireze cu prestigiul său de intelectual umanist "protocronismul" (curent de idei care urmărește să pună în valoare anticipările creatoare pe plan universal în domeniul culturii și civilizației, pe care orice popor le poate revendica. Se stinge la din viață pe data de 30 martie 1993 la București.
Edgar Papu () [Corola-website/Science/307259_a_308588]
-
dacilor și a tracilor ("Noi, tracii"; "Imperiul Romano-Trac", "Mileniul imperial al Daciei"), intenționând să construiască în orașul Cluj și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat. Tezele sale sunt asociate cu protocronismul și extrem de controversate în rândul istoricilor profesioniști.
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
s-a realizat cu "liberul consimțământ forțat" și cu "marele ajutor" dat de "Securitate". Romanul său "Clipa" a fost ecranizat în regia lui Gheorghe Vitanidis. În raportul Tismăneanu, prezentat în fața Parlamentului în 2007 a fost inclus în categoria "Exponenți ai protocronismului" alături de Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Adrian Păunescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată, Artur Silvestri, Ilie Purcaru. A fost unul din acționarii principali la Băncii
Dinu Săraru () [Corola-website/Science/299021_a_300350]
-
politic, ci și estetic. Începând din anii '70 ai secolului al XX-lea, curentul protocronist a început să se manifeste din ce în ce mai puternic în istoriografia din România. În 1974 Edgar Papu a publicat în revista culturală "Secolul 20" un eseu intitulat „Protocronismul românesc”, susținând prioritatea cronologică românească în cazul unor inovații europene. Ideea a fost imediat adoptată de regimul naționalist al lui Ceaușescu, care a încurajat și amplificat discursul cultural și istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine. Ideologia ceaușistă
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
al lui Ceaușescu, care a încurajat și amplificat discursul cultural și istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine. Ideologia ceaușistă dezvoltă un concept aparte după 1974, când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Civilizația geto-dacilor este prezentată ca una din marile civilizații ale antichității, la egalitate cu cea greacă și romană. În dezvoltarea sa, protocronismul a luat o valență puternic naționalistă, instrumentată politic
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Civilizația geto-dacilor este prezentată ca una din marile civilizații ale antichității, la egalitate cu cea greacă și romană. În dezvoltarea sa, protocronismul a luat o valență puternic naționalistă, instrumentată politic de regimul Ceaușescu, care promova un trecut idealizat al țării, trecând peste regulile cercetării științifice și recurgând la date și surse îndoielnice, care puteau legitima mai ușor teoriile protocroniste. Nicolae Ceaușescu cere
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
curent ideologic care sublinia caracterul unic și pionieristic al culturii române. Inițiatorii lui, asemeni tradiționaliștilor interbelici, avertizau asupra consecințelor drastice pe care le poate avea subordonarea față de Occident și implicit denunțau teoriile cosmopolite precum Sincronismul lui Lovinescu. În dezvoltarea sa, protocronismul a luat o valență puternic naționalistă, instrumentată politic de regimul Ceaușescu, care promova un trecut idealizat al țării, trecând peste regulile cercetării științifice și recurgând la date și surse îndoielnice, care puteau legitima mai ușor teoriile protocroniste. Este folosit astăzi
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
fiul său Teodosie", care ar fi anticipat literatura barocă europeană, îl consideră pe Dimitrie Cantemir ca pe un scriitor romantic "avant la lettre", iar pe Mihai Eminescu ca pe un predecesor al existențialismului și sociologiei. Concluzia lui Papu este că „protocronismul este una din trăsăturile dominante și definitorii ale literaturii noastre în context mondial”. A fost suficient ca această teorie să fie făcută publică, pentru ca unii oameni de știință și unii ideologi de partid să înceapă să accentueze "glorioasele" realizări sau
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
al lui Ceaușescu, care a încurajat și amplificat discursul cultural și istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine. Ideologia ceaușistă dezvoltă un concept aparte după 1974, când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Protocronismul supraviețuiește regimului care îl integrase în ideologia sa oficială, deși trebuie menționat că nu este o „invenție” românească. Internetul dar și publicistica sau literatura oferă o gamă largă de
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine. Ideologia ceaușistă dezvoltă un concept aparte după 1974, când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Protocronismul supraviețuiește regimului care îl integrase în ideologia sa oficială, deși trebuie menționat că nu este o „invenție” românească. Internetul dar și publicistica sau literatura oferă o gamă largă de exemple de teorii pseudoștiințifice bazate pe argumentații mai mult sau mai
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
își asumă astfel un anumit nivel al lucrărilor publicate. Teoria conspirației și denunțarea unei „științe oficiale” și a specialiștilor aserviți ei fac parte din discursul protocronist actual. Un fapt paradoxal, căci dacă a existat o implicare a politicului în problema protocronismului aceasta a fost întotdeauna pentru a-l sprijini. Napoleon Săvescu, un medic româno-american, este în momentul de față figura inconturnabilă a curentului. Autor al cărții " Noi nu suntem urmașii Romei" și co-editor împreună cu Iosif Constantin Drăgan al revistei "Noi, Tracii
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
sau "örök". Prisăcile erau dispuse pe un aliniament natural ușor de apărat și întărit prin plantarea de vegetație deasă, șanțuri, întârituri din stâlpi de lemn. Unii istorici români opinează că prisăcile ar fi fost opera avarilor, în timp ce alții, adepți ai protocronismului, le atribuie formațiunii statale a ducelui transilvan Gelu.
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
considera "Columna" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Filmele istorice realizate în timpul conducerii țării de către Nicolae Ceaușescu ar fi avut scopul să marcheze „noua doctrină a independenței față de Moscova, precum și lansarea național-comunismului care, sprijinit pe protocronism, va caracteriza epoca Ceaușescu”. Noua doctrină politică urmărea realizarea de filme în care să fie rescrisă istoria națională. Potrivit lui Popescu, scopul propagandistic al filmului "Columna" a fost contracararea teoriei lui Rösler privind „vidul valah”, adică al dispariției în totalitate a
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Ceilalți Noi”, coordonat de Veda Popovici[/caption] Intenția unui proiect național de rezistență anti-colonială D: Exact, inclusiv în raport cu maghiarii s-a folosit această diferențiere orientalista, între poporul român, european milenar, si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
este una etnocentrică, o politică de structurare și control violent ale societății într-o tendința totală. Un alt lucru care e prea des trecut cu vederea, apropo de componentă anti-colonială, îl găsim în varianta națiunii privilegiate de către aparatul de stat: protocronismul. Această teorie culturală favorizată de către regim este azi prea ușor desființată. La baza să stă atât o sesizare foarte pertinenta a tensiunii coloniale care stă la baza culturii românești, cât și o încercare activă de rezolvare a acesteia: am vrea
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
state în care populația nativă nu este foarte numeroasă, au exact această miza și acest sens - servesc procesului de legitimare a unei subiectivități la fel de puternice precum cea a colonizatorului. Și atunci cred că e important de analizat de unde a pornit protocronismul și... unde s-a greșit. Pe de-o parte, cum s-a ajuns la această formă extremă, hilara și necredibila, care nu ajută de fapt deloc vreun proces de emancipare. Pe de altă parte, si mai important, care ar fi
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
modernității românești că un fenomen de colonizare și ocupare, si analizând-o în sensul acesta să dezgropam istoriile rezistenței la această modernitate. E singura mitologie care poate avea un potențial emancipator real. Și asta mă duce la unde a greșit protocronismul, cum spuneai. Aș zice că principala greșeală - asemenea celei mai mari părți a discursurilor naționale est-europene - constă în construirea unei structuri analogice: aceată națiune trebuie să devină analoaga, aseme-nea celei europene. Această formă de a gândi despre identitate este tipic
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
population is not very significant - have precisely this goal and this meaning: they serve the legitimating process of a subjectivity which is just aș powerful aș that of the colonizer. That’s why I believe it important to analyze where protocronism began and where it failed. On the one hand, how did it end up în this extreme, laughable form, lacking credibility and being of no help to a potențial emancipatory process, on the other hand, even more relevant, what would
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Clubului de la Bocșa". Ideologia Clubului prezidat de Ioan Pușcaș și avandu-i printre membrii activi pe primarul orașului Șimleu Silvaniei Ioan Pop, secretarul Primăriei Șimleu ing. Vasile Popa, ziaristi din Zalău, șefi de ferme agricole se afla la granița dintre protocronism și naționalism, promovată de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul eroilor din Bocșa, căzuți în cele două Războaie Mondiale, a fost dezvelit la 29 iunie 2001. Economic, satul se înscrie între localitățile cu economie preponderent agricolă, fiind cunoscută ca un important
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
cu gândul nemuririi în ciuda pretinsei monotonii a vieții eterne și a stagnării spirituale. O reinterpretare controversată a poveștii a fost făcută publică în timpul etapei finale a regimului comunist din România, când ideologia național-comunistă oficială a susținut pretențiile naționaliste radicale precum protocronismul. În această etapă, numită retrospectiv „grandomanie culturală” de istoricul Lucian Boia, ideologul protocronist Dan Zamfirescu a afirmat că Ion Creangă ar fi egal sau mai mare decât clasicii universali Homer, William Shakespeare și Johann Wolfgang von Goethe, considerând că Ivan
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
pe un câmp de relații este evidentă în cartea următoare, "Vocația sintezei" (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești“, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental, dintre protocronism și sincronism. [...] Următoarele cărți dedicate lui Marin Preda (1996) și lui Liviu Rebreanu (1997), schițează un nedisimulat și cu atât mai demn de interes proiect critic de situare a unor mari prozatori față de utopiile lor private. Utopiile sunt gândite drept
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Dumitru Popescu, Ion Iliescu, Cornel Burtică, Miu Dobrescu, Tamara Dobrin, Petru Enache, Mihai Dulea, Ion Traian Ștefănescu, Eugen Florescu. Sunt citați apoi o serie de scriitori, critici literari, artiști plastici, compozitori și sociologi care au împărtățit ideologia „protocronismului românesc”. Protocronismul a fost impus de la centru în special prin intermediul lui Eugen Florescu, ulterior deputat PSM, care cu numeroase prilejuri a atras atenția intelectualilor recalcitranți că protocronismul nu este o simplă direcție estetică, ci „contribuția teoretică a tovarășului N. Ceaușescu
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
Răutu, Dumitru Popescu, Ion Iliescu, Cornel Burtică, Miu Dobrescu, Tamara Dobrin, Petru Enache, Mihai Dulea, Ion Traian Ștefănescu, Eugen Florescu. Sunt citați apoi o serie de scriitori, critici literari, artiști plastici, compozitori și sociologi care au împărtățit ideologia „protocronismului românesc”. Protocronismul a fost impus de la centru în special prin intermediul lui Eugen Florescu, ulterior deputat PSM, care cu numeroase prilejuri a atras atenția intelectualilor recalcitranți că protocronismul nu este o simplă direcție estetică, ci „contribuția teoretică a tovarășului N. Ceaușescu”. A te
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
de scriitori, critici literari, artiști plastici, compozitori și sociologi care au împărtățit ideologia „protocronismului românesc”. Protocronismul a fost impus de la centru în special prin intermediul lui Eugen Florescu, ulterior deputat PSM, care cu numeroase prilejuri a atras atenția intelectualilor recalcitranți că protocronismul nu este o simplă direcție estetică, ci „contribuția teoretică a tovarășului N. Ceaușescu”. A te opune protocronismului devenea astfel o atitudine antipartinică. Școlile de partid au fost instrumente ale condiționării și înregimentării ideologice, veritabile pepiniere de cadre ale partidului. Adepți
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
fost impus de la centru în special prin intermediul lui Eugen Florescu, ulterior deputat PSM, care cu numeroase prilejuri a atras atenția intelectualilor recalcitranți că protocronismul nu este o simplă direcție estetică, ci „contribuția teoretică a tovarășului N. Ceaușescu”. A te opune protocronismului devenea astfel o atitudine antipartinică. Școlile de partid au fost instrumente ale condiționării și înregimentării ideologice, veritabile pepiniere de cadre ale partidului. Adepți ai protocronismului fiind amintiți: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]