105 matches
-
realitățile: istorice, geografice, culturale, religioase etc. ale Orientului și mai cu seamă ale Indiei antice. Este ceea ce pînă acum, din cîte constat, nu a fost niciodată reliefat. Preocupările sale pentru lumea orientală se conturau încă din studiile gimnaziale, îmbrățișînd preistoria, protoistoria, primele civilizații, civilizațiile: minoică, miceniană, elenă, elenistică și romană, în afară de tradițiile orientale pentru care dovedește o cunoaștere de prim plan. Atare preferință trebuia să se accentueze cînd s-a înscris în 1788 la seminarul teologic din Tübingen. Aici se aflau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
curând modest, mai ales în sudul și sud-estul Europei, unde folclorul și practicile religioase ale populațiilor rurale mai înfățișau încă, la sfârșitul celui de-al XIX-lea veac, figuri, mituri și ritualuri din cea mai îndepărtată Antichitate, ba chiar din protoistorie” (1, p. 160). Despre o atitudine intolerantă a Bisericii față de o înrădăcinată și vie religie populară autohtonă nu putea fi vorba. O astfel de poziție rigidă ar fi compromis însăși pătrunderea creștinismului în rândul populației. O tactică mai abilă, conciliatoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980 (între timp a apărut o nouă ediție a cărții la Editura Polirom, Iași, 2012). 69. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei, București, 1985. 70. Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, București, 1982. 71. Nu se știe dacă sunetul produs de nuca de cocos lovită de țăruș avea vreun rol magic în cadrul acestui ceremonial, dar se știe că acest fruct (găurit, golit și lovit cu un băț
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui drum à rebours, citind trecutul cu ochii prezentului și căutând la sursă determinările genetice ale modernității. De altfel, în tot ce scrie, ca poetician, comparatist, istoric al spiritului european, el se știe circumscris de o anume mentalitate, a cărei protoistorie o caută, asumându-și această condiție și evaluându-i cu obiectivitate urmările. SCRIERI: Panciatantra (povestită de ...), București, 1970; Literature, Mimesis, and Play, Tübingen, 1982; Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse, Ithaca (New York), 1989
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
candele/ uneori/ simt vidul bizantin prin toți porii/ plutesc printre hărți balistice/ și-n loc să cânt cu glasul fumegos/ „Kyrye, Kyrye, Eleyson!”/ cu voce aspră număr meterezele/ și garnizoanele/ și umbra mea încoifată împinge seara în fântâni”. Referințele predilecte (protoistoria traco-getică, Zamolxe - „Fie că Zamolxe a fost vreun om/ sau vreo divinitate/ fie că el a ascultat de magia mușcatelor/ ori de cea gospodărească a vinului roșu// cum să uităm că el e un Semn/ pe care țin atât de
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
istoria creștinismului daco-roman, București, 1911; Idei și forme istorice, București, 1920; ed. îngr. și pref. Al. Zub, București, 2003; Memoriale, București, 1923; ed. îngr. și pref. Ion Vartic, Cluj, 1973; ed. îngr. și pref. Al. Zub, București, 2001; Getica. O protoistorie a Daciei, București, 1926; ed. îngr. și postfață Radu Florescu, București, 1982; Dacia. Civilizațiile străvechi din regiunile carpato-dunărene, tr. Radu Vulpe, București, 1937; Corespondență și acte, îngr. și introd. Al. Zub, București, 1973; Scrieri, îngr. și introd. Al. Zub, pref.
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
locului domină confesiunea poetului, care se simte chemat, ca altădată Orfeu, să oficieze un cult al cuvântului ca pe un ritual cu virtuți sacerdotale: „Poezia pentru mine este o stare orfică a vieții și o stare sacerdotală a cuvântului”. O protoistorie fabuloasă, așezată sub semnul unor zeități antice, purtătoare de puritate și de har, îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
din 1992) și redactor-șef al organului de presă „Socialismul” (din 1991). Debutează cu versuri în „Luceafărul” (1960) și în volum cu Topos Atopos (1969). Lirica lui B. e, într-o măsură, de factură livrescă și intenționează recuperarea imagistică a protoistoriei, rescriind mituri sau preluând teme folclorice, dar și motive și figuri consacrate, pe care le prezintă în cheie uneori tezist-ideologică. Tot de factură livrescă, dar în stilul lui Lucian Blaga, este poezia de inspirație diversă (meditație, pasteluri) din Ce rămâne
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
procesului” (E. Cioran). Asta Înseamnă că Eliade merge până la rădăcinile fenomenului religios, cultural În genere și Îl Înfățișează cu răbdare, bizuindu-se mereu pe fapte, pe multe fapte, pe fazele devenirii lui. Nu se mulțumește cu istoria unui proces, caută „protoistoria” lui. Este, Încă o dată, un spirit pentru totalitate, apropiindu-se În acest caz, de un model spiritual existent În cultura română. Iorga, Pârvan, Hașdeu și alții merg În sensul acestui model al spiritului. Eliade este „obsedat” de geneze și nu
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
În sensul acestui model al spiritului. Eliade este „obsedat” de geneze și nu gândește decât În perspectiva totalității lumii. Iar la Începuturi se află simbolurile, arhetipurile, miturile. Sunt popoare care n-au avut un Ev mediu glorios, dar au o „protoistorie” bogată În care așteaptă să fie dezlegate marile simboluri. Eliade vrea să refacă unitatea spirituală a omului redându-i dimensiunea cosmică. Efortul lui este de a găsi o cale de acces spre plenitudinea omului, spre „centru” cum Îl numește istoricul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
mai mult cu cât acesta a mărturisit: „cred mai mult În viitorul culturii românești, decât În viitorul culturii europene”, sesizând astfel filoane, potențialități creatoare Încă nevalorificate (Destinul culturii românești, I, II, În volumul „Împotriva deznădejdii”, Editura Humanitas, București, 1992 și Protoistoria sau Ev Mediu, În volumul „Drumul spre centru”, Editura Univers, București, 1991). Într-o Europă ce se dorește cât mai Întreagă, opera lui M. Eliade ne poate ajuta mai bine la precizarea identității naționale, pentru că o integrare care anulează particularitățile
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sau religioase (și incluzîndu-le pe toate), la tragedia iugoslavă. Relația mea primordială cu Balcanii este una maternă: am văzut întotdeauna un simbol în faptul că mama are origine bulgărească și că strămoșii mei vin din miezul Peninsulei. Primele imagini din protoistoria acestui colț de Europă sânt fără-ndoială imagini uterine, paradisiace și idilice. Deși ele sânt în afara istoriei ("boicotată" în estul continentului, după expresia lui Emil Cioran), originea lor poate fi dibuită în secolele medievale, în care Imperiul Otoman a cuprins
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
au fost săpate gropile comune din Bosnia? Cum au ajuns acești oameni buni, naivi și visători să comită sălbăticiile din Kosovo? Și cum rezultă din acest tablou mirific tragedia refugiaților în masă? Refugiați din paradis? Cum a ajuns acest ținut protoistorie un post-istoric infern? Mecanismul e dezamăgitor de simplu, și, cel puțin în vechea Europă, a funcționat cu o precizie țeapănă și caricaturală, imitând în grotesc măreția mitică. Desigur, vine vremea când fătul e expulzat din uter, când primii oameni sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care preced era creștină, ca și pământurile Indiei, au încă tainele lor, care din când în când trimit semnale arheologilor, paleontologilor, antropologilor și Istoriei Medicinei. Remarcă Jürgen Thornwald: Orașul cetate Harappa despre care am pomenit, dă la lumină probe despre protoistoria Indiei și a civilizațiilor autohtone. Ridicarea de asemenea orașe mari, canalizate, cu clădiri din cărămidă arsă tradițional presupun inteligență, profesionalizare, energie și experiență preluată creator. Practicarea agriculturii și a creșterii vitelor: boi, cai, porci, asini, elefanți; făurirea mijloacelor de lucru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iluminări. Să luăm un exemplu recent din presă. Unul în care factorul emoțional și cel politic se îngemănează până la totala confuzie. E cunoscută aversiunea românului față de participarea la războaie, confruntări armate și expediții militare. Așa cum suntem creștini încă din zorii protoistoriei, suntem și pacifiști! Drept urmare, ni se pare firesc să beneficiem de pe urma dominației Vestului asupra planetei, dar ni se pare la fel de firesc să nu participăm nici cu o fărâmă la această stare de fapt. Am vrut să intrăm în NATO pentru că
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-am numit mai sus "sistemul epocal-cronologic" dezvoltat pentru prima oară în perioada comunistă de C. Daicoviciu et al. (1972) supraviețuiește și după reforma introdusă de manualele alternative. Publicat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
V, 1861, nr. 261-262. Em. Micu XE "Micu" , op. cit., p. 275. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „De ce nu duelez cu Buda XE "Buda" Sándor XE "Sándor" ?”, Românul, V, 1861, nr. 232. Vasile Pârvan XE "Pârvan" , Getica. O protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, București, 1982, pp. 265-268; Ion Horațiu Crișan, Burebista XE "Burebista" și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 16-17. Violeta Cartianu, Urme celtice În spiritualitatea și cultura românească, Editura Univers, București, 1972, passim. Pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de câteva obstacole esențiale, ideologice, sociale, politice și psihologice. Toate extrem de puternice și agresive. O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie. Europa este percepută la acest nivel și în primul rând ca imperialistă și expansionistă. Ea vine peste noi. Cu intenții mereu sinistre și insolente. Vrea mereu să ne cucerească, să ne îngenuncheze. Să ne transforme într-o colonie. Lista acestor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acestora cu lumea dacică. Referirile sale la sarmați sunt succinte, dar numeroase, diseminate în diferite lucrări de istorie veche publicate cu începere din anul 19091, cea mai importantă sub raportul conținutului din această zonă de interes fiind, desigur, Getica. O protoistorie a Daciei, finalizată încă din 1924, dar publicată abia doi ani mai târziu, în seria III, tomul III al „Memoriilor Secțiunii istorice a Academiei”. Tabloul istoric conturat de Pârvan în Getica evidențiază prezențe iranice de durată, dar de intensități diferite
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
într-o lume ale cărei resurse imaginative sunt într-o continuă metamorfoză” (Mircea Iorgulescu). Insula (1984) este un roman de dragoste complicat până la absurd de boala misterioasă a protagonistei, ca și de biografia și opțiunile personajului principal masculin. Plecând de la protoistoria românilor, romanul Vântul de miazănoapte (1987) proiectează o parabolă cu trimiteri la vremurile contemporane. Subiectul provine dintr-o succintă consemnare a istoricului latin Tacit despre un rege geto-trac dinainte de cucerirea romană, Oroles, care își obliga oștenii să îndeplinească treburile nevestelor
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-am numit mai sus "sistemul epocal-cronologic" dezvoltat pentru prima oară în perioada comunistă de C. Daicoviciu et al. (1972) supraviețuiește și după reforma introdusă de manualele alternative. Publicat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
târziu, au fost găsite la marginea gheții care este provincia cea mai sudică a țării. Nefiind ocupată de romani, Epoca de fier a Suediei a durat până în anul 1.100, când au fost construite case din piatră. Suedia intră în protoistorie o dată cu opera lui Tacit din anul 98 d.Hr., care îi menționează pe suedezi ca fiind un trib puternic, care dispunea de corăbii cu proră la ambele capete. Suedia este o țară cu o națiune pașnică și industrială, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fiind și autorul descoperirii unor stațiuni celebre: Aurignac, 1860, La Madeleine, 1863, Le Moustier, 1864, eponime ale culturilor arheologice paleolitice. Geologul francez Gabriel de Mortillet (1821-1898) este autorul terminologiei care a consacrat Preistoria, cu epoca pietrei (Paleolitic și Neolitic) și Protoistoria cu epoca bronzului și epoca fierului. Eduard Piette (1827-1906), magistrat francez, a fost primul preistorician care a recoltat și seriat o bogată colecție de artă preistorică, devenită nucleul muzeelor de artă mobiliară paleolitică. Avocatul francez Emile Cartailhac (1845-1921) este autorul
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]