51 matches
-
perete celular complet (normal dezvoltat) și pot reveni astfel la celula tipică, numai în cazul cultivării lor pe un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a matrixului parietal. În cazul cultivării pe medii lichide, protoplaștii acestor drojdii formează numai componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a matrixului parietal. În cazul cultivării pe medii lichide, protoplaștii acestor drojdii formează numai componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de cei prezenți în pereții drojdiilor care înmuguresc. Protoplaștii drojdiilor reprezintă un material biologic deosebit de valoros, o sursă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
tuturor treptelor biosintezei peretelui celular ca și a rolului acestui înveliș în morfologia și fiziologia celulei. Cercetările autoradiografice, în care s-a utilizat glucoza tritiată, au reliefat că la circa 2 ore de la incubare în mediul lichid, pe suprafața întregului protoplast al speciilor care înmuguresc, apar microfibrile de glucan, cu o distribuție relativ uniformă. Într-o etapă ulterioară se constată o îngroșare și elongare a fasciculelor de microfibrile, care se intersectează, organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
în mediul lichid, pe suprafața întregului protoplast al speciilor care înmuguresc, apar microfibrile de glucan, cu o distribuție relativ uniformă. Într-o etapă ulterioară se constată o îngroșare și elongare a fasciculelor de microfibrile, care se intersectează, organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal din glucan β-(1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ulterioară se constată o îngroșare și elongare a fasciculelor de microfibrile, care se intersectează, organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal din glucan β-(1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se formează simultan . După circa 8- 12 ore de la incubarea protoplaștilor, pereții celulari sunt complet regenerați având o organizare arhitecturală și compoziție chimică similară
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se formează simultan . După circa 8- 12 ore de la incubarea protoplaștilor, pereții celulari sunt complet regenerați având o organizare arhitecturală și compoziție chimică similară cu cea a celulelor normale. Protoplaștii drojdiilor fisionabile, (de exemplu Schizosaccharomyces pombe,Saccharomyces versatilis ) pot reversa la celule morfologic identice cu cele ale culturii inițiale, atât pe
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
identice cu cele ale culturii inițiale, atât pe mediu solid, cât și pe mediu lichid. Din cercetările electronomicroscopice rezultă că procesul poate fi secvenționalizat în două etape. Într-o primă etapă, care se extinde pe circa 5-6 ore de la incubație, protoplastul formează pe suprafața sa o rețea densă de microfibrile. În cea de a doua etapă, are loc sinteza masivă de mananproteine și a altor componente ale matrixului parietal, care vor fi depuse în ochiurile rețelei și peste rețeaua microfibrilară, formând
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cea de a doua etapă, are loc sinteza masivă de mananproteine și a altor componente ale matrixului parietal, care vor fi depuse în ochiurile rețelei și peste rețeaua microfibrilară, formând un strat continuu relativ uniform și neted. Potențialul regenerativ al protoplaștilor de la Saccharomyces versatilis este mult superior celui de la protoplaștii de Schizosaccharomyces pombe (de circa 2-3 ori). Nu există certitudini în privința naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de mananproteine și a altor componente ale matrixului parietal, care vor fi depuse în ochiurile rețelei și peste rețeaua microfibrilară, formând un strat continuu relativ uniform și neted. Potențialul regenerativ al protoplaștilor de la Saccharomyces versatilis este mult superior celui de la protoplaștii de Schizosaccharomyces pombe (de circa 2-3 ori). Nu există certitudini în privința naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pombe (de circa 2-3 ori). Nu există certitudini în privința naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere a volumului protoplastului și redobândirea capacității de diviziune. 1.1.2. Plasmalema Plasmalema reprezintă cel de al doilea înveliș al celulelor de drojdii, ce aderă strâns, pe toată suprafața sa, la peretele celular, cu care cooperează funcțional. Membrana plasmatică este o structură dinamică
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant sau a microorganismelor modificate genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-o celulă a unui organism care poate să fie urmată sau nu de reinserarea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant sau a microorganismelor modificate genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-o celulă a unui organism care poate să fie urmată sau nu de reinserarea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
în mod natural, dar în care sunt capabile de multiplicare continuă; 2. tehnicile care implică introducerea directă într-un organism a materialului ereditar pregătit în afara organismului, și care includ microinjectarea, macro-injectarea și microîncapsularea; 3. tehnicile de fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridare în care celulele vii prezentând noi combinații de material genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural. ------------ Pct. 3 din Partea 1 din anexa
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188859_a_190188]
-
cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a organismelor modificate genetic, altele decât cele produse prin una sau mai multe tehnici/metode menționate mai jos, sunt: 1. mutageneza; 2. fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor vegetale provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de selecție. ------------ Pct. 2 din anexa 1B a fost modificat de pct. 69 al articolului unic din LEGEA nr. 247 din 30 iunie 2009 , publicată în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188859_a_190188]
-
în mod natural, dar în care sunt capabile de multiplicare continuă; 2. tehnicile care implică introducerea directă într-un organism a materialului ereditar pregătit în afara organismului, și care includ microinjectarea, macro-injectarea și microîncapsularea; 3. tehnicile de fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridare în care celulele vii prezentând noi combinații de material genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural. ------------ Pct. 3 din Partea 1 din anexa
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213656_a_214985]
-
cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a organismelor modificate genetic, altele decât cele produse prin una sau mai multe tehnici/metode menționate mai jos, sunt: 1. mutageneza; 2. fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor vegetale provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de selecție. ------------ Pct. 2 din anexa 1B a fost modificat de pct. 69 al articolului unic din LEGEA nr. 247 din 30 iunie 2009 , publicată în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213656_a_214985]
-
modificate genetic, precum și pentru comunicarea cu celelalte autorități, funcționarea Comisiei pentru securitate biologică, informarea și consultarea publicului." 68. La anexa nr. 1A partea 1, punctul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "3. tehnicile de fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridare în care celulele vii prezentând noi combinații de material genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural." 69. La anexa nr. 1B, punctul
LEGE nr. 247 din 30 iunie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213158_a_214487]
-
genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural." 69. La anexa nr. 1B, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "2. fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor vegetale provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de selecție." 70. La anexa nr. 2, titlul secțiunii D se modifică și va avea următorul cuprins: "D. Concluzii cu privire la impactul potențial asupra mediului ca urmare
LEGE nr. 247 din 30 iunie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213158_a_214487]
-
care nu se manifestă, în mod natural, dar în care sunt capabile de propagare continuă; (2) tehnici care implică introducerea directă, într-un organism, a materialului ereditar pregătit în afara organismului, inclusiv micro-injecție, macro-injecție și micro-încapsulare; (3) fuziunea celulelor (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridizare în care celulele vii cu noi combinații de material genetic ereditar se formează prin fuziunea a două sau mai multe celule prin procedee ce nu se produc în mod natural. PARTEA 2 Tehnicile menționate în art.
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a organismelor modificate genetic, altele decât cele produse de una sau mai multe tehnici/metode menționate mai jos, sunt: (1) mutageneza; (2) fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor de plante provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de înmulțire. ANEXA II PRINCIPII DE EVALUARE A RISCULUI ECOLOGIC Prezenta anexă descrie, în termeni generali, obiectivul urmărit, elementele care trebuie să fie luate în
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
de celelalte, permițând efectuarea experimentelor. Protoplaștii pot fi izolați din orice organ al plantei. Ei manifestă "totipotență", având capacitatea să regenereze plante întregi, prin cultivarea pe mediul artificial "in vitro" (exemplu mediu solid de agar-agar). Fiind lipsiți de perete celular, protoplaștii pot fuziona spontan sub influența anumitor substanțe (nitrat de sodiu, polietilenglicol, ioni de calciu). După fuzionarea celulelor, fuzionează nucleii, se reface peretele celular și începe diviziunea celulară. După circa trei săptămâni se formează calusuri de culoare verde, care încep să
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
numărul de cromozomi ai celor doi părinți. Alte avantaje ale utilizării protoplaștilor sunt: înmulțirea vegetativă foarte rapidă în urma căreia rezultă clone; obținerea unor forme poliploide ce vor fi utilizate în ameliorare; inducerea de mutante; transferul de gene sau cromozomi în protoplaști; transferul de cloroplaste în protoplaști; obținerea unor plante rezistente la viroze, etc. Haploidia prin androgeneză și ginogeneză experimentală este o altă metodă de cultură "in vitro". "Androgeneza" constă în reprogramarea inormației genetice a microsporilor (grăunciorilor de polen), în culturi "in
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]