51 matches
-
septul apare trilamelar, aspect datorat compoziției chimice diferite a diferitelor sale zone. Când celula mugurală se detașează, septul primar rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
primar rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de exemplu : mercaptoetanalul). Producția de protoplaști este influențată de vârsta și însușirile biologice ale culturii, precum și de compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
reducător (de exemplu : mercaptoetanalul). Producția de protoplaști este influențată de vârsta și însușirile biologice ale culturii, precum și de compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt rezistente la digestia enzimatică cu glucanaze. La Schizosaccharomyces pombe producerea de protoplaști poate fi stimulată (până la 70 %) prin cultivarea celulelor în prezența 2-dioxi D glucozei și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt rezistente la digestia enzimatică cu glucanaze. La Schizosaccharomyces pombe producerea de protoplaști poate fi stimulată (până la 70 %) prin cultivarea celulelor în prezența 2-dioxi D glucozei și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii tuturor speciilor de levuri studiate până în prezent s-au dovedit capabili de a regenera în totalitate peretele celular
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt rezistente la digestia enzimatică cu glucanaze. La Schizosaccharomyces pombe producerea de protoplaști poate fi stimulată (până la 70 %) prin cultivarea celulelor în prezența 2-dioxi D glucozei și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii tuturor speciilor de levuri studiate până în prezent s-au dovedit capabili de a regenera în totalitate peretele celular și de a restabili forma normală a celulelor. Protoplaștii obținuți de la speciile de drojdii care se înmulțesc prin înmugurire (exemplu, speciile genului
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
perete celular complet (normal dezvoltat) și pot reveni astfel la celula tipică, numai în cazul cultivării lor pe un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a matrixului parietal. În cazul cultivării pe medii lichide, protoplaștii acestor drojdii formează numai componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a matrixului parietal. În cazul cultivării pe medii lichide, protoplaștii acestor drojdii formează numai componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de cei prezenți în pereții drojdiilor care înmuguresc. Protoplaștii drojdiilor reprezintă un material biologic deosebit de valoros, o sursă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
tuturor treptelor biosintezei peretelui celular ca și a rolului acestui înveliș în morfologia și fiziologia celulei. Cercetările autoradiografice, în care s-a utilizat glucoza tritiată, au reliefat că la circa 2 ore de la incubare în mediul lichid, pe suprafața întregului protoplast al speciilor care înmuguresc, apar microfibrile de glucan, cu o distribuție relativ uniformă. Într-o etapă ulterioară se constată o îngroșare și elongare a fasciculelor de microfibrile, care se intersectează, organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
în mediul lichid, pe suprafața întregului protoplast al speciilor care înmuguresc, apar microfibrile de glucan, cu o distribuție relativ uniformă. Într-o etapă ulterioară se constată o îngroșare și elongare a fasciculelor de microfibrile, care se intersectează, organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal din glucan β-(1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ulterioară se constată o îngroșare și elongare a fasciculelor de microfibrile, care se intersectează, organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal din glucan β-(1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se formează simultan . După circa 8- 12 ore de la incubarea protoplaștilor, pereții celulari sunt complet regenerați având o organizare arhitecturală și compoziție chimică similară
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se formează simultan . După circa 8- 12 ore de la incubarea protoplaștilor, pereții celulari sunt complet regenerați având o organizare arhitecturală și compoziție chimică similară cu cea a celulelor normale. Protoplaștii drojdiilor fisionabile, (de exemplu Schizosaccharomyces pombe,Saccharomyces versatilis ) pot reversa la celule morfologic identice cu cele ale culturii inițiale, atât pe
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
identice cu cele ale culturii inițiale, atât pe mediu solid, cât și pe mediu lichid. Din cercetările electronomicroscopice rezultă că procesul poate fi secvenționalizat în două etape. Într-o primă etapă, care se extinde pe circa 5-6 ore de la incubație, protoplastul formează pe suprafața sa o rețea densă de microfibrile. În cea de a doua etapă, are loc sinteza masivă de mananproteine și a altor componente ale matrixului parietal, care vor fi depuse în ochiurile rețelei și peste rețeaua microfibrilară, formând
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cea de a doua etapă, are loc sinteza masivă de mananproteine și a altor componente ale matrixului parietal, care vor fi depuse în ochiurile rețelei și peste rețeaua microfibrilară, formând un strat continuu relativ uniform și neted. Potențialul regenerativ al protoplaștilor de la Saccharomyces versatilis este mult superior celui de la protoplaștii de Schizosaccharomyces pombe (de circa 2-3 ori). Nu există certitudini în privința naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de mananproteine și a altor componente ale matrixului parietal, care vor fi depuse în ochiurile rețelei și peste rețeaua microfibrilară, formând un strat continuu relativ uniform și neted. Potențialul regenerativ al protoplaștilor de la Saccharomyces versatilis este mult superior celui de la protoplaștii de Schizosaccharomyces pombe (de circa 2-3 ori). Nu există certitudini în privința naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pombe (de circa 2-3 ori). Nu există certitudini în privința naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere a volumului protoplastului și redobândirea capacității de diviziune. 1.1.2. Plasmalema Plasmalema reprezintă cel de al doilea înveliș al celulelor de drojdii, ce aderă strâns, pe toată suprafața sa, la peretele celular, cu care cooperează funcțional. Membrana plasmatică este o structură dinamică
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
al vieții celulei sau derivă din elemente preexistente, precum nucleul, plastidele sau mitocondriile ? Izolarea protoplaștilor permite a răspunde negativ la această dublă Întrebare: pe de o parte, este posibil a-i menține În cultură fără perete; pe de altă parte, protoplaștii sunt capabili să regenereze complet un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
menține În cultură fără perete; pe de altă parte, protoplaștii sunt capabili să regenereze complet un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu, „starea acoperită” este necesară supraviețuirii protoplastului În condiții naturale (turgescență) și derulării ciclului celular complet
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu, „starea acoperită” este necesară supraviețuirii protoplastului În condiții naturale (turgescență) și derulării ciclului celular complet. Peretele a fost selecționat de către presiunea evolutivă dintr-o mare diversitate de construcții realizate de talofite. La eucariote se cunosc 3 linii evolutive principale divergente, plecând de la modul de nutriție: - animalele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
la absorbiori, precum ciupercile, peretele a fost de asemenea crucial pentru stabilirea unui mod de viață care răspunde de schimbul de molecule prin difuziune pasivă (emisie extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare, cerificare, mineralizare, suberificare, lignificare). Așa cum menționam mai sus, celula vegetală este traversată de un
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]