630 matches
-
funcţională accentuată, incapacitate adaptativă 70-89% HC cu evoluţie severă Semne funcţionale clinice: Evoluţie severă Investigaţii: teste de citoliză depăşind de 5 ori valorile normale , gamaglobuline serice ce depăşesc 20g/l sau 30% , hiposerinemie , creşteri stabile ale bilirubinemiei 2mg/dl , alungirea timpului de protrombină , confirmare prin PBH (alternativ testul Fibromax) Ciroza hepatică cod CIM K74 Ciroza hepatică (CH) – boală hepatică difuză, caracterizată de asocierea fibrozei, nodulilor de regenerare şi a necrozei hepatocitare cu alterarea arhitecturii hepatice. Evaluarea gradului de activitate a CH aparţine morfopatologului
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
de vedere evolutiv, cirozele hepatice pot fi compensate sau decompensate. În CH compensate , pacienţii sunt frecvent asimptomatici, iar biologic există modificări minime ale transaminazelor serice. În CH decompensate , apar: insuficienţa hepato-celulară cu consecinţe: icter (hiperbilirubinemie) alterarea coagulării (creşterea timpului de protrombină) hipoalbuminemia hipertensiunea portală , ce determină: varice esofagiene ascita peritonita bacteriană spontană sindromul hepato-renal encefalopatia hepatică sindromul hepato- pulmonar CH complicată cu hepatocarcinom : Markeri tumorali specifici: -fetoproteina > 10 ng/ml (specificitate crescută la valori ridicate 400 ng/ml, rol în dinamică) Explorări imagistice
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
Puncţia biopsie hepatică pentru diagnostic de certitudine Clasificarea Child-Pugh Parametri Punctaj 1 2 3 Ascita Absentă controlabilă refractară Encefalopatia portală Absentă gradul I-II gradul III-IV Albumina serică (g%) >3,5 3-3,5 <3 Bilirubina serică (mg%) <2 2-3 >3 Indice de protrombină (%) >50 40-50 <40 Clasele A= 5-6 puncte, B=7-9 puncte, C=10-15 puncte Factori de prognostic nefavorabil în CH: ficatul mic vârsta înaintată icterul hipotensiunea arterială persistentă (valori sub 100 mmHg pentru sistolică) hemoragia albuminemia sub 2,5 g/l echimoze spontane timp de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
>50 40-50 <40 Clasele A= 5-6 puncte, B=7-9 puncte, C=10-15 puncte Factori de prognostic nefavorabil în CH: ficatul mic vârsta înaintată icterul hipotensiunea arterială persistentă (valori sub 100 mmHg pentru sistolică) hemoragia albuminemia sub 2,5 g/l echimoze spontane timp de protrombină prelungit ascită greu/deloc controlabilă terapeutic encefalopatie cu evoluţie spre comă Deficienţă funcţională uşoară, incapacitate adaptativă 20-49% CH compensată Semne funcţionale/clinice: Asimptomatică sau cu semne minime clinico-biologice. Investigaţii: Albumina serică>3,5 g%, Bilirubina serică <2 mg%, Indice de protrombină >50%; Clasa Child
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
spontane timp de protrombină prelungit ascită greu/deloc controlabilă terapeutic encefalopatie cu evoluţie spre comă Deficienţă funcţională uşoară, incapacitate adaptativă 20-49% CH compensată Semne funcţionale/clinice: Asimptomatică sau cu semne minime clinico-biologice. Investigaţii: Albumina serică>3,5 g%, Bilirubina serică <2 mg%, Indice de protrombină >50%; Clasa Child A (fără ascită, fără encefalopatie) . Deficienţă funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69% CH decompensată vascular şi/sau parenhimatos Semne funcţionale/clinice: Ascită în cantitate mică, uşor controlabilă, fără encefalopatie hepatică, varice esofagiene minime, cu risc scăzut de hemoragie digestivă Investigaţii
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
reacţii adverse ale medicaţiei imunosupresoare (hepatotoxicitate); recurenţa bolii primare (hepatite cronice active autoimune, colangite sclerozante primare, colangiocarcinom, carcinom hepatocelular care recidivează după un an); reinfecţia grefei VHB şi necesitatea retranspalntului; apariţia hepatitei colestatice fibrozante (creşterea marcată a bilirubinei şi scăderea protrombinei în discordanţă cu hipertransaminazemia mică, pe fondul unei insuficienţe hepatice rapid progresive); dezvoltarea unor hepatite cronice active sau fulminante; stări septicemice şi pancreatite (mai ales în hepatitele cu virus B). recurenţa infecţiei cu virus C. Deficienţă funcţională gravă, incapacitate adaptativă
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
De fapt el se separă în cheag (care reține elementele figurate) și o fracție fluidă numită ser sanguin. Serul diferă de plasmă prin faptul că-i lipsește fibrinogenul (transformat în rețea de fibrină în ochiurile căreia se dispun elementele figurate), protrombina și alți factori ai coagulării. 8.5. Compoziția chimică a plasmei sanguine Plasma este o soluție apoasă în care sunt dizolvate variate substanțe, atât anorganice (electroliți), cât și organice: proteine, lipide, glucide (în special, glucoză), hormoni, produși de catabolism (uree
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fenomene converg către formarea unui dop plachetar permanent și stabil. Formarea trombului plachetar parcurge trei stadii: agregare provizorie (val primar de trombocite), faza de remisiune, agregare definitivă (metamorfoză vâscoasă). 13.2. Coagularea sângelui Procesul esențial în coagularea sângelui este activarea protrombinei de către un complex enzimatic, urmată de acțiunea trombinei asupra fibrinogenului; astfel rezultă monomerii ce vor constiuti rețeaua de fibrină, Factorii coagulării poartă diverse denumiri care provin de la numele pacienților în a căror plasmă lipsea factorul respectiv (Christmas, Stuart etc.) sau
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
moleculele de proteine contractile musculare; leagă moleculele de fibronectina între ele și de fibrină sau colagen; leagă inhibitorul α2-plasminic de fibrină. 13.2.2. Formarea trombinei Trombina, enzima responsabilă de formarea monomerilor de fibrină, este generată în urma scindării catalitice a protrombinei în prezența factorului Stuart activat (factor Xa). In condiții fiziologice activarea factorului Stuart (factor X) se desfășoară în cadrul a două secvențe enzimatice: calea intrinsecă și calea extrinsecă. Activarea factorului Stuart (factor X) pe calea intrinsecă este rezultatul unei serii de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și pe cale extrinsecă, necesitând prezența tromboplastinei tisulare, a factorului VII și a ionilor de calciu. Rolul esențial al factorului Stuart activat (factor Xa) este de a genera trombină, ultima protează responsabilă de formarea trombului de fibrină. Trombina rezultă din scindarea protrombinei în prezența factorului Stuart activat (factor Xa); reacția este accelerată de prezența proaccelerinei (factor V) și calciului. Protrombina (factor II) este o glicoproteină dependentă de prezența vitaminei K. Trombina scindează protrombina în două părți: un segment amino-terminal (fragment 1) și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
factorului Stuart activat (factor Xa) este de a genera trombină, ultima protează responsabilă de formarea trombului de fibrină. Trombina rezultă din scindarea protrombinei în prezența factorului Stuart activat (factor Xa); reacția este accelerată de prezența proaccelerinei (factor V) și calciului. Protrombina (factor II) este o glicoproteină dependentă de prezența vitaminei K. Trombina scindează protrombina în două părți: un segment amino-terminal (fragment 1) și un segment carboxi-terminal (pretrombina 1). Fragmentul 1 conține reziduuri de acid glutamic care servește ca punct de legare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de formarea trombului de fibrină. Trombina rezultă din scindarea protrombinei în prezența factorului Stuart activat (factor Xa); reacția este accelerată de prezența proaccelerinei (factor V) și calciului. Protrombina (factor II) este o glicoproteină dependentă de prezența vitaminei K. Trombina scindează protrombina în două părți: un segment amino-terminal (fragment 1) și un segment carboxi-terminal (pretrombina 1). Fragmentul 1 conține reziduuri de acid glutamic care servește ca punct de legare pentru ionii de calciu. Pretrombina 1 este scindată de factorul Stuart activat (factor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
buclă disulfidică internă (pretrombina 2). Formarea trombinei are loc astfel: factorul Stuart activat (factor Xa; fie pe calea intrinsecă fie pe cea extrinsecă a coagulării), împreună cu ionii de calciu se leagă de reziduurile de acid glutamic ale fragmentului 1 de protrombină, determinând scindarea lentă a protrombinei în două locuri (între fragmentul 2 și pretrombina 2 și în interiorul buclei disulfidice interne a pretrombinei 2). Această a doua scindare transformă pretrombina 2 în trombină. Trombina formată acționează asupra proaccelerinei (factor V), scindând lanțul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Formarea trombinei are loc astfel: factorul Stuart activat (factor Xa; fie pe calea intrinsecă fie pe cea extrinsecă a coagulării), împreună cu ionii de calciu se leagă de reziduurile de acid glutamic ale fragmentului 1 de protrombină, determinând scindarea lentă a protrombinei în două locuri (între fragmentul 2 și pretrombina 2 și în interiorul buclei disulfidice interne a pretrombinei 2). Această a doua scindare transformă pretrombina 2 în trombină. Trombina formată acționează asupra proaccelerinei (factor V), scindând lanțul polipeptidic al acesteia. In stare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
doua scindare transformă pretrombina 2 în trombină. Trombina formată acționează asupra proaccelerinei (factor V), scindând lanțul polipeptidic al acesteia. In stare nativă, proaccelerina nu are proprietăți coagulante; forma sa activată (factor Va) se atașează de fragmentul 2 al moleculei de protrombină acționând ca un accelerator al producției de trombină. Rolul esențial al trombinei este de a transforma fibrinogenul în monomeri de fibrină; de asemenea, activează factorul stabilizator al fibrinei (factor XIII), factorul VII și proteina C; determină agregarea plachetară. 13.2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai mari. Calciul se concentrează în oase și în dinți în proporție de 99%, împreună cu magneziu determină reducerea excitabilității neuromusculare, participă la menținerea echilibrului acidobazic, intervine în mecanismul contracției musculare și în reglarea permeabilității membranare, favorizează coagularea sângelui prin transformarea protrombinei în trombină. În condiții de reducere a mișcării calciul din oase este mobilizat ceea ce duce la creșterea calcemiei situație în care este contraindicată administrarea suplimentelor de calciu pentru rezolvarea problemei osteoporozei. Excesul alimentar de calciu nu are efecte negative asupra
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
fiziologic de anticoagulant slab. APL se pot lega de diverși epitopi ai beta2 GP I, dar se pare că numai Ac ce au specificitate pentru un anumit epitop al domeniului 1 se asociază cu manifestări clinice (tromboze). Alte proteine-țintă sunt: protrombina, proteina C, proteina S și anexina V. Uneori, APL pot determina prelungirea timpului de coagulare in vitro, probabil prin inhibarea formării protrombinazei (un complex constituit din factorii Va, Xa și protrombina, pe un suport fosfolipidic), care este, la rândul său
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se asociază cu manifestări clinice (tromboze). Alte proteine-țintă sunt: protrombina, proteina C, proteina S și anexina V. Uneori, APL pot determina prelungirea timpului de coagulare in vitro, probabil prin inhibarea formării protrombinazei (un complex constituit din factorii Va, Xa și protrombina, pe un suport fosfolipidic), care este, la rândul său, necesară generării trombinei. Acest efect, numit anticoagulant lupic, este caracteristic unor Ac anti-beta 2 GP I și antiprotrombină. APL pot fi evidențiați fie direct, printr-un test ELISA ce folosește ca
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hemoragie prin tulburări de hemostaza, se va recurge înaintea oricărei intervenții chirurgicale la diverse examene de laborator: timpul de sângerare (timpul spontan necesar pentru a se opri sângerarea), examinarea și numărarea trombocitelor, tromboelastogramă (retracția coagulului), timpul de coagulare, timpul de protrombină (Quick) etc. Hemoragiile pot fi arteriale, venoase, capilare sau mixte. Hemostaza pe cale generală se poate efectua cu ajutorul unor medicamente, ce pot favoriza procesul de coagulare (creșterea cantității de tromboplastină, trombină, fibrină) - antifibrinolitice, aminoacizi: acidul tranexamic (Exacy); acidul aminocaproic inhibatori ai
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
hidric........................................................................................... Administrarea soluțiilor medicamentoase ................................................ Administrarea soluției de glucoză............................................................. Perfuzia .................................................................................................... Pregătirea materialelor................................................................................ Analize de laborator Recoltarea sângelui în sistem vacumtainer............................................... Analize biochimice................................................................................... Creatinina serică și Clearence-ul creatininei............................................. Ionograma serică....................................................................................... Dozarea gazelor și bicarbonatului........................................................... Analize hematologice................................................................................ Tabel cu analize hematologice.................................................................. Timpul de protrombină (TP)..................................................................... Teste de coagulare(PTT, APTT, INR)...................................................... Analize imunologice, Proteina C reactivă................................................ Factorul reumatoid și Testul ASLO......................................................... Crioglobulinele serice............................................................................... Dozarea anticorpilor : ANCA, ANA, anti- MGB.................................... Complementul seric total............................................................................ Electroforeza imunoglobulinelor............................................................... Alfafetoproteina........................................................................................ Haptoglobina ............................................................................................ Testul Coombs direct................................................................................ Recoltarea sângelui pentru dozarea Quantiferonului
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
microscopic cu putere mare HBP = hipertrofie benignă de prostată HVS = hipertrofie vetriculară stângă ICA = Insuficiență cardiacă acută ICN = inhibitori de calcineurină IDR = intradermoreacție IFN ἀ = interferon alfa IVS = Insuficiență ventriculară stângă IM = intramuscular INR = raport normalizat internațional IP = indice de protrombină IRA = Insuficiență renală acută IRC = Insuficiență renală cronică IV = intravenos IUT = infecțiile tractului urinar ITUP = incizie endoscopică transuretrală de prostată( col vezical) LES = lupus eritematos diseminat LCR =lichid cefalo-rahidian MGB = membrană bazală glomerulară MMF = miclophenolat de mofetil NLP = nefrolitotriție percutanată
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
vacumuri pentru recoltarea sângelui Culoarea capacului Soluție anticoagulantă sau aditiv Analize de laborator Roșu Fără aditivi Biochimice, Serologice Mov EDTA Hematologie , Ht., Hb.,HLG Negru Citrat de sodiu VSH(Westergreen) Albastru Citrat de sodiu Hematologice, factori ai coagulării, timp de protrombină, APTT Verde Heparină Biochimice, electroliți, ionograma, hormoni, gaze arteriale Galben Citrat de dextroză - mediu de cultură pentru eritrocite Hemocultură Gri Fluorură de sodiu 2 mg Glicemia ANALIZE BIOCHIMICE Analize biochimice din sânge care ilustrează funcția renală: - ureea serică, acidul uric
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
afecțiuni renale: - hemoleucograma (HLG) - ce indică numărul de hematii și leucocite/mm³ de sânge; - hemoglobina(Hb); - hematocritul(Ht) pentru depistarea anemiilor; - formula leucocitară (FL); - trombocitele sau plachetele sanguine (Plt); reticulocite; - VSH-ul în caz de inflamații și infecții. Timpul de protrombină(TP) Definiție: TP este un test sanguin care măsoară timpul necesar formării cheagului compact de fibrină. Se indică a se recolta în caz de: - Sângerări, hematurie, epistaxis, hematoame; - Depistarea deficitului de vitamina K; - Stabilirea dozelor în tratamentul cu anticoagulante orale
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
apărea complicații, se ia consimțămâtul în scris pe o fișă specială. - Fizică: se pregătește locul se spală, se rad pilozitățile unde este cazul, se dezinfectează cu alcool iodat sau soluție Betadină; se recoltează timpii de coagulare, TS, TC, Timpul de protrombină. Abordul venei subclavie: Poziția bolnavului va fi decubit dorsal , cu capul ușor mai jos 15 ș întors lateral; între omoplați se va așeza o pătură făcută sul pentru a permite căderea umerilor posterior; brațele vor fi ținute de-a lungul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Psihică: Explicarea necesității examenului, a beneficiului și a riscului; luarea consimțământului. - Interogarea bolnavului dacă nu este alergic la medicamente. Fizică: - Se administrează laxative cu 12 - 24h înainte de examen și cărbune medicinal. - se recoltează timpii de coagulare TS, TC, Timp de protrombină, când se practică puncția arterială. Pregătirea locului: - raderea pilozităților, spălarea și dezinfecția în regiunii inghinale. Rolul asistentei: - Asistenta invită pacientul să se dezbrace, așează pacientul în decubit dorsal pe masa de radiologie; - Asigurarea unei linii venoase periferice pentru situații de
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]