569 matches
-
Boacii, consideră "provincialismul" său drept incurabil: "Cioran va rămîne de altfel în sine mai toată viața un provincial, iar opera sa, cu toate performanțele pe care le-a cunoscut, a izvorît tocmai din revolta radicală față de această nefastă însingurare (...) a provincialului". însă cum rămîne cu bifurcația pe care o stabilește Cioran în legătură cu condiția de provincial? închiderea într-un eu etanșeizat sau distrugerea realului advers? Poate că, mai în adînc, cele două rețete nu se exclud, ci se complinesc, întrucît eul ce
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
toată viața un provincial, iar opera sa, cu toate performanțele pe care le-a cunoscut, a izvorît tocmai din revolta radicală față de această nefastă însingurare (...) a provincialului". însă cum rămîne cu bifurcația pe care o stabilește Cioran în legătură cu condiția de provincial? închiderea într-un eu etanșeizat sau distrugerea realului advers? Poate că, mai în adînc, cele două rețete nu se exclud, ci se complinesc, întrucît eul ce se forează pe sine reprezintă implicit o subversiune a realului. Implozia interiorității duce la
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
expresionism nu atît oripilant, ca al nordicilor, cît atent armonic, nu și mai puțin răscolitor. Ce bine i-ar fi stat acestui sculptor la fel de plin de har ca Rodin, Bourdelle, Maillol, dacă ar fi fost să-și depășească statutul de provincial, într-o cultură provincială, și să se fixeze, cu "obrăznicie", în șocul momentului. A făcut-o, în schimb, compatriotul său, plecat pe jos dintr-o Hobiță obscură și instalat, cu "obrăznicie", în inima Parisului. în care și-a încropit atelierul
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
Nimic. Eram dispuși să plătim o amendă, să ne cerem scuze și tot ce se cuvenea, pentru că, într-adevăr, într-un târziu, am descoperit o plăcuță lipită de zid care anunța că "parcarea" era rezervată locatarilor de la numerele menționate. Ca provincial, mi s-a părut puțin bizar ca în plin centrul Capitalei să existe o porțiune de carosabil - deci, nu un loc amenajat pentru parcare, ci șoseaua obișnuită - de care niște cetățeni să dispună după bunul plac. Indiferent dacă au plătit
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
primul rând cultul imperial. Sunt avute în vedere inscripțiile unde divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere între princeps și masa provincialilor, între elitele locale și masa populației. Asimilarea diferiților zei orientali de structură ioviană cu Iupiter (în forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Anchetatorul apatic, unde anchetatorul se comportă totuși ca un scriitor) și industrial. Primul îl are ca protagonist pe Pavel Șușnea, cel de-al doilea pe Petrișor Staicu. Trecut într-un mod traumatic prin ultimul război mondial, Petrișor Staicu, un Mitică provincial, este, în noua lume "socialistă", smuls conjunctural de jos, din postura de funcționar umil, anxios, inapt de decizie, așadar cu totul nepotrivit epocii și situației ivite, și pus să răspundă de organizarea unui ambițios combinat industrial. El nu rezistă în
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
care nu se poate încumeta decât cel care crede în vocația sa mai mult decât în sine însuși: "Alegerea nu s-a făcut într-o voioasă jubilare", va scrie el mai târziu. Cred că în ochii lui arătam precum toți provincialii literaturii, neîndemânatici, veșnic dezorientați, capabili de un zâmbet ca răspuns la o mârșăvie, fără pretenții la gloria literară, ci doar cu rugămintea, nici aceasta rostită, ca să nu treci prin ei fără să observi că există. Acest soi de literați sânt
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
România fiind ("O, țară tristă, plină de umor!"), mai luam și noi ghionturile vieții la modul hazos, numai cât să nu ne întristăm, dar nici să nu murim de râs. Florin era nițeluș supărat pe mine deoarece, din greșeală (deh, provincial neîndemânatec!), am vărsat o guriță din foarte gradatul său coniac pe biroul lui și lichidul a ars pur și simplu lemnul închipuind o aură misterioasă, ca a lui Dumnezeu. Și poate că Dumnezeu chiar era atent, în clipa aceea, la
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
mine senzația de excludere și de plictiseală este perfect naturală... Îți mulțumesc pentru textul acesta, care mi-a mai redus din frustrarea pe care am simțit-o, exact cum descria cineva foarte bine mai sus, într-o sală plină cu provinciali mai mult sau mai putin complexați, în Oradea. Am vrut să plec și eu după cinci minute, dar am rămas până la final, pentru a nu mă suspectă că aș combate un geniu în viață fără să am argumente, fără să
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
viață fără să am argumente, fără să-i văd/aud argumentele. Ai spus exact ce aș fi spus și eu și îți mulțumesc încă o dată. @Carmen Nu ți se pare că sună cam urât să spui “o sală plină cu provinciali”?. Dacă te duci într-o sală de spectacol în București, sunt aproape sigură că mai mult de jumătate nu sunt de fapt “de import”, si nu mă îndoiesc totuși că sunt oameni de o calitate care îi face geloși pe
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
jumătate resignată pe jumătate ironică, atitudine în care suntem îndemnați a citi nu atât efetul unei locații mai mult ori mai puțin accidentale cât o apartenență structurală (un prim indiciu de orgoliu apare prin sfidarea "prozaicei" explicații biografice): "Sunt un provincial, aș conchide: nu am tupeu, nici aroganță, îmi cenzurez vanitățile, mă îndoiesc de mine însumi, valorile în care cred se află în permanentă criză... și altele de felul acesta. Ar mai rămâne să spun că sunt și modest, nu?!" Domiciliul
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
E și bucuria ascunsă de a tăia arhitecturi ascunse în idee". Mărturisindu-și cu o ardoare adolescentină (provincia ne păstrează tineri, nu-i așa?) dorința de a-și dobândi o "conștiință radicală", Mircea A. Diaconu își pune demonia la treabă. "Provincial" mai mult sau mai puțin aparent, exegetul ce se vrea infernal scrutează mai întâi ambianța proximă: "Dacă e vorba de Suceva, atunci nici nu știu ce să fac mai întâi: să prețuiesc singurătatea culturală - pe care aici o am din plin -, sau
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
din romanele seriei deschise cu Bizu. Obscuritățile psihologice ale unei ciudate formații se exprimă acolo printr-un lirism neguros al scepticismului și al decepției sociale. Lăsându-se în voia temperamentului, E. Lovinescu ar fi fost un conservator, un paseist, un provincial, un tradiționalist, dar bovarismul l-a prelucrat "misterios" făcându-l liberal, orientat spre literatura viitorului, european, modernist - adică tocmai contrariul a ceea ce i-ar fi rezervat fatalitatea psihologică. Și totuși, E. Lovinescu nu e dispus să recunoască victoria deplină a
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
dea de gîndit. Cea dintîi e că în lista premiilor nu figurează reprezentanți ai marilor orașe: un singur elev din București, nici unul din Cluj, Iași, Timișoara. Să fie un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau mai multă silință, voind să obțină o revanșă simbolică? A doua remarcă vizează, din păcate, un vechi nărav în predarea literaturii române: elevii continuă să învețe pe dinafară caracterizări și aprecieri asupra autorilor studiați, ca și cum ar urmări să
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod înduioșător. Provincia îngroașă tușele acestui contrast, dar nici Bucurescii culturali nu stau prea comod în scrisorile cu ghimpi ale eseistului editor, universitar și poet. Unii sunt provinciali în raport cu capitala României, ceilalți sunt marginali față de capitalele artistice ale lumii de azi: ,O mentalitate de margine resentimentară, obidită, pe care - la un alt nivel și cu un alt orizont de referință - o regăsim și la... București. Doar că bieții
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
provinciei italiene Rimini, condusă de președintele Massimo Foschi, a fost prezentă în 16 aprilie la Timișoara pentru semnarea unui acord bilateral de cooperare, la nivel instituțional cu Consiliul Județean Timiș. Din delegația italiană au mai făcut parte reprezentanți ai Consiliului Provincial Rimini, și anume: responsabilul pe domeniul agricol, șeful agenției turistice, delegatul compartimentului juridic, oameni de afaceri. În principal, acordul de cooperare urmărește inițierea de colaborări între instituții publice și private, școli, universități, dar și elaborarea de proiecte comune. Domeniile de
Agenda2004-16-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282310_a_283639]
-
care doar morții sînt vii// Te duci, te înalți/ peste imperii, cu aripa ceraților psalți/ și nu știu dacă, revenind,/ nu mă vei află/ tăiat de cuvinte, desfigurat, hăcuit/ eremit" (De pe un umăr pe altul). Uneori consista în exacerbarea fabulosului provincial: "Va scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sîni de ceară,/ că luna are lăzi de zestre// Țarina e un cer mirabil:/ ea are pivniti și bordele/ și subterane paralele// Va scriu din lumi extraterestre:/ că luna are lăzi de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
format la Paris sau la Londra, ci la Chișinău, urmând Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat și lucrând apoi la Editura Hyperion, ca redactor, și, în continuare, la revista Contrafort, ca redactor-șef. Gândirea sa însă nu are nimic provincial. Ne-am obișnuit cu ideea că intelectualul din Basarabia este sentimental (ca Grigore Vieru) sau exaltat (ca Leonida Lari). Ne-am mai obișnuit (de altfel, într-un mod destul de dureros) cu ideea că el se simte apropiat sufletește de Corneliu
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
dat doi bani, începură să strige văzîndu-mă pe bulevared: "Uite-l pe Gazonal al tău!..." Interlocutorul era Bixiou, cu care pictorul se înarmase pentru a-l trage în poza pe verișorul sosit din provincie." Prima impresie, încă de la restaurant, a provincialului, este colosală. El va povești acasă, la ai săi, Balzac mutînd scenă, atît de modern: - "Nu te supără, verișorule dragă! sînt al tău!" a strigat Leonas drăguțul de el strîngîndu-mă în brațe, le povestea Gazonal prietenilor săi, la întoarcere, acasă
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
atît de șovini altădată, maghiarii obsedanți, vor zice, poate: încă nu, fiecare să rămînă între hotarele lui legitime, inca n-a sosit momentul! Istoria-i istorie. Și dacă se va ajunge aici?... * 1 mai 1960. Budapesta, oraș mare, dar nu știu cum, provincial, - gustul sau depășit pentru lux și mașinile grele, urîte, rusești, sărăcie acoperită cu fard. Ce pare Westminster și medieval nu-i decît o copie recentă a măreției Vestului, secolul 19. Ungurii de altădată, complexați, au imitat, cu aroganță. De aici
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
cu Doina Spătaru, Elenă Niciu și Ana Maria Mirică. Sâmbătă 16:30 - 17:20 Silviu Biriș și Taraful „Cleante”; 17:20 - 18:00 Elenă Gheorghe; 18:00 - 18:45 Pepe; 18:45 - 19:20 Delia; 19:20 - 20:10 Trupa Provincialii; 20:10 - 21:00 Direcția 5. Duminică 16:00 - 16:20 Minoritatea italiană din Iași, Ans. „Siamo di nuovo insieme”; 16:20 - 16:40 Minoritatea ruși/lipoveni din Tulcea, Ans. „Molodtî”; 16:40 - 17:00 Minoritatea germană din Brașov, Ans
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
române Kogălniceanu a fost și un scriitor modern. În 1839 a publicat, în "Albina Românească", schița Adunări dănțuitoare, în 1840, în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi și ultima) din romanul Tainele inimei. Împreună, ar constitui materia unui volumaș de mică dimensiune. Să observ dintru început că a pornit pe drumul literaturii
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Atenție, iuibiți colegi de la Craiova! * Un număr Bacovia - la 120 de ani de la naștere - propune Ateneul băcăuan (nr. 8). Spre deosebire de multe asemenea numere omagiale, acesta merită atenție. Cîteva texte vin cu lucruri noi și cu puncte de vedere interesante. Nimic provincial în Ateneul de pe august! * Și Orizontul timișorean (nr. 7) e consacrat unei probleme așa-zicînd locale: Transilvania și Banatul. Coincidență sau nu, iată că publicațiile din țară au fost preocupate în vara care a trecut de tema provinciei. Numărul din Orizont
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
poezie. Desigur, nuanțat din varii motive, trebuie considerată și explicația tardivă, fără s-o fi cerut cineva, dată de Negoițescu în prefața "romanului epistolar", numită a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de a nu fi "blagieni"..." sau provinciali apteri. Însă, atât de sigur de sine în singurătatea gândirii, Blaga voia să fie anturat, dar nu și ascultat, fiind cu totul străin de vocația unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Un părinte coafor de meserie este dezamăgit cînd află și el, cel din urmă, că fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze în profesie, ci aspiră să devină actriță. Prin ochii săi de provincial de modă veche sînt prezentate în oglinda ecranului - mai mult sau mai puțin distorsionate - mentalități și habitudini curente ale cineaștilor. Copila va face carieră datorită talentului, dar și pentru că s-a lăsat sedusă de regizor, nu și abandonată, devenind și
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]