1,136 matches
-
Constantin Țoiu Prietenia este întâi și întâi certitudine, ceea ce o deosebește de iubire. Fraza unei mari prozatoare, dar și a unei femei subtile, probabil des înșelată, o femeie-bărbat. Am numit-o pe Marguerite Yourcenar... În prefața la Alexis sau Tratatul despre zădărnicia unei lupte, autoarea vorbește de... L’acoustique du livre, traduc restrictiv prin ca să evit cacofonia
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
reținute și gesturile de refuz ale scriitorului de a vorbi la posturile de radio de sub ocupație, de a vizita Germania, și faptul că D-na Morand intervine în mai multe rânduri în favoarea unor evrei întemnițați precum actorul Yonnel ori soțul prozatoarei Colette. Aflăm de asemenea că, înainte de a fi trimis ca ambasador la București, Morand trecuse, în 1939, pe la Galați, ca membru al Comisiei Dunării și că, sub ocupație, dirijase comisia de cenzurare a filmelor numită de guvernul de la Vichy. În
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
de monseniorul Ghica, ilegalistă devenită după 23 august directoare a Universului și suspectată apoi de spionaj în favoarea francezilor? Aproape necunoscută astăzi, Sorana Gurian era o prezență constantă în paginile revistelor de cultură de prin 1938-1939, frecventatoare a cenaclului Sburătorul, o prozatoare apreciată de Lovinescu și mai mult decît onorabilă chiar pentru cititorul de astăzi, autoare a unui roman ( Zilele nu se întorc niciodată, 1945, cu o continuare, scrisă în franceză Necruțătoarele iubiri, 1953), a unui volum de nuvele ( Întîmplări dintre amurg
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
de conștiință ale unei scriitoare care semnase articole de adeziune la limita penibilului și care, înșelată în convingerile ei de stînga, încearcă să plece din țară prin orice mijloace ( în speță, o căsătorie fictivă cu un cetățean italian). Talentul de prozatoare și, mai ales, de ziaristă, o ajută în schimb să-și transforme cartea într-o fascinantă minifrescă a Bucureștilor anului 1947, semănată cu bancuri ale momentului ( în fapt, în Ochiurile rețelei e foarte multă anecdotică anticomunistă interesantă, dar facilă), cu
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
o literatură colorată într-un univers gri al literaturii, deși și acest "postulat" nu este decât o prejudecată a celor care continuă să deplângă starea actuală a prozei românești. Mai potrivit însă ar fi să remarc modul ingenios în care prozatoarea reușește să echilibreze cotidianul cu miticul și cu fantasticul, să creeze puncte de legătură între lumi, identități sau fețe diferite ale aceleiași identități, să conjuge filosofarea asupra condiției existențiale cu confesiunea simplă, lipsită de stridențe, cu bunele și cu relele
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
Elena Vlădăreanu, poetele generației 2000 își expun avatarurile condiției de femeie cu o nedisimulată jubilație machistă, Livia Roșca spune, ce are de spus, cu un soi de resemnare cvasi-depresivă. Exhibiționismul fiziologic și moral, afișat patetic la multe dintre poetele și prozatoarele generației 2000 (vezi și primul capitol al romanului Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare) trădează în chip evident intenția de forțare a propriilor limite, voluntarismul teribilist de a-și etala precaritatea (proprie sau inventată, dar asumată) atunci când nici un imbold lăuntric nu
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
este, istoria literară n-a găsit cu cale să păstreze memoria unui eveniment pe care Cronicarul l-a aflat de la membrii mai știutori ai redacției. În 1974, când gazdă a Campionatului Mondial a fost tot Germania, poetul Leonid Dimov și prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra colegilor de la România literară o victorie strivitoare: la "pariurile" organizate în redacție, la care specialiștii au pierdut încă din optimi sau sferturi, oniricul Dimov și viitoarea autoare a romanului istoric Prințul Ghica, la drept vorbind
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
din urmă pusă astfel: - Dacă pretinde că-i plac animalele, de ce nu și-a luat un pechinez în locul dogului german? Asta da, perfidie. Din cauza asta, eu nu sînt doar perversă, ci și fascistă!" în opoziție cu Crohmălniceanu și compania "realist-socialiștilor", prozatoarea evocă la un mod tușant "mizeria sordidă a acestor intelectuali care au preferat să renunțe la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
președintele filialei Mureș a Ligii Scriitorilor din România, domnia sa înmânând, în numele filialei, diplome „de suflet” și de excelență doamnei Mariana Cristescu (membru fondator al Ligii), precum și domnilor Dimitrie Poptămaș, Al. Florin Țene, dr. Valentin Marica, părintelui Gheorghe Șincan și tinerei prozatoare Mihaela Rașcu, al cărei debut literar a avut loc în cadrul manifestării. Cea de a IX-a ediție a „Punților de lumină” a debutat cu un tulburător exemplu de... multiculturalitate, în sensul cel mai profund al cuvântului, prin proiectarea filmului artistic
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
Sub egida Ligii Scriitorilor din România, prin grija dlui George Roca, va fi editată o revistă pentru copiii români din cele două județe. Manifestarea de la sala „Tonitza” a continuat cu o serie de lansări de cărți, marcând debutul editorial al prozatoarei Mihaela Rașcu, autoare a volumului „Nebănuitele fețe ale secundei”, apărută în acest an la Editura „Nico” (editor - Nicolae Băciuț), o culegere de proze scurte, cuprinzând de la povestiri pentru copii până la texte SF, „metamorfoze ale secundei” ce marchează adesea, pe termen
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
romanului Casa umbrelor (1996) (recent apărut în românește la Editura Vivaldi și a cărui dramatizare va face, și în România, obiectul unui spectacol realizat de Geo Saizescu cu studenții departamentului de teatru al Universității Hyperion), Teolinda Gersăo este una dintre prozatoarele portugheze contemporane a cărei operă a acumulat în decursul timpului numeroase premii și a fost tradusă în mai multe limbi. Din bibliografia ei mai citim: Tăcerea (roman cu care a debutat în 1981), Peisaj cu femeie și mare în fundal
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Române. Este o carte scrisă cu afecțiune și cu o profundă cunoaștere a subiectului, ceea ce adesea nu este, din păcate, cazul unor occidentali care vizitează Bucureștii. In descrierile plimbărilor prin oraș, din primele capitole ale cărții, poate fi observată sensibilitatea prozatoarei. Scriitoarea Catherine Durandin este mișcată de acest “vertij al tristeții care emană din București, o tristețe tenace devenită ca un drog necesar, această tristețe a dezarticulării timpurilor care te cuprinde la fiecare vizită. O tristețe îmblânzită” (p.37) (traducerile pasajelor
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
prea pregnant în recentul dicționar apărut. Horea Poenar a pactizat mai clar cu Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, poate numai întâmplător datorită unor afinități culturale sau temperamentale. Așa se explică faptul că în acest dicționar Ruxandra Cesereanu - o poetă, o prozatoare și o eseistă, fără îndoială, cu mari merite - beneficiază, printr-un evident răsfăț, de un articol mult prea lung (14 pagini și jumătate) și în mare parte nepotrivit cu un dicționar, iar Corin Braga de unul mai moderat ca spațiu
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
Veronica A. Cara a scris deja patru cărți și se pare că a mers din reușită în reușită și numai faptul că a publicat la edituri modeste financiar, cu posibilități de susținere și promovare scăzute a făcut ca această talentată prozatoare să nu aibă un public al ei, fidel și mult mai numeros. Să fie clar, editura este răspunzătoare (aproape) în totalitate de destinul imediat al cărților pe care le publică. Cartea este, în bună măsură, difuzarea ei și dacă despre
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
A. Cara este destul de complex - inclusiv tema sexuală - pentru ca spectacolul narativ să aibă amploare și să-ți lase o mai mare libertate de interpretare. Subiectul însuși este generos, însă complexitatea lui nu se dovedește o pălărie prea mare pentru această prozatoare tânără, dar de o maturitate reconfortantă mai ales pentru criticii literari. Cezar, naratorul masculin al scriitoarei, este un tânăr cu "probleme". Crescut de o mamă deosebit de frumoasă, căci tatăl i-a părăsit devreme, Cezar a preluat în subconștient responsabilitatea protectoare
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
altfel excelentă. Calitatea percepției, subtilitatea și forța narativă, în fine, concepția sa artistică, ambițioasă, bine conturată și (nu numai prin asta) matură, fac din Veronica A. Cara, în opinia mea, și din cele citite de mine, cea mai bună tânără prozatoare a momentului.
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
legați de această limbă. Pe un palier secret, îndrăznim a crede că exercițiul acestei limbi, în ce are ea mai radiant, mai prehensiv, mai insinuant, se înstituie, în Poate mâine... în chiar substanța faptului romanesc " eroina narațiunii fiind, iată, o prozatoare, o artistă. Dar, la urma urmei, ce se petrece în acest roman, ca raport al unei existențe? O femeie la vremea rememorărilor, tânără spiritualmente și mai departe însetată a fi iubită, o femeie singură, departe de fiul înstrăinat prin ceea ce
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
Dezamăgirea este mare, iar sentimentul de înstrăinare este total. Este greu de spus, de aceea, dacă pentru scriitoare "acasă" înseamnă Suedia sau România. Cu siguranță, și România, și Suedia, chiar dacă în ambele țări se simte singură, înconjurată de străini. Pentru prozatoare "acasă" înseamnă florile care îi înfrumusețează viața, porumbeii care îi bat periodic la fereastră, visele și gîndurile care îi marchează starea de trezie. Altminteri, ea constată surprinsă și dezamăgită că multe dintre ideile imbecile de care a crezut că a
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
Geo Vasile Actriță memorabilă și perseverentă poetă și prozatoare, Cristina Tacoi oferă o impresionantă antologie de versuri selectate din opt volume publicate între 1968 și 1997, la care se adaugă un grupaj de inedite datând din 2002. Despre poezia Cristinei Tacoi s-au pronunțat critici, poeți, actori; Emil Botta
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
Ioanei Baetica se poate spune că gloria autorului a precedat apariția cărții. Primul capitol al romanului, cel care dă și titlul cărții, a devenit repede subiect de discuție în târgul literar și lumea deja a formulat neoficial etichete pentru tânăra prozatoare, semn că dinamica unui câmp literar nu se datorează exclusiv publicului, mai mereu amorțit și leneș, dar mai ales scriitorilor și disponibilității acestora de a incita. Cartea de debut a Ioanei Baetica cuprinde, de fapt, romanul Pulsul lui Pan și
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
poate, unui tînăr francez i se cere doar să scrie bine pentru a putea fi publicat, în vreme ce același tînăr român se va simți obligat să se drogheze sau măcar să rememoreze cotidianul comunist pentru a accede în noul panteon al ego-urilor prozatoare de la Polirom. Probabil că tot comunismul e de vină...
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
maghiare, născută în Ungaria în 1971, emigrată în Germania, autoare a mai multor nuvele și traduceri bine cotate se intitulează Alle Tage/ în fiecare zi. El a fost întîmpinat în tonuri superlative de revista Literaturen, apoi de cronicarii marilor ziare, prozatoarea fiind considerată un adevărat fenomen prin forța pe care o are de a desfășura o mulțime de filoane narative în paginile romanului ei de peste 400 de pagini, fără a pierde din mînă capătul nici unuia, și izbutind să ducă la bun
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
de asemenea, o emulație incredibilă; ca și bicentenarul George Sand, de altfel, devenit sursă de turism cultural ce a adus în Berry zeci de mii te turiști, pe tot parcursul acestui an, pe la diversele castele și conace unde poposise infatigabila prozatoare și amantă absolută de poeți, compozitori și pictori. Mai trebuie spus că viața literară în Franța pune pe același plan traducerile cu operele autohtone, un fel de a zice că prin aceeași fereastră se privește spre întreaga lume, așa încît
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
rău, chiar și gingășia genuină a lumii, dacă, plecînd de la ea, nu poate obține forma livrescă de calitate. Și totuși, nu pot înțelege de ce, despre Yourcenar, se spune că este romancieră. Scriitoarea franco-belgiană e orice altceva, dar nu romancieră. E prozatoare, poetă, eseistă, dar nu romancieră. Nu știu nici o carte a ei în care firele narative și ansamblul viziunii să te îndreptățească să vorbești de un roman. Tocmai de aceea nu am înțeles niciodată de ce Alexis sau Obolul visului sînt considerate
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
în această a doua carte, unde numărul personajelor ar părea să îndreptățească o asemenea etichetare, nu poate fi vorba de un roman. Sînt două motive pentru care nu pot vedea în Yourcenar o romancieră. Mai întîi, pentru că nu este o prozatoare de cursă lungă, ea simțindu-se bine pe bucăți literare de întindere mică: elementul ei de predilecție sunt povestirile, eseurile sau fragmentele confesive la persoana întîi. În al doilea rînd, deoarece nu poate empatiza cu personajele cărții - cum este cazul
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]