31 matches
-
irealitate absolută, fără nici o legătură cu ceea ce se petrecea în jur), literatura de acest fel îi opunea autenticitatea unui univers de o bogăție și de o culoare extraordinare. Dintr-o asemenea perspectivă, caracterul subversiv al textelor cuprinse în volumele de prozopoeme ale lui Marin Sorescu devine cât se poate de evident. Opțiunea pentru o poetică a mimesis-ului nu putea fi decât incomodă pentru un regim totalitar, care „se temea instinctiv de concret, pentru că orice detaliu contingent semnifică imprevizibilul, inovațiile individuale, irepetabilul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Bacovia, George Magheru, Ion Barbu, Dan Botta, Geo Dumitrescu). Tot astfel sunt antologați autori aflați în vecinătatea mișcării: B. Fundoianu, Virgil Carianopol, Tașcu Gheorghiu, M. Blecher, Constant Tonegaru, dar nu și Miron Radu Paraschivescu. Aproape 200 de pagini de poezie, prozopoeme și proză (inclusiv un fragment din piesa "Englezește fără profesor" de Eugène Ionesco apărută în "Secolul 20" nr. 1/1965), material ordonat după cronologia edițiilor originale, se constituie într-un eșantion de literatură încă și azi provocatoare, extrem de utilă pentru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
s-au zgâit deodată, căci au văzut, într-o urmă de ciuboată, o pojghiță mică de sânge închegat". Acesta din urmă devine o metonimie a frigului paralizant, a morții prin îngheț, a suspendării oricărui flux vital. Aceste rânduri încheie un prozopoem al lichidului rubiniu, convenabil suspendat chiar la nivelul punctuației,: "O, de-ar fi fost vorba de oricât sânge vărsat, de oricât sânge proaspăt și cald, puțin i-ar fi păsat... dar pojghița aceea... înghețul. Frigul". Incidentul declanșează un episod anamnetic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
defunctului proprietar: "o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
malițioase de conte cruelle à la Villiers de l'Isle Adam sau Catulle Mendès devine emblematic, dat fiind faptul că Salomeea chintesențializează cruzimea asociată artei, fie ea și coregrafice. Scriitorul debutase sub semnul unei deconstrucții a simbolismului în formula unor prozopoeme cu ludicul și în spiritul avangardei, Figurile de ceară, în 1912, iar Salomeea apărea în 1915 la Tipografia G. Ionescu. Pe frontispiciul volumului se află o reproducere după un tablou pe care-l găsim și la Pallady, Nud (nedatat, nesemnat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alți confrați din grupările de avangardă, Ilarie Voronca a cultivat poemul în proză într-o formulă oarecum compozită. La fel ca la Gheorghe Dinu (Stephan Roll) - cu excepția, aici, a ciclului Moartea vie a Eleonorei - ori Sașa Pană, cu ale sale „prozopoeme”, proza poetică a lui Voronca se prezintă în forme contaminate, situabile la confluența dintre poezie, eseul critic și manifest. Textele tipărite în volumele A doua lumină (1930) și Act de prezență (1932), care adună publicistica sa dintre anii 1925-1932, oferă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]