38 matches
-
un scenariu social. Rolul de "stăpîn" transformă statutul "eu"-lui fie în sclav, fie în animal de companie. J.-C. Gateau relatează că, după spusele obișnuiților lui Cendrars, ar fi vorba de o cățelușă (1994: 73). În acest caz, prin prozopopee hipocoristică, stăpînul însuși atribuie animalului femelă întrebarea pe care o (re)formulează și laudă astfel atît frumusețea cățelușei, cît și îngrijirile pe care i le dă stăpînul. Avem prozopopee în cazul în care vorbește cățelușa, sau o formă de limbaj
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fi vorba de o cățelușă (1994: 73). În acest caz, prin prozopopee hipocoristică, stăpînul însuși atribuie animalului femelă întrebarea pe care o (re)formulează și laudă astfel atît frumusețea cățelușei, cît și îngrijirile pe care i le dă stăpînul. Avem prozopopee în cazul în care vorbește cățelușa, sau o formă de limbaj hipocoristic, în cazul în care stăpînul vorbește în locul cîinelui său. Enigmatica scurtime a poemului lui Éluard pune acut problema contextualizării interpretative a enunțurilor și ne obligă să reactualizăm conceptul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oratorică; înșiși istoricii precum Titus-Livius și Tacitus au reușit să zugrăvească tablouri vii" (1787 , T.2). În Art d'écrire enseigné en vingt leçons (1896), Antoine Albalat este primul care se ridică împotriva exceselor unor astfel de clasificări: Cunoașterea etopeei, prozopopeii, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vorbă foarte frumoasă : „Și dacă privești foarte, foarte adânc și foarte pătrunzător într-un abis, dacă te uiți și te uiți bine, te uiți mult într un abis, se uită și abisul la tine”. Adică se produce o personificare, o prozopopee a neantului. Ei, bine, prozopopeea neantului este formula care definește arta și creația lui Caragiale, nu numai a lui, firește. Există în aparițiile extraordinare ale lui Caragiale acest element, pe care l-au semnalat acuma exegeții mai recenți (în urma modei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
privești foarte, foarte adânc și foarte pătrunzător într-un abis, dacă te uiți și te uiți bine, te uiți mult într un abis, se uită și abisul la tine”. Adică se produce o personificare, o prozopopee a neantului. Ei, bine, prozopopeea neantului este formula care definește arta și creația lui Caragiale, nu numai a lui, firește. Există în aparițiile extraordinare ale lui Caragiale acest element, pe care l-au semnalat acuma exegeții mai recenți (în urma modei fecunde aduse de teatrul absurd
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
le citim prea puțin. Ele merită mai mult atenția noastră, atât prin calitatea, atracția și farmecul lor, cât și prin faptul că sunt literatura orală populară, cea mai prețioasă, mai elocventă și mai sacră. Aceasta merită onorurile strălucitei și tumultuoasei prozopopei pe care i-o adresa Adam Mickiewicz: "Cântece populare, chivot de legământ ce unește vechimea și vremurile noi, în voi ține poporul săbiile eroilor săi, speranța gândurilor și floarea sentimentelor. Cântec popular, ai glas și aripi ca arhanghelul, iar uneori
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lui Poe reprezintă "o manifestare a bolii psihice și a dezechilibrului social, la fel cum boala și contagiunea sunt utilizate în Ciuma lui Camus și în Moartea la Veneția a lui Mann" (2005: 139). Boala însăși este reificată, grație figurii prozopopeii, și propulsată în ipostaza unui actor care seamănă teroare într-un spectacol cu măști pe fundal gotic (ideea transpare cu acuitate și în ecranizarea semnată, în 1964, de Roger Corman). * * * Până a ajunge să se cristalizeze în forma devenită clasică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și copilul [...] percepe goana trăsurii ca o pendulare între spații demonice și spații celeste" (2002: 133). Dacă spațiul exterior este constant, atunci variațiile experienței sunt generate exclusiv de succesiunea nocturn-diurn. Cred, de aceea, că ar fi vorba despre o stranie prozopopee a nopții, a cărei fenomenologie obscură amenință, în timp ce prozopopeea subsecventă a zilei se configurează în jurul unui "elan ascensional". Starea de expectativă se nutrește din sine, înfometată de propria consistență, precum i se întâmplă unui celebru personaj balcanic din poezia lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spații demonice și spații celeste" (2002: 133). Dacă spațiul exterior este constant, atunci variațiile experienței sunt generate exclusiv de succesiunea nocturn-diurn. Cred, de aceea, că ar fi vorba despre o stranie prozopopee a nopții, a cărei fenomenologie obscură amenință, în timp ce prozopopeea subsecventă a zilei se configurează în jurul unui "elan ascensional". Starea de expectativă se nutrește din sine, înfometată de propria consistență, precum i se întâmplă unui celebru personaj balcanic din poezia lui Ion Barbu: "Uneori, șuierăturile surugiilor sau vorbele lor îngânate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de puternic era pătruns filozoful atenian de supremația legilor, încât refuză propunerea discipolilor săi de a fugi din Atena - ei îl corupseseră pe paznicul închisorii unde Socrate era deținut - și acceptă cu seninătate verdictul pronunțat împotriva sa conform legilor cetății - prozopopeea legilor din dialogul lui Platon Criton este una din cele mai frumoase pagini ale literaturii europene. În dialogul Menexenos, Platon consideră că superioritatea atenienilor față de ceilalți greci se datorează în primul rând egalității tuturor cetățenilor în fața legii. Fără transpunerea în
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
divorțat, singur și surmenat" își încondeiază Echenoz unul dintre personaje - și trebuie să convenim că avem de-a face cu un alexandrin aproape perfect mai degrabă decît cu o fugace analiză psihologică. Comparați însă citatele de mai sus cu această prozopopee lapidară, ,fenomenologică", care lasă să strălucească o ,transcendență goală", inomabilă: Ea ascultă cuvintele, liniștea, zumzetul îndărătul ochilor săi. E ca și absentă. Privește peretele gol. Se numește Vanadé." (Alain Robbe-Grillet, Topologie d'une cité fantôme, 1976). Ar fi o greșeală
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
Vannier, pp. 300-302 În Douăzeci de lecții despre arta de a scrie (L'Art d'écriture enseigné en vingt leçons) (1900, p. 227), A. Albalat este unul dintre cei puțini care se declară împotriva tuturor acestor clasificări retorice: Cunoașterea etopeei, prozopopeei, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la asimilarea simbolică a realului și la ocultarea a ceea ce nu corespunde mesajului ideologic oficial: "Limba de lemn asigură reajustarea și reactualizarea permanentă a realității, fără de care ideologia și-ar pierde virulența și impactul asupra lumii"74. Predilecția pentru alegorie, prozopopee și metonimie răspunde aceleiași funcționalități. Limbaj political correctness vs. limbaj political incorrectness Raportat la funcțiile pe care le îndeplinește, limbajul politic înregistrează două forme specifice de manifestare: limbaj political correctness, respectiv political incorrectness. Limbajul corect din punct de vedere politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]