49 matches
-
Stea dinspre Răsărit sclipește pe Mesia îl vestește. INTERPRET 3 : Și-am zis Lef și flori de dor după cel Mântuitor. PRIMA FATĂ : Bune meșter lutier fă-mi arcuș de menestrel. Dă-mi noian de diafan nelumesc și neprupesc pentru-acest Pruncuț ceresc. A DOUA FATĂ : Asta-ți cer și asta sper de la tine, Lerui, Ler să mă nasc și să trăiesc în înaltul pământesc pe-un crâmpei de curcubeu lângă bunul Dumnezeu. Lângă Cinul îngeresc al acestui Prunc ceresc. INTERPRET 1
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Feerie_de_craciun_sceneta_cezarina_cezarina_adamescu_1356385649.html [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
înger îți colindă Lerui Ler și flori de dor pentru cel Mântuitor. CRAINIC 1 : După cântece de-Ajun am ajuns la Sfânt Crăciun. S-a dus vremea de postit Căci Mesia a sosit. INTEPRET 4 : Te-ai născut o, Sfânt Pruncuț într-o iesle, nu-n pătuț. Te-ai născut în ieslișoară Doamne-n pântec de Fecioară. pe când Steaua s-a oprit și pe bolt-a poposit, chiar deaasupra unui sat străbătut în lung și-n lat de firavi și blânzi
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Feerie_de_craciun_sceneta_cezarina_cezarina_adamescu_1356385649.html [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
DOMNUL : luând orice suferință Celor bolnavi sau întristați (dacă și ei, aveau Credință ! Duhurile lui Satana, CHRISTOS prin el le-A izgonit Auzindu-i Rugăciunea de părtășie-n chip smerit ! ........ .............................................. Sf.Mc.Procopie. Din credinciosul H ristofor si- ateea Teodosia Născutu-s-n Ierusalim, pruncuțul Neania După moartea tatălui, mama, păgân l-a educat Dar el, Filosofia greacă, isteț la minte, a-nvățat ! La vârsta desăvârșirii, mama ostaș și l- a dorit : Și în Alexandria, Dregător a fost numit ! Cu 200 de oșteni, din poruncă-Împărătească
CUV.ATANASIE ATONITUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1436686092.html [Corola-blog/BlogPost/379936_a_381265]
-
sub gerul iernii când a zărit pe sus O stea vestindu-i lumii că s-a născut Iisus Și dintr-o dată gerul se risipi pe cale Când îngerii din ceruri cântară osanale. Însingurat și trist bătea la porți închise Dar un pruncuț din iesle speranța îi aprinse Flămând și gol adesea, lipsit de adăpost Găsi în ieslea sfântă al vieții sale rost. Privea uimit minunea și nu-i venea a crede Că-n fața lui e Domnul. Este real ce vede? S-
DE CRĂCIUN de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1482907792.html [Corola-blog/BlogPost/373143_a_374472]
-
cu gust de pâine și semănând cu cozonacul înfoiat ce visele copilăriei ni le-au aromat și ne-au purtat pe căi creștine, să împărțim lumină-n lume și să vestim cu bucurie că-n astă zi, Sfânta Marie născu Pruncuțul să ne-ndrume! Referință Bibliografică: COLIND / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
COLIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419341511.html [Corola-blog/BlogPost/367919_a_369248]
-
ciubară/ Și cu ciucuri de rășină/ Să le deie pă fărină// Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poartă/ Hai căluț la deal, la vale/ Că n-am la copii mâncare// Du-mă Doamne-n pace acasă/ La pruncuți și la nevastă...” Moții respectau pădurea, nu își băteau joc de ea cum se întâmplă în zilele noastre. Culegeau lemnele uscate de printre arbori și le foloseau pentru încălzit. Doar când aveau nevoie materie primă, de un lemn mai ca
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1434643950.html [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
cu oricine, ci tot cu un fierar, chiar dacă român și refugiat. Și nici soția acestuia n-a rămas mai prejos în absența soțului. Și ea a făcut un copil cu un soldat fierar rus. Care la întoarcere a găsit un pruncuț cu gene nemțești, dar tot de fierar. Nici o soție nu și-a trădat breasla soțului. Neamțul (Valentin Teodosiu) cel care pare lovit în ce avea mai sfânt, cel care pare năucit de povestea pe care o aude, cel care împarte
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
Roma, umblând prin hrisoave și contemplând chipuri din frescele mănăstirilor ("zugrăvite cu oameni de acasă") sau oprindu-se lângă Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s pe lume umbre mai frumoase". Vreo douăzeci și cinci (din cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din Timișoara (1974-1978), se atașează de profesorii Vasile Tudor Crețu, G. I. Tohăneanu și Eugen Todoran. Este membru al Cenaclului literar studențesc „Pavel Dan” și președinte al acestuia (1976-1978), visează, împreună cu prietenii și colegii săi Ion Monoian, Eugen Bunaru, Gheoghe Pruncuț, Adrian Derlea, Viorel Marinescu, nici mai mult nici mai puțin decât „schimbarea la față a poeziei”. Grupul purta numele de „mondersilism”. După licență, lucrează ca profesor de limba și literatura română (1978-1983) în comuna Independența (județul Călărași), metodist (1984) la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației este consemnată activitatea cenaclului „Pavel Dan”. În timp, la F.s. mai scriu Adriana Babeți, Gh. Pruncuț, Val Antim, Eugen Dorcescu ș.a. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
în care se implicau dl Constantinescu și „politicii” Domniei sale? În ceea ce o privește, societatea civilă, în numele căreia a reînceput să tune și să fulgere, cu sfântă mânie politică, dl Constantinescu, cred că ea se poate dovedi azi ceva mai mult decât pruncuțul încăput cândva pe mâinile autoproclamaților „mandarini civici”. Vremea scutecelor încropite din editorialele distinselor doamne, din tânguielile-baladă ale moașelor națiunii ori din acatistele marilor trusturi de presă independente (independente de realitate, probabil) ar fi bine să aparțină trecutului. Asta dacă vrem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
în spate de toate, da' acum mă doare-n piept..." - Îl cred, fin'că e junghiul nealegerii în funcția de secretar general al PSD, ne-a lămurit Haralampy. Și a continuat către fiu-so: și de ce ți-a dat doi, mă, pruncuțule? - Că n-am înțeles cum arată un pustiu... - A, păi e simplu, dragu' lu' tatii. Uite cum e... Și prietenul i-a predat o lecție practică deschizând ușa frigiderului. Vezi ceva înăuntru? l-a întrebat. - O legătură de ceapă verde
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
vor închide porțile, distruse de concurența celor de pe Valea Prahovei? Precum, neapărat, orice echipă de fotbal de la jumătatea clasamentului va învinge la scor cea mai bună formație braziliană, ușurând domnului Becali drumul către președinția României! Sau vor trece anii și pruncuții zilelor noastre, temeinic instalați în fruntea afacerilor, vor soarbe râurile de lapte, pâraiele de miere din import? Vorbitori ai limbii materne, cu oarecare relativism, ai limbii engleze la perfecție, ai celei franceze - din politețe, nu vor munci peste șaisprezece ore
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
o implicare a ceea ce s-ar putea numi sensibilitate artistică. Evocările sale sunt produse de artizanat care ating deopotrivă spiritul și inima. Probabil puțini sunt netimișorenii care să fi auzit de unul dintre marii poeți boemi ai deceniului nouă, Gheorghe Pruncuț, cel care își declama versurile prin cele mai sordide bodegi de cartier. Își amintește Vighi, cu admirația nostalgică a lui François Villon: "Și cipezării creștini care cărau cărbuni și lemne babelor din cartier îl urmăreau cu gura căscată de uimire
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
cu admirația nostalgică a lui François Villon: "Și cipezării creștini care cărau cărbuni și lemne babelor din cartier îl urmăreau cu gura căscată de uimire și se scobeau în buzunare ca să-i mai plătească o halbă. În amintirile mele Gheorghe Pruncuț este Boemul absolut. Îl văd stând ore în șir undeva la marginea trepidației lumești ca să urmărească o vrabie fără un picior, alteori rătăcește pe străzi lăturalnice și se extaziază în felul lui Cârlova în fața ruinelor de la turbina chezaro-crăiască de pe Bega
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
se extaziază în felul lui Cârlova în fața ruinelor de la turbina chezaro-crăiască de pe Bega. Între timp totul s-a schimbat: ani, avânturi, credințe, purități. Cei de atunci s-au pierdut definitiv. Le pot spune azi, în felul desuet romantic al lui Pruncuț: Ťadio umbre vechiť" (p. 178). Inteligente și foarte bine scrise, eseurile lui Daniel Vighi oferă importante prilejuri de meditație (mai mult decât interesante sunt incursiunea în istoria Transilvaniei din perspectiva istoricilor maghiari sau gândurile despre lumea de azi), dar și
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
puneam cu sângele-mi aprins/ tinerețea mea de ruj făcută ceară se topea-n fitilul pururea nestins/ roiuri îmi jucau în ochi ca pe-o rană viermii veseli înglodați în iod/ mă pierdeam prin ceruri fum ce se destramă ca pruncuții-n lama lui Irod/ cine știe unde-ți zace pielea la întins pe canapele roz/ viața mea ca scândura de toacă e bătută de un trist matroz/ și se stinge să o-nghită cerul nesătul bețiv mereu crâșmar/la tejgheaua căruia amarul
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
Livius Ciocarlie „...mulțumesc, bine, îmi răspunde de la capătul firului moartea”, așa scrie, într-un vers, Octavian Doclin. „Și mor treptat, și iarăși nu mai mor...”. Gheorghe Pruncuț. Cădem de acord: tot timpul așteptăm să treacă timpul. Găsim noi câte un pretext! Primesc de la Jean Pop reeditarea Teritoriilor lui Mircea Zaciu, completată cu fragmente de jurnal, din aceeași epocă, inedite. Mă duc direct la acestea. Judecățile critice rezistă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4408_a_5733]
-
devenit prietena multor timișoreni și astfel i s-a dus vestea în rândul familiilor modeste, cu copii mici și nebotezați. Numai că tânăra femeie nu face față în toate cazurile. Când are bani, se oferă singură să încreștineze încă un pruncuț. Iar de căutat nu mai trebuie să caute prea mult, pentru că sunt destui copii nebotezați în oraș. Pe ultima ei finuță, Margareta, a botezat-o în luna aprilie a.c., în urma unui apel cel puțin hazliu. „Am fost într-o duminică
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
avem nevoie cu toții din cînd în cînd. Chiar dacă ne dăm sau nu seama, orice evadare dincolo de real și realitate a devenit vitală. Citesc destul de des povești, basme minunate, mai vechi sau mai noi, și asta nu doar pentru că am un pruncuț micuț preocupat de Albă-ca-Zăpada, de Harry Potter, Neghiniță, ci pentru că mi se pare pur și simplu o terapie. Cel mai bun prieten și confident al băiețelului meu este Pinocchio. Și îmi amintesc cu plăcere că a fost și al meu
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Ieri fiind vineri, deci zi de post, fratele Ioan Alexandru, nu a venit la masă. În schimb, Ulvine, în mari forme, i-a adus cei patru pruncuți, i-a hrănit îndelung, iar la urmă i-a înșirat la bar, cocoțați pe scăunele verzi, și le-a dat să sugă pepsi cu paiul. Fratele, într-o chilie de la etaj, cu vedere spre mare, lucrează, bănuiesc, la acel Imne
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
mare și bătrân. A încercat să se urce în el, dar nu avea de ce să se apuce. Ciobanii au găsit urme de brișcă pe coaja copacului... L-au mâncat stând în picioare Când l-a găsit badea Vasile, încă sufla. Pruncuțul își cerea iertare că nu ascultase de nimeni și că n-a fost destul de voinic să se urce în copac ca să scape. I-a murit în brațe, ca un miel jupuit, cu ochii rotunzi, căutând după soare. Liliana se pornise
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cum o fost. De-abia am ajuns acasă de la servici și am coborât să duc gunoiul, când aud io p-aci prin întunerec un glăscior de cocon, un scâncet, înțălejeți. Io lucrez chiar la maternitate la bucătărie, cunosc plânsul de pruncuț și-n somn. Odată l-am auzât pă unu care plânjea la etaju’ tri, noi stăm la zece, vă dați seama. Noroc că l-am auzât că era sângur în casă și reșou în priză, scotea fum de numa’. No
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mîndre sorioare! Puteți voi a-mi spune oare Ce-i mai bun În astă viață Ca iubirea de dulceață? Ce-i mai sfînt și mai alin Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]