49 matches
-
toată-i îngropată sub colburi albe care poartă zvon de tilinci să se audă prin roi de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer chip de pruncuț ce plămădește din bucuria toată strânsă aluat de bucurie prinsă într-o colindă care crește prin glas de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer din
COLIND de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357629_a_358958]
-
o arunc, Lumea zice că sunt prunc. Lasă, cresc eu mâine mare, Minge, te țin în picioare Și o lume va vedea Șut de fotbalist sadea. Noaptea de Crăciun Sfântă noapte fermecată, Firea toată-i mângâiată De făptura delicată A pruncuțului divin! Îngeri cântă-n aer moale, Plâng cu fluturi nori agale, Tuturor le iese-n cale Stea ce magii-o văd când vin. Ce cântări și ce ecouri! Se-ntâlnesc pământ și nouri! Toți așteaptă mici cadouri, Cu colinde-n
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
sclipirea ei s-o vadă Caldă-n palmă, dulce spin. Lângă brad a poposit Moș gârbov și obosit, Sacul greu și l-a golit, Darurile au curs lin. Sfântă noapte fermecată, Firea toată-ți cântă, iată, Ție, maică preacurată Și pruncuțului divin! Iarna Iarna este o fetiță Îmbrăcată în rochiță De dantele și paiete Și cu stele mii în plete. Gerul aprig ne-nconjoară, Stăm înfofoliți afară Alergăm, ne jucăm Și obrajii roz pictăm. Uite omul de zăpadă Vin copii să
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
solomonar. Epopeea fătului răzbind spre lumea cu dor prin trecerea pe o punte, spre a ieși în fața Soarelui pe poarta lumii este prezentată cu o intuiție sensibilă. Cea chemată prin tradiție să înfăptuiască ritualul este moașa Mărie, care după ce înomenește pruncuțul, îngroapă la rădăcina prunului sălășelul și căița pruncului, de la un loc cu cișcaneul, astfel ca “rămășițele sacre ale previeții fătului“, adică apele în care se formase, să fie îngropate la loc curat, adică la rădăcina unui pom roditor. Este momentul
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
reprezentând, în relief alb pe fond negru, lupta dintre Hercule și Cerber.“ Istoricul Achim realizează un adevărat maraton al pictării colibelor, el implicând și alți parteneri de pasiune artistică. Ba, de la un punct este prezent la fața locului chiar și pruncuțul lui, Ilie, căruia i se cer păreri despre frumusețea chipurilor de împărați romani. Aceștia urmează etapa pictării regilor Daciei. Autorul este un inițiat, care cunoaște proveniența, semnificația fiecărui detaliu și locația actuală a pieselor descrise. De aici și riscul de
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
Stea dinspre Răsărit sclipește pe Mesia îl vestește. INTERPRET 3 : Și-am zis Lef și flori de dor după cel Mântuitor. PRIMA FATĂ : Bune meșter lutier fă-mi arcuș de menestrel. Dă-mi noian de diafan nelumesc și neprupesc pentru-acest Pruncuț ceresc. A DOUA FATĂ : Asta-ți cer și asta sper de la tine, Lerui, Ler să mă nasc și să trăiesc în înaltul pământesc pe-un crâmpei de curcubeu lângă bunul Dumnezeu. Lângă Cinul îngeresc al acestui Prunc ceresc. INTERPRET 1
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
înger îți colindă Lerui Ler și flori de dor pentru cel Mântuitor. CRAINIC 1 : După cântece de-Ajun am ajuns la Sfânt Crăciun. S-a dus vremea de postit Căci Mesia a sosit. INTEPRET 4 : Te-ai născut o, Sfânt Pruncuț într-o iesle, nu-n pătuț. Te-ai născut în ieslișoară Doamne-n pântec de Fecioară. pe când Steaua s-a oprit și pe bolt-a poposit, chiar deaasupra unui sat străbătut în lung și-n lat de firavi și blânzi
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
au îndepărtat pa șii de colosul acesta de piatră detunată, de-aici, din Câmpia Aradului, pe unde au trecut și pașii lui, măreția acestui Munte se vede mai deplină! Nu se stie exact nici acum ziua și luna în care pruncuțul de la Vidra de Sus (azi Avram Iancu) a văzut lumina zilei, dar din spusele lui unor prieteni era “la vremea cireșelor coapte” (iulie-august în Apuseni), când se năștea el, acolo în cuibul de vulturi al neamului său... Îndrăznesc să cred
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
DOMNUL : luând orice suferință Celor bolnavi sau întristați (dacă și ei, aveau Credință ! Duhurile lui Satana, CHRISTOS prin el le-A izgonit Auzindu-i Rugăciunea de părtășie-n chip smerit ! ........ .............................................. Sf.Mc.Procopie. Din credinciosul H ristofor si- ateea Teodosia Născutu-s-n Ierusalim, pruncuțul Neania După moartea tatălui, mama, păgân l-a educat Dar el, Filosofia greacă, isteț la minte, a-nvățat ! La vârsta desăvârșirii, mama ostaș și l- a dorit : Și în Alexandria, Dregător a fost numit ! Cu 200 de oșteni, din poruncă-Împărătească
CUV.ATANASIE ATONITUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379936_a_381265]
-
și pentru prima oară în viață zâmbi.... Tânăra mămică se pierdu de uimire, de fericire... Își rezemă capul de umărul soțului ei drag și simțea cum inima se încălzește și devine mare și largă cuprinzând în ea cu atâta iubire pruncuțul ei iubit și pe tatăl lui...Simțea ceva nou. Două feluri de iubiri care se îngemănau și se contopeau atât de armonios: iubire pentru soț și iubire pentru fiu. Amândoi o chemau cu iubirea lor și deodată simți o îngrijorare
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
dormeau în casa de jos, iar el în casa mare. Intram tiptil...el făcea un ness cu spumă mare. Păstra mereu și câte o țigară-două...așa...ca să fie fum...atmosferă. Pe la jumătatea filmului, apărea, buhăită de somn, maică-sa. „Mă, pruncuț, amu nu te culci, că-i miez de noapte?” Dintr-o mișcare mă trezeam cu pătura-n cap...” Nu, lasă, mamă, că mai e puțin din film și mă culc.”” Să duci fata pân' acas'...cân' o pleca...că de-
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
Ca să nu fiu primit la facultate și să rămân în sat cu tine?... Iaca, asta am aflat atunci, demult, și de aceea nu m-am mai întors. (Alt pas.) - Te rooog, Lisandru! (Ușa pârâia.) - De ce nu mi-ai spus de pruncuț? Trebuia să aflu acum? L-ai ucis nenăscut, numai ca să te poți mărita cu altul? Ai?!... și te-o lăsat și ”ăla” în fața altarului cu ochii-n soare! Apoi, besmetico, ai alergat la baba Safta și pe fiecare bănuț de
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
aprinde candela-n fereastră! Te roagă mult, sub zare albastră îngenunchind, te primenești pe tine! Așteaptă înger să vestească! Atunci să te ridici din tină și să strigi! Când Maica-nfașă pruncul în pelinci, credința ta în El să crească! Pruncuț ales, Odraslă cerească! Într-o îngrăditură, pe un așternut bun poate, doar, pentru păscut, vestit prin stea, aici, El să se nască! Iată! În staul, în iaslă, o veste minunată! Fân umezit fusese încălzit cu ochi fremătători de îngeri, un
VESTE MINUNATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345126_a_346455]
-
sub gerul iernii când a zărit pe sus O stea vestindu-i lumii că s-a născut Iisus Și dintr-o dată gerul se risipi pe cale Când îngerii din ceruri cântară osanale. Însingurat și trist bătea la porți închise Dar un pruncuț din iesle speranța îi aprinse Flămând și gol adesea, lipsit de adăpost Găsi în ieslea sfântă al vieții sale rost. Privea uimit minunea și nu-i venea a crede Că-n fața lui e Domnul. Este real ce vede? S-
DE CRĂCIUN de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373143_a_374472]
-
de Bucovina”: „De dorul tău curg lacrimi grele / Și dorul plânge-n veac de veac / Să fie masa-mbelșugată, / Și să tot am averea toată, / Eu fără tine sunt sărac. De dorul tău plâng vremea aceea / Pe când eram doar un pruncuț / În vremea dusă și neîntoarsă / Și cântecul din legănuț. De dorul tău mă-ntrec cu gândul, / Străbat cărări pe aripi de dor, / Și nu găsesc un colț în lume / Frumos așa ca tine-anume / Un plai de rai răscolitor. - Detroit, 12
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
din Timișoara (1974-1978), se atașează de profesorii Vasile Tudor Crețu, G. I. Tohăneanu și Eugen Todoran. Este membru al Cenaclului literar studențesc „Pavel Dan” și președinte al acestuia (1976-1978), visează, împreună cu prietenii și colegii săi Ion Monoian, Eugen Bunaru, Gheoghe Pruncuț, Adrian Derlea, Viorel Marinescu, nici mai mult nici mai puțin decât „schimbarea la față a poeziei”. Grupul purta numele de „mondersilism”. După licență, lucrează ca profesor de limba și literatura română (1978-1983) în comuna Independența (județul Călărași), metodist (1984) la
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
mare și bătrân. A încercat să se urce în el, dar nu avea de ce să se apuce. Ciobanii au găsit urme de brișcă pe coaja copacului... L-au mâncat stând în picioare Când l-a găsit badea Vasile, încă sufla. Pruncuțul își cerea iertare că nu ascultase de nimeni și că n-a fost destul de voinic să se urce în copac ca să scape. I-a murit în brațe, ca un miel jupuit, cu ochii rotunzi, căutând după soare. Liliana se pornise
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cum o fost. De-abia am ajuns acasă de la servici și am coborât să duc gunoiul, când aud io p-aci prin întunerec un glăscior de cocon, un scâncet, înțălejeți. Io lucrez chiar la maternitate la bucătărie, cunosc plânsul de pruncuț și-n somn. Odată l-am auzât pă unu care plânjea la etaju’ tri, noi stăm la zece, vă dați seama. Noroc că l-am auzât că era sângur în casă și reșou în priză, scotea fum de numa’. No
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mîndre sorioare! Puteți voi a-mi spune oare Ce-i mai bun În astă viață Ca iubirea de dulceață? Ce-i mai sfînt și mai alin Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Roma, umblând prin hrisoave și contemplând chipuri din frescele mănăstirilor ("zugrăvite cu oameni de acasă") sau oprindu-se lângă Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s pe lume umbre mai frumoase". Vreo douăzeci și cinci (din cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în care se implicau dl Constantinescu și „politicii” Domniei sale? În ceea ce o privește, societatea civilă, în numele căreia a reînceput să tune și să fulgere, cu sfântă mânie politică, dl Constantinescu, cred că ea se poate dovedi azi ceva mai mult decât pruncuțul încăput cândva pe mâinile autoproclamaților „mandarini civici”. Vremea scutecelor încropite din editorialele distinselor doamne, din tânguielile-baladă ale moașelor națiunii ori din acatistele marilor trusturi de presă independente (independente de realitate, probabil) ar fi bine să aparțină trecutului. Asta dacă vrem
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației este consemnată activitatea cenaclului „Pavel Dan”. În timp, la F.s. mai scriu Adriana Babeți, Gh. Pruncuț, Val Antim, Eugen Dorcescu ș.a. D.B.
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
-l în Biblie, cam pe la Matei, 27 cu 8. masă erau coastele lui pe care stăteau înghesuiți aură lângă aură învățăceii. după ce le-a spălat viscerele și inima. se înălțau înăuntrul lor, în cer. le-a întins carnea sa de pruncuț care s-a transformat în pâine. și-a stors podul palmelor din care s-au scurs firișoare de vin. ei luau și gustau, dând de la unul la altul. și El era în ei și ei erau în El. o singură
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
mărul copt viermele ce-a lenevit din floare și-acum scoate coarne din pămînt și se face fluture și moare îngropat în cerul gol și strîmt aprilie nouă sunt femeile ce-l poartă spre icoane și spre crîșme dragi pe pruncuțul care iese-n lume și din lume peste sîni de fragi levănțică iasomie busuioc prin mătăsuri strecurate-n zori cînd se va trezi să-și afle trupul înflorit în mii și mii de flori copleșit de ochii tăi de mamă
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]