461 matches
-
aparență/ de prestigiu și care se numără, în felul lor,/ printre lucrurile mai greu de împlinit ale acestei lumi./ Laudă puținelor clipe,/ în care ni s-a dat să vedem cum ninge cu găuri de flaut,/ și aromele vesperale din prunduri. Laudă bîrnelor/ pe care se trece în partea cealaltă a rîurilor -/ și buruienilor crescute peste gorganele de cutii de conserve,/ de anvelope și de fiare ruginite, de la marginea orașelor./ Ah, cîtă prospețime, în această lume,/ de la vicleana frumusețe a fetelor
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
que le noir/ ressemble ŕ une porte d'or qui crčve.") și cu versiuni românești din Baudelaire ("Iubito, amintește-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune, la cotul unui drum,/ pe-un pat de prund zăcând.// Cu pulpele în lături ca târfa în călduri,/ În otrăvite spasme,/ Ea își rânjea placidă nerușinații nuri,/ Cădelnițând miasme./.../ Muscoii bâzâiau pe burta nămoloasă/ A hâdei scârnăvii,/ Legiunile de viermi curgeau ca o melasă/ pe rănile ei vii.// Și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
mai elocventă piesă a volumului e din acest punct de vedere o elegie de la p. 82: „Nu lumea,-mi spun adesea, - ține la tine. Tu ții,/ Uitat prin năzărirea de fum a senectuții !/ Ar trebui un cântec...» al pietrelor de prund/ Când valuri pier `n spumă, din «jocul» lor «secund»./ Dai la o parte rafturi și-ademeniri livrești/ Tot căutând pe unde-ai mai fi, dacă mai ești/ Si ocolind «corola» de taine și «minuni»/ Din ce părea să fie, încerci
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
Știri Brașovenii sunt așteptați joi, 1 Decembrie 2016, de la orele 12.00, în Piața Unirii (Prund) din Brașov, la festivitatea dedicată Zilei Naționale a României, organizată de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, în parteneriat cu Serviciul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov și cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov. Evenimentul va debuta cu
Festivități de 1 Decembrie în Piața Unirii [Corola-blog/BlogPost/96819_a_98111]
-
-ntreagă. Cu Eminescu subsuoară Băteam ulița pân’ la moară Și, de acolo, prin pădure, Recitam sub rug de mure Câte-o doină dulce, grea, Ce-mi împlânta inima. Curgeau ape de izvor, Murmurând un vers de dor. Iarba tremura pe prund, În surdină ascultând Dulce grai - ecou de dor La poalele munților. Mangalia, 10.05.2016 Foto: din arhiva personala Referință Bibliografică: Dulce graiul românesc / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de
DULCE GRAIUL ROMÂNESC de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380156_a_381485]
-
fără să vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem.". În Puck, găsim nota argheziană din Cărticică de seară: "Dă-mi mâna, Puck. Pădurile-s a' noastre/ Pline cu zâne mici cât degetarul./ Pe prunduri fine scârțâie cleștarul/ Izvoarelor rotunde și albastre.// Vezi, Puck, aci-s știubeiele cu miere/ Din care puii urșilor, de-o șchioapă,/ Când viespiile-s duse, se îndoapă,/ Ca să mai crească-n minte și putere.// Pe gresiile calde dorm șopârle/ Subțiri, strânse
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al istoriei, statui de bronz geometrizate în faguri, așezate în praguri de cetate. Pâinea mereu s-a înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure de cerbi! Aveau ramurile umbroase și dure, bătrâni ca a lunii petală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Singuratece izvoare fac cu valurile larm?" (C? linfile din poveste); „izvorul prins de vraj? / R???rea sunând din valuri" (Povestea teiului). Undele apei care „coboar?-n ropot dulce din ț??? anul pr???latic" ori „sar În bulg?ri fluizi peste prundul din r?stoace / În cuibar rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare" de lang? „teiul nalt ?i vechi" din mijlocul p? durii („Amândoi vom merge-n lume / R???ci?i ?i singuri, / Ne-om culcă lang? izvorul / Ce r? sare sub un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu pletele negre, cu pieptul, în soare. Era soare. Sufletul mi s-a dus în ea. Niciodată n-o să plutească lira stelelor în mări ca ochii mei în ochii ei... Ea vorbea de corăbii cu pînzele aurii, insule neieșite din prunduri vreodată erau sînii ei. Pletele unduiau fum de veșnicie. Ardea tot". Viața și opera lui Dimitrie Stelaru se amestecă în-tr-una și aceeași legendă. Și pare greu pentru indiferent cine, critic ori cititor, să se țină de urma hoinarului, mai ales
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
ne-a povestit mama? SMARANDA: Auzi-l, Dănilă, și te veselește! Stau plozii cu gura căscată ca puii în cuib, și când colo tu-mi vii acasă, după două zile, fluturând o pungă goală. Vasilică, mamă, nu mai bate cele prunduri și mergi la ceilalți mai mititei, de vezi să nu se ia de păr prea tare. VASILICĂ (amărât): Iaca mă duc. Da' să nu zăbovești nici dumneata. (pleacă) DĂNILĂ: Acu' ce să fac, Smarandă? Eu le-am stricat, eu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din locurile care merită văzute în Sydney. În comunitate este bârfită în fel și chip. Se spune despre ea că a fost activistă de partid pe linie de pionieri în regimul comunist. Provine dintr-o familie cu mulți copii din Prundul Bârgăului. Rămân de mici doar în grija tatălui, mama lor moare când naște ultimul copil. Profită că este orfană și face carieră în structurile comuniste. Deși mi-a povestit toată viața ei în cele două zile de când sunt la ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mi-a citit sentimentele pe față. "Știu, știu ce vrei să spui, admit că mă ocupam să aranjez curvăsăria comuniștilor la nivel înalt, dar mie atunci mi se părea o misiune de invidiat, și era una de invidiat, Silvia din Prundul Bârgăului era șefa taberei internaționale de la Varna, în loc să frământe noroaiele din sătucul ei natal. Aveam tot ce-mi doream, haine ca o actriță de la Holywood, mâncare pe alese când atâția oameni crăpau de foame. Să nu crezi că eu nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe un copil, în stațiile de metrou și de autobuz, pentru a se asigura că nu mă va pierde în puhoiul de oameni, sărim de pe un peron pe altul, fugim după autobuze care au plecat din stație exact ca la Prundul Bârgăului. La început am fost furioasă, voiam să protestez, dar mi-am dat repede seama că ar fi o pierdere de energie, Silvia nu era omul care să se pună de acord cu cineva. Ea acționa mereu ca o suverană
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mine. Cum să fac duș la biserică, religia ortodoxă nu permite nici toaletă în jurul bisericii, de acea bătrânii trebuie să stea acasă, nu rezistă la o slujbă de trei ore. Intrăm printr-o poartă de scândură, de parcă am fi în Prundul Bârgăului, într-o clădire care aduce cu un saivan, mare și urâtă, curtea este curată, ocolim clădirea și intrăm într-un fel de anexe. Joase, dar foarte spațioase, invadate de lumină, strălucesc de curățenie. Un șir de femei se uită
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mari, aleargă Silvia, aleargă, de ce nu-și găsește liniștea, ar trebui să fie fericită, are o stare bună, este sănătoasă, trăiește într-o țară însorită, e liberă, dar ea aleargă strigându-și nefericirea pe "ulițele" Sydney-ului de parcă ar fi în Prundul Bârgăului, când e acolo "se face fericită", cum spune ea, să plesnească rudele și prietenii de ciudă, să vadă cine este ea, o bogătașă din Australia, nu o orfană sărăntoacă, mi-a povestit cum demult, în prima ei tinerețe, atunci când
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tinerețe, atunci când a ajuns învățătoare, din primul salariu și-a cumpărat o rochie, apoi s-a plimbat prin târgul de la Năsăud cu un buchet mare de flori în brațe, așa, alene, prin târg, doar-doar or s-o vadă sătenii din Prundul Bârgăului cât este ea de frumoasă, cum a ajuns o adevărată doamnă, de un an și jumătate era învățătoare, își luase casă cu chirie, nu mai stătea îngrămădită într-un internat cu patruzeci de paturi într-o încăpere, nu se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cum se plimbă prin târg ca o regină, cu un braț de flori, cu rochia aceea de mătase ca para focului, numai în filme vezi așa ceva, se plimba, se plimba și, ca un făcut, nu era picior de consătean din Prundul Bârgăului. Dezamăgită, s-a târât spre casă și a izbucnit într-un plâns cu sughițuri. Peste câteva luni când s-a dus acasă, frații care rămseseră acolo să trudească la pământ au primit-o cu fețele alungite de parcă ar fi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
călăreții împlu câmpul” și ,,pe copite iau în fugă față negrului pământ”. Și dacă asculți atent e-n pacea lui o adiere de cântec: ,,Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?...” Și dacă asculți atent, auzi pași mici sunând pe prundul Ozanei. Nu mai umbla desculț Nică, nu mai alerga peste pietre rotunde! Nică..., Nică... Pașii, taina au coborât în suflet și se aud: lipa-lipa, de parca-i trece râzând cu ,,părul bălai” peste copilăria fiecăruia. Mai ieși și mai râzi la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai tăia din cele pofte... Bine ar fi ca tu însuți să te asiguri că zvonurile aistea sînt adevăruri și nu scorneli răutăcioase. Nu-i nevoie, că Petrică-vecinul mi-a povestit cum zilele trecute i-a surprins grămadă la marginea prundului, sub o tufă de ariniș. Și când te gândești că el își făcea planuri mari cu coptila asta, Ionela noastră. Și și-o dorea noră, zicea... Omule bun! Da nu-i totuna să vezi cu să auzi... Că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aparții doar în închipuire, tu exiști și mă scoți din fire, iată, această lungă tăcere la telefon, mă simt caraghios ca eroul Bellerophon, de disperare ce aș putea să-ți răspund? Sunt ca o piatră spălată de multe ape pe prund, între noi totul e limpede, deși eu văd întunericul, între noi este Nimicul, feericul. Poemul F. M. într-o permanentă criză cardiacă, poetul, mielul, catastrofa, în jurul soarelui, prin fosa demoniacă trece pământul murmurându-și strofa, spectacol amânat, viața, o bestială generalizare
Poezie by Ion SÂNTION () [Corola-journal/Journalistic/8061_a_9386]
-
aici ca și cînd te-ai afla pretutindeni / încît oriunde-ai fi căutat / să fii imposibil de găsit // noua carte a tînărului poet / nu marchează o cotitură / dar probează virtuți remarcabile // să te însingurezi - din renunțare în renunțare / să atingi prundul nimicului/ în care-și înfige rădăcinile copacul sterp al Marginii// ajuns la al treilea volum poetul / întrutotul maturizat/ este un nume în corul celor patruzeci de glasuri // să fii scobitura din piatra / unde te-ai retras / să fii piatră // ultimul
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
actual, străbătut în același timp de autovehicule și de care bătrînești, beneficiar al unui "cămin cultural": "îmbrăcat în veșmintele colorate ale acelei muzici / ca un prestidigitator / Poetul răsucește inelul cu enigmă/ de pe inelarul mîinii stîngi și deîndată / izvorul tremură pe prundul / unde păsările voioase țopăie / șerpii dorm cu capetele sub pietre / iar îngerii tac dansînd în voie / pe scena susnumitului locaș de cultură / la o margine / de / drum de țară / drum de cară // Poema se ridică din șanț se scutură / se
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
înamorat care cheamă „pînă la urmă / Îngeri în ajutor", îngeri care-i sugerează, impredictibil, „să pulseze invers", îl constituie o fibră luptătoare: „Sînt al speranței ostaș" (Impact). Sau într-o variantă patetică: „Eu sînt stînca de la bază / Care noaptea sîngerează" (Prund de stele). Cu un adaos revelator: „Stînca are aceeași grupă sanguină cu mine" (Răsfrîngere). Acestei dispoziții de „ostaș" îi datorăm și cîteva energice tușe vizînd mediul socio-politic proxim, acea „uriașă moară", unde „Diavol cu diavol se însoară" (Stare). După ce ne
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
reprezintă expierea d-sale profană: „Ceea ce ei au îmbulzit într-o confuzie colorată/ noi separăm cu zel (...) Ei mureau de mii de ori/ privind albul și numai prin acest fel de moarte/ se făcea un drum nou și lumina aurea prundul pe maluri” (Într-o casă memorială); „recunoșteam perfecțiunea/ după o mireasmă de pădure” (Iubirea dintre poeți). Suveranitatea e, în chip refrigerat-formal, cea a trupului, căruia îi corespunde textura densă a imaginarului, ca o carnație secundă. Nu o dată desfătarea corporală se
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]