1,016 matches
-
Else Oloaga făcea echilibristică cu paharele și ceștile de porțelan. Cu ceva timp În urmă Stegemann instala frigidere În foaier. (În timp ce colega mea stă cu spatele la mine, mă grăbesc să adaug că Justus Stegemann este proprietarul cinematografului Apollo. Ca tip, este prusacul pur-sânge: punctual și Înțepat, cu o voce ascuțită, care se schimbă deseori, o mustață mică, Îngrijită și niște mișcări agitate, neterminate - ca și când n-ar fi știut cum să pună capăt unui lucru și chiar ura s-o facă. Conform colegei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Încât nu mă băgă de seamă. Țintind restaurantul din centrul pieței, am forjat drept Înainte. La singura masă ocupată am descoperit doi bărbați care se aruncaseră asupra unei porții gigantice, aburinde de varză murată călită, Într-o manieră caracteristică funcționarilor prusaci: cu cotul stâng sprijinit de masă, cu furculița În mâna dreaptă, săpau În movila comună cu mișcări sincronizate de pistoane. O femeie cu niște pungi lăsate În loc de tricepși tocmai le servea bere spumoasă În pahare Înalte. Dar tipii metodici continuară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un copil. Astfel, Froehlich a reușit să rezolve două probleme dintr-o mișcare. Ajutându-l pe Adam Hatz să-și demonstreze virilitatea, găsise și părinți pentru copilul d-șoarei Walther. Conform spuselor lui Manetti, băiatul Dorei fusese crescut Într-un cămin prusac tipic - ceea ce, pe lângă altele, Însemna că-și vedea părinții sporadic. Din fericire, băiatul avea o doică poloneză, care avea grijă de el ca și când ar fi fost maică-sa. Totuși, cu cât creștea mai mult, cu atât trăsăturile lui ereditare deveneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-mi pun întrebări în legătură cu proveniența acelor sunete bizare: chiar eu eram cel care deschidea radioul. Pe unde scurte. Roteam ușor butonul, urmăream cum liniuța verde se mișcă încet pe scală, treceam peste tot felul de muzici arăbești și posturi slave, prusace sau anglofone, mai răsunau pasager arii din opere, exclamații în franceză și hituri pop, roteam și roteam, până când, în zona uneia din frecvențele cunoscute, ajungea să se distingă o voce în română, uneori mai clar, alteori mai stins. Pârâielile, țiuiturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu peruci pudrate, smochingurile, fracurile și costumele de stradă, uniformele cu fason englezesc ale militarilor, cuvintele franțuzești care zburau dintr-un colț în altul al salonului, cărțile de vizită ce treceau discret de la o persoană la alta, saluturile reținute aproape prusace, chiar stilul de petrecere, foarte nou, toată lumea în picioare, cu prăjiturele și tartine, pahare umplute cu discreție de slujitori, toate la un loc dădeau impresia unei zăpăceli voioase, generoase, ceva ce aducea cu explozia de bucurie a unui copil ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o creație sacră, neavând nicio conotație politică. Ideea regizorului este de a-l face pe Parsifal un mântuitor al omenirii, care traversează bulversările istoriei. Opera se constituie în trei povești din istoria germană: începe în jurul anilor 1872, în plină stăpânire prusacă, continuă în timpul Primului Război Mondial, pentru a termina cu distrugerea Berlinului, în Al Doilea Război Mondial, ajungând până astăzi în Bundestagul german. Se produc, astfel, anumite transpoziții temporale și spațiale de-a dreptul hilare, și nepotrivite: de pildă, ținutul magic al lui
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
de la ceea ce este mai personal în buzunarul încăpător al epocii istorice, pentru a o caracteriza, din mers, pe aceasta din urmă. Înainte deci ca zilele regelui Carol I să înceapă (în chiar ultima frază a romanului), vedem silueta unui căpitan prusac de dragoni, trezit peste noapte cu propunerea de a conduce Principatele Unite de la gurile Dunării; și înainte de a asista, dimpreună cu personajul, la această propunere șocantă, contemplăm beția și ultima vizită la bordelul Unșpe țâțe a tânărului dentist berlinez Joseph
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
lui Hans Surén, Mensch und Sonne („Omul și soarele”), un veritabil manifest de proslăvire a perfecțiunii corpului uman și al nudității. Cu adevărat surprinzător e faptul că o astfel de lucrare aflată la antipodul a ceea ce știm despre afișata austeritate prusacă a liderilor naziști s-a bucurat de un sprijin real din partea autorităților. O publicație oficială a SS-ului recomanda, ca lectură de Crăciun, această carte în care se putea vedea „o puternică și amuzantă afirmare a conștiinței de sine a
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
că nu mai vor să lupte, căci a sosit timpul înfrățirii tuturor popoarelor. Zadarnic le vorbeam despre necesitatea continuării războiului, căci altfel o să intre nemții în Rusia și revoluționarii ruși nu se vor alege cu nimic altceva decât cu stăpânirea prusacă care nu se prea deosebește de cea țaristă. Soldații mă contraziceau, spunând că și nemții vor arunca armele." în trăsură spre Chișinău "am rămas uimiți de frumoasa moldovenească vorbită de birjarul nostru, un evreu simpatic și vorbăreț. N-aș fi
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
lui Felix Kanmacher secretul lumii românești: așa cum alții se scaldă în bani, noi ne scăldăm în timp. Contrapunctul îl creează povestea pendulei ce se dereglează când istoria își precipită cursul și pocnește în ziua când izbucnește războiul. Titlul Un paznic prusac la porțile rațiunii prefigurează viziunea autorului asupra istoriei și are drept pandant ultima narațiune - Poveste despre sfârșitul imperiului necesității pure ce-l descrie pe Dumnezeu ca mecanism uriaș. Între ele se înșiră alte povești, unde fabulosul și istoria se amestecă
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
doua posibilitate ne-o oferă Al. Rosetti, care citându-l pe istoricul maghiar Schwarz Zsigmond, spune că paronimul „vlah” ar fi fost transmis restului Europei de gepizi, populație germanică din Dacia, care transmitere, zic eu, ar fi influențat inclusiv populația prusacă din nordul Poloniei. A treia variantă ar fi, că strămoșii domnului Blach, să fi migrat mai recent, din părțile noastre. Se știe că relațiile domnitorilor din Moldova erau foarte bune cu Polonia, ajungându-se chiar până la relații cu țările baltice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de rivalitate pe care Prusia o avea cu Austria în cadrul Confederației Rinului. Refuzul Austriei de a accepta o alternanta la conducerea acesteia a răcit relațiile diplomatice dintre cele două puteri continentale, fapt ce a condus la limitarea drastică a sprijinului prusac față de revendicările austriece în Italia. Austria, care refuzase în mod constant o sprijinire a Piemontului în efortul acestuia de a realiza unificarea teritorială, amenință pe cale diplomatică cu declanșarea unui război în cazul în care Garibaldi va continua să anexeze provincii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
toată lumea” (p.76). Tragicul personaj gogolianio-caragialesc doar că nu se mutase în apartamentul ei unde își întețise cererile de a o lua de soție. Ca și prostituatele din nuvelele lui Maupassant care refuzau, din considerente ...patriotice, să se culce cu prusacii invadatori din timpul războiului din 1870-1871, matroana buzoiano-brăileană îl ține la distanță pe cel pe care tot ea îl ațâță în chip pervers și nerușinat. Cu ocazia sărbătoririi majoratului Speranței, jalnicul securist diabetic se îmbată ca un porc și e
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
al scrisorii reproduse în manuscris au fost omise, din vina noastră, câteva cuvinte. În loc de " Ce are acest personagiu, binecunoscut nouă, cu cadențele limbii lui Racine?" trebuie citit: "Ce are acest personagiu, binecunoscut nouă ca amator și executant de marșuri militare prusace, în comun cu cadențele limbii lui Racine?". (S.M.) Precizare
Ultimul Mihai Botez by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17023_a_18348]
-
tată era strănepot al lui Murat, fostul rege al Neapolului. Bălăceanu face naveta între Paris și Berlin, unde e primit în audiență de cancelarul Bismarck ce urma să-și dea și el asentimentul, întrucât prințul Carol era ofițer al armatei prusace; apoi între Paris și Düsseldorf, unde are destul de lungi conciliabule cu cei doi prinți Hohenzollern. Până la urmă, Carol e convins și acceptă să vină ca principe domnitor în România. Întâmplarea ( oare numai întâmplarea?) face ca în același timp să se
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
Gastronomie europeană găsim și în Germania, la Hamburg, numai că acolo, unde se face doar 80% bucătărie franțuzeasca, multe preparate poartă denumiri locale, deși, sunt tot franțuzești, un pic mai condimentate, pe gustul germanului. “Există o diferență între elegantă gastronomiei prusace și cea austriacă?” Mă trezesc punându-i această întrebare lui Mihai G. în plin centrul Vienei, măsurând, într-o toamnă, la pas, Kaertnerstrasse - probabil una dintre cele mai frumoase străzi pietonale din Europa. Ne oprim în fața unui local care pregătește
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
născuse odată cu secolul În orașul Barcelona, iar acum trăia la Paris, scria În limba franceză și profesa ca pianist de noapte Într-un local de moravuri ușoare. Textul de pe supracopertă, pompos și cariat, după gustul epocii, proclama pe un ton prusac cum că aceea era prima operă a unei valori uluitoare, un talent proteic și ilustru, promisiune de viitor pentru literele europene, fără asemuire În lumea celor vii. În orice caz, rezumatul transcris În continuare lăsa să se Înțeleagă că povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fusese cândva sala de așteptare, am tras zgomotos de cocoșul Mauserului, pentru a da de știre oricui m-ar fi așteptat că sunt înarmat. În tăcerea stranie, plină de ecouri, acest zgomot răsună mai tare decât o șarjă a cavaleriei prusace. — N-o să ai nevoie de ăla, zise o voce de deasupra mea, din galeria de la etaj. — Nu contează, îl mai țin puțin așa la îndemână, că s-ar putea să fie șobolani pe aici. Bărbatul râse batjocoritor: — Șobolanii au părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de interogatoriu. M-am ridicat, slăbindu-mi gulerul de la cămașă, și m-am îndepărtat de pata de lumină solară care strălucea prin fereastră. Era o zi caniculară. Mult prea cald ca să porți sacou, darămite uniforma unui ofițer din vechea cavalerie prusacă. Gottfried Bautz, arestat mai devreme în aceeași dimineață, nu părea să bage de seamă căldura, deși mustața lui cerată începea să dea semne că vrea să se pleoștească. Dar despre femei ce părere ai, l-am întrebat, și ele trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Rezidenților de la Alex poate să dea adresa oricărui rezident berlinez la prețul de 50 de pfenigi. Oamenii își închipuie că această lege o fi parte a Forțelor de Intervenție Naziste, dar adevărul e că ea există de ceva vreme. Poliția prusacă a fost întotdeauna foarte eficientă. Biroul meu era la câteva uși de Biroul de Registratură din Camera 350, ceea ce însemna că întotdeauna pe coridor era zgomot, iar asta mă obliga să-mi țin ușa închisă. Fără îndoială, acesta era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
catedrală e o sală de conferințe. Școala lui Himmler era în realitate un castel de mărime decentă, cu tot cu turnurile sub formă de dom, dintre care unul se înălța peste esplanadă precum capul acoperit de un coif al vreunui imens soldat prusac. Am oprit lângă o bisericuță aflată la mică distanță de câteva camioane militare și mașini de ofițeri, care erau parcate în fața a ceea ce părea să fie ghereta de pază a castelului de pe latura estică. Pentru o clipă, furtuna aprinse tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Victor Hugo, obiective întâlnite în drumul ce ducea spre un alt punct turistic de atracție locală din partea valonă, monumentul și muzeul de la Waterloo, închinat luptei lui Napoleon Bonaparte din 18 iunie 1815 împotriva coaliției armate formată din trupe engleze și prusace, sub comanda generalului Wellington, unde marele războinic francez a fost învins definitiv, gazdele mele au vrut să-mi arate capitala Belgiei valone și anume orașul Namur și Citadela de la marginea orașului. Ca cititorul să cunoască importanța acestui oraș, este necesar
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
fiind considerat un om cu mână forte. Durează până-n martie 1871 când își dă demisia din cauza unei răscoale a populației bucureștene asupra Sărbătoriiri împăratului Wilhelm în sala Slătineanu. Franța și Prusia fiind în război iar populația bucureșteană fiind ostilă domnitorului prusac. Despre întreaga politică a sa se poate spune că „a avut o anumită independență personală”. Între 55 și 81 de ani „s-a putut reface în conștiința publică o imagine de om venerabil”. În ședința din 13 august 1874 a
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
s-au făcut simțite și primele luări de poziție. Astfel, visul de supremație economică germană a dat naștere unor coșmaruri sociale de mari proporții, Germania neavând altă soluție decât să se confrunte, în mod direct, cu acestea. Moștenitori ai sângelui prusac, germanii nu au dorit și nu doresc - în marea lor majoritate - ca imigranții să devină o parte din țara lor, de aceea au aplicat, tacit, o politică de izolare a acestora. Obligat însă de conjunctura istorică a anilor 80, când
ESECUL MULTICULTURALISMULUI GERMAN de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350502_a_351831]
-
nară. Așa că, aș propune să-l trimitem pentru o vreme la studii în străinătate, că nici din astea nu prea are. Cunosc o școală de cadeți, în Prusia, unde tinerii de bună viță, capătă o excelentă pregătire pentru viață. Instructorii prusaci sunt vestiți nu numai prin eleganța și bunătatea lor, ci și pentru educația temeinică pe care o dau cadeților. Precizez că școala are regim de internat, iar costurile sunt foarte mici, deoarece nu se face focul niciodată și, dacă, după
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]