311 matches
-
și mi-a urat succes. Militari, militari, dar aveau stil! Aveam să remarc și în alte ocazii, chiar și printre funcționarii civili sau oamenii obișnuiți din categoria medie-înaltă, că chilienii aveau stil și se simțeau mândri că sunt "englezii (sau prusacii) Americii Latine"! Peste tot, mi se vorbea politicos și ultimele lor cuvinte erau, indiferent dacă erau militari, civili, funcționari de stat sau simpli cetățeni: "a sus ordenes Senor" la dispoziția dumneavoastră, domnule! La sosirea mea la Santiago, relațiile ambasadei noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
larg ceea ce tocmai citisem În presă, și anume că acel război «n-avea să fie pentru trupele noastre decât o plimbare până la Berlin».” Tata ar fi vrut să-l contrazică. Chiar dacă nu știa nimic despre forța comparată a francezilor și prusacilor, participase de curând la Războiul de Secesiune, fusese rănit la asediul orașului Atlanta. „Puteam să depun mărturie că nici un război nu este o plimbare, istorisea el. Numai că națiunile sunt atât de uituce, praful de pușcă e atât de Îmbătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și gestiunii populației umane, cu rol de informare a eventualilor cititori, se amintesc câteva opinii: - în anul 1600, Sir William Pety, un pioner al statisticii, prevedea o criză de suprapopulare a Terrei în anul 2800. Mai târziu, prin anul 1700, prusacul J. Süssmilch estima populația mondială la un miliard, iar Thomas Malthus vedea controlul numărului populației reglat prin război, foamete și boli, similar celor trei din cei patru călăreți ai Apocalipsei din Biblia creștină;<footnote Popovici, E. (1998), Studiul mediului înconjurător
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
azi, decât cuvintele care preced înfruntarea neo-homerică a micilor țărani din romanul lui Pergaud: Când mă-ta a zis că mai curând ar da țâță la o vițică decât sor-tii, ca barem să nu crească o curvă!" sau "Huo, prusacilor! Huo, împuțiților! Grohăitorilor! Rahați cu ochi! Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima, de cealaltă un rit de trecere? violență sau joc? La fel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
directe deși patetice din punctul de vedere al eroului masculin. Povestea se desfășoară într-o provincie baltică îndepărtată imediat după Primul Război Mondial, și vorbește despre un triunghi amoros între trei tineri prinși în agonia războiului civil rus: Eric, un prusac care luptă cu rușii albi împotriva bolșevicilor; Conrad, cel mai bun prieten al lui Eric din copilărie, față de care este atras emoțional și sexual; și sora lui Eric, Sophie, a cărei dragoste neîmpărtășită pentru Eric devine o povară insuportabilă pentru
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în ochi și-l orbea, nu putea desluși persoana sau persoanele care au coborât și nici pe cele ce se aflau încă în cel de-al doilea autoturism. La început a crezut că e vorba de un prinț arab sau prusac rămas fără tron, însă cu timpul s-a convins că exista un cineva și că acel cineva din spatele farurilor îl cerceta cu minuțiozitate. Luminat din cap până în picioare, se simțea ca un gândac țintuit viu cu un bold de un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
proporțională cu forța totală a respectivului stimul. Aceste abordări de natură psihologică au influențat în mod credibil și eficace economiștii austrieci în adoptarea principiului utilității marginale. O contribuție interesantă la istoria principiului utili tății marginale a constituit-o publicarea lucrării prusacului Hermann Gossen, sub numele Die Entwicklung der Gesetze des Menscglichen Verkehrs (2-8). Lucrarea se bazează pe principiul hedonistic și dezvoltă o concepție mecanicistă asupra spiritului uman. William Stanley Jevons este primul care a atras atenția economiștilor asupra contribuției lui Gossen
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de fapt, greco roman). În vest, încercarea lui Carol cel Mare de restaurare a Imperiului roman a atras după sine o competiție franco germană pentru supremație pe continent. Ideea s-a coagulat fie în jurul nucleului austriac (catolic), fie a celui prusac (protestant). Așa s-a ajuns ca, pe parcursul istoriei, să fie generate trei sfinte imperii romane de națiune germană. Franței nu i-a rămas decât să se opună acestor imperii care tindeau să supună întreg Occidentul. Cu mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe tema artei de a purta un război. Întrucât cea care nu are habar de normele duelului este chiar armata română, nota de ironie cu iz sarcastic merită a fi din nou reținută: "Nouă germanilor ne place mult duelul. Noi prusacii, mai ales, avem toți tăieturi...Ei bine, noi avem un fel de zicătoare: Nu te bate în duel cu unul care nu știe să se bată, că e periculos...".199 Ignoranța, dublată uneori și de infatuare, este cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fervent al independenței Franței, devine mult mai maleabil, acceptând tacit o posibilă evadare a familiei regale. Cu o singură condiție: Lameth trebuie să-și asume responsabilitatea de a trece clandestin printre liniile de apărare ale armatei revoluționarilor și, ajuns la prusaci, să obțină promisiunea fermă a comandanților că își vor retrage soldații de pe întreg teritoriul francez. Până aici nimic neobișnuit, sunt fapte concret istorice pe care orice arhivă le consemnează. Finalul audienței este totuși marcat de un gest surprinzător. Lameth îi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Operele lui Petru I și ale cantemireștilor le-a continuat Ecaterina I (1762-1796), așezând Rusia alături de țările dezvoltate ale Vestului, cu unele realizări de excepție. Prin dezmembrarea Poloniei, Rusia s-a extins spre Vest, iar în alianță cu austriecii și prusacii, rușii au învins în 1813 armatele napoleoniene la Leipzig. După înfrângerea din Crimeea, între 1853-1856, Rusia și-a luat revanșa față de turci în 1877-1878, împreună cu românii și alte popoare balcanice obosite de presiunile imperiului militarizat al Otomanilor. O victorie și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de zona centrală (Galați) și sudică (București) a vechiului Regat vor intra, din acest moment, în zodia mult-dicutatei „afaceri Strussberg”. Interesele financiare ale unor cercuri politice româno-germane au făcut ca această porțiune - în total 921 de kilometri - să fie încredințată prusacului Bethel Henry Strussberg, în pofida faptului că oferta financiară a austriacului Offenheim era mult mai atractivă pentru statul român. Magistrala Roman-Galați-București (cu ramificațiile Tecuci-Bârlad și București Vârciorova) a fost dată în exploatare provizorie la 27 decembrie 1870, iar la 1/13
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la începutul secolului, de ce este, cum este cutare Consiliu de Stat din cutare canton, el vă va răspunde că acesta așa a fost ales de majoritatea populației (...). De asemenea, dacă acum jumătate de secol i-ați fi întrebat pe un prusac, pe un austriac sau pe un rus de ce cutare ministru conducea în întreaga țară un anumit sector al vieții publice, răspunsul ar fi fost: "Regele sau împăratul 1-a numit". Și toate aceste explicații par foarte clare și incontestabile pentru
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se iniția în noua lor sarcină revoluționară care este iminentă." (Marx către Kugelmann, discuție din 3 martie 1869, op. cit., Chronologie, pag. CXXXVIII). Dar cînd izbucnește războiul în 1870, tonul lui Marx se schimbă: "Francezii au nevoie de o corecție. Dacă prusacii sînt victorioși, centralizarea puterii de stat va fi utilă clasei muncitoare germane" (Scrisoare către Engels, din 20 iulie 1870, op. cit., pag. CXLIV). Din partea mea mai scrie el aș dori ca prusacii și francezii să se distrugă unii pe ceilalți și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
se schimbă: "Francezii au nevoie de o corecție. Dacă prusacii sînt victorioși, centralizarea puterii de stat va fi utilă clasei muncitoare germane" (Scrisoare către Engels, din 20 iulie 1870, op. cit., pag. CXLIV). Din partea mea mai scrie el aș dori ca prusacii și francezii să se distrugă unii pe ceilalți și nemții să cîștige pînă la urmă, ceea ce se va și întîmpla, de altfel. Doresc aceasta pentru că înfrîngerea lui Bonaparte va provoca probabil în Franța revoluția, în timp ce înfrîngerea germanilor nu va face
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în Bulgaria; a redevenit riverană la gurile Dunării. -Depășirea stării de izolare diplomatică în care se afla țara se putea realiza printr-o alianță cu Germania, alianță dorită și de Carol I care a rămas, după expresia sa, "un bun prusac și un bun german ". -După semnarea tratatului Puterilor Centrale, între Germania și Austro-Ungaria (1879), Bismarck a susținut ideea apropierii de România; cancelarul a pus direct chestiunea aderării României la ceea ce obișnuia să numească "liga noastră de pace "; ministrul de externe
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-să), nici maghiarul Kolozs (ci *Kuluzsa, *Kolozsa). Dacă romînii ar fi preluat numele de la maghiari (Kolozsvár), numele rezultat ar fi fost Colojoară sau Cojoară. Un intermediar german ar putea rezolva, după unii, problema. Astfel o formă clŭs (cf. elvețianul Klus, prusacul Kluse, austriacul Klause) < lat. clusa, „închidere, strîmtoare“, ar fi dat în romînă *Clus (legea fonetică cl > chi nu mai era activă), așa cum s-a întîmplat în germ. Krissbach > rom. Krisbav, iar în maghiară *Klusz sau *Kluz > Kulusz sau Kuluz, Koloz
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cartea a 7-a]) Minna este, în afară de aceasta, prima piesă politică din repertoriul german, pentru că are drept cadru războiul, european desigur, dar mai cu seamă intergerman, care a opus Prusia Austriei. Lessing se ridică aici împotriva ostilității care domnește între prusaci și saxoni, prezentând dragostea dintre Minna, de origine saxonă și Tellheim, de origine prusacă, și dubla căsătorie care încheie piesa, ca simbol al reconcilierii germanilor. Criticii epocii au avut grijă să sublinieze caracterul german al acestei piese, în care putem
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de el - în rândul învățaților. Și adaugă: „Niciodată oamenii n-au fost atât de proști ca în ziua de azi.“ Și altădată vorbește de partidele prostiei - Parteien der Dummheit -. Expresia „partidele prostiei“ e admirabilă! Și să se mai spună că prusacii sunt lipsiți de simț psihologic! Cert e că Wundt, cu psihologia lui experimentală sau fiziologică - psihologie pură! - nu a descoperit ideea cu partidul prostiei, dar a descoperit-o Treitschke, care a fost tot atât de neamț ca și Wundt! Îți spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
i-o pusese Wahrhaftig sau poate la amândouă. Ochii lui albaștri, apoși erau ațintiți spre perete, Într-un punct aflat deasupra reproducerii după Modigliani. Cu expresia lui satisfăcută și cu mustața subțire și blondă, Îi părea lui Fima un diplomat prusac trimis Împotriva voinței sale În misiune În Mongolia. Îl lăsă pe Wahrhaftig să termine o anecdotă bine cunoscută. Apoi se așternu tăcerea, după care, ca un leopard somnoros, spuse aproape fără să-și miște buzele: — Hai să lăsăm vorbăria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a părăsit poziția în mod prompt și pașnic, după ce a pierdut alegerile sau după votul de neîncredere al parlamentului. Țările analizate aici sînt națiuni vechi, dar state noi. Timp de se-cole, ele au făcut parte din imperiile multinaționale: habsburgic, prusac, rus și/sau otoman. Granițele actuale a patru țări Bulgaria, Ungaria, Polonia și România au fost fixate după încheierea celui de-al doilea război mondial. Cele ale Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei, Belarusu-lui și Ucrainei au fost stabilite doar în urma prăbușirii
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip de instrucție) la școlile sătești a fost decretată în 1716, la inițiativa lui Frederic Wilhelm I de a crea statului prusac puternic birocratizat și centralizat o națiune pe măsură. Dacă în pragul anilor 1700, Prusia era considerată "un stat fără națiune", Frederic Wilhelm I a încercat să soluționeze această problemă prin intermediul educației, a cărei misiune trasată i-a fost aceea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să apară și fără contribuția dușmanului. Discursul oficial al Franței îi prezenta pe germani ca agresori, în vreme ce francezii nu făceau decât să se apere. În presă era omniprezentă tema barbariei Fritzilor, Hunilor sau, cu termenul batjocoritor consacrat în timpul războiului franco- prusac din 1870, les Boches, „nemțălăilor”. Dar imaginile prizonierilor germani - prezentate în jurnalele de actualități, firește, pentru a glorifica victoriile trupelor franceze - nu înfățișau niște monștri sângeroși, ca aceia pe care îi vehicula propaganda oficială. Aparatul de filmat nu mințea. Expresiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
război de clasă între proletariat și burghezie, apoi între Partidul Bolșevic și toate celelalte forțe politice. El hrănește această viziune „militară” a luptei politice, și mai accentuată de războiul din 1914, cu o reflecție despre strategie - pornind de la scrierile generalului prusac Karl von Clausewitz -, căreia îi aplică, în domeniul politic, faimoasa formulă: „Războiul este continuarea politicii cu alte mijloace”. și îi adoptă și corolarul: „[...] scopul războiului este nimicirea adversarului. Nu poate exista vreo limită în utilizarea violenței” (Clausewitz). Pentru Lenin, partidul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
era o propunere care trebuia acceptată sau respinsă conform valorii sale, fără lipsa vreunei convenții morale incluse. Standardele morale ale comportamentului căruia i se supunea aristocrația internațională aveau în mod inevitabil un caracter supranațional. Acestea se aplicau nu numai tuturor prusacilor, austriecilor sau francezilor, ci și tuturor oamenilor care prin naștere și educație erau în stare să le înțeleagă și să acționeze în conformitate cu ele. Această societate cosmopolită își afla izvorul preceptelor de moralitate în conceptul și în regulile dreptului natural. Membrii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]