164 matches
-
poetului - una dintre acelea ce trebuie urcate, pentru a reconstitui dimensiunile reale ale creatorului poemului coral Miorița, a celor 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, a Nunții în Carpați, a Nopții furtunoase, a Simfonietei și Simfoniei ploieștene, a Liturghiei psaltice și a monumentalelor oratorii bizantine. Parcurgând prețioasele documente ale cărților, am putea spune împreună cu Geo Bogza, ascultând același Triplul concert: „Plecat dintre noi, muritori, într-o duminică, Paul Constantinescu s-a întors iarăși între noi, nemuritor, în duminica următoare: «Și
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
3 - Tomescu, Vasile - Paul Constantinescu, București, Editura muzicală, 1967.} {\footnote 4 - Constantinescu, Paul - Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav - Maistorovici, Ploiești, Editura Premier, 2004.} {\footnote 5 - Ionașcu, Stelian - Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.} {\footnote 6 - Constantinescu, Paul - Piese pentru pian, Prefață, note introductive și îngrijire text muzical Sanda Hîrlav - Maistorovici, București, Editura muzicală, 2009.} {\footnote 7 - Constantinescu, Paul - Piese pentru
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
străină. Concertul de la Ateneu a fost o manifestare dedicată exclusiv muzicii bizantine: autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
a Armatei, dirijor Aurel Gheorghiță (lucrarea a obținut Premiul U.C.M.R., martie, 2012). Așa după cum comenta publicului compozitorul pr. Constantin Drăgușin, “această lucrare poate fi considerate o frescă a patimilor Mântuitorului în ultimele clipe de viață pământească”. Corala de muzică psaltică de la biserica Podeanu din București, oblăduită de părinții acestei biserici: paroh pr. Vasile Ailoaiei, pr. C-tin Strugariu și pr. C-tin Drăgușin, care a fost Invitata ansamblului CONTEMPORAN, a interpretat cu multă acuratețe și profundă aplecare spre tradiția autentică
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
I la concursul la concursul național de muzică corală, secțiunea muzică ușoară, Trofeul la Festivalul internațional “Remember” de la Constanța. Selatyn (acesta e numele lui de scenă) abordează cu lejeritate o multitudine de genuri, de la pop la rock, blues, soul, muzica psaltică bizantină, corală, dar cântă și reggae, dance, latino, folclor românesc, grecesc și turcesc. Idolii săi: Luciano Pavarotti, Aurelian Andreescu, Adrian Romcescu, James Brown, Joe Cocker, Oscar Benton. Îi recomandăm lui Selatyn să nu ocolească nici celălalt festival major al muzicii
Frumoasa moștenire by Consuela RAȚIU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
Frunze de toamnă este o sensibilă miniatură pentru cor mixt pe versuri de Ioan Alexandru, concepută într-un elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic. La piesa intitulată La casa cu grădiniță pentru trei voci egale, realizată pe versuri populare, remarcăm eleganța melodicii susținută de ritmica complementară, ce conferă cursivitate discursului. Cele Două stihuri bizantine pentru cor mixt, ne introduc în atmosfera religioasă a rugăciunii
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
temă a bradului, din folclorul funebru. Folosirea clopotelor și a tobei mari constituie un element coloristic de mare expresivitate. Piesa intitulată Stihuri de pocăință are la bază psalmul 120 - Veniți, veniți fiind realizată pe o melodică ușor melismatică, de sorginte psaltică. Spune-mi tu puiuț de cuc este un diptic pentru cor de voci egale, pe versuri populare În prima parte întâlnim o melodică generoasă, melismatică ce va fi supusă unei tratări contrapunctice. Allegretto giocoso aduce o parte contrastantă, de joc
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
Oschanitzky, etc.), începând cu anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann, apoi apelul la idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
va fi dublat de atelierul său, într-o construcție expozițională mai apropiată demersului eseului și al experimentului. Finisajul expoziției - desfășurat în cadrul Zilelor Muzeului Țăranului - va fi însoțit de lansarea celor trei caiete Portret/ Atelier și de un concert de muzică psaltică, susținut de Grupul Nectarie Protopsaltul, în ziua de 16 septembrie, la ora 17:30. Toți cei interesați pot admira expoziția Portret/Atelier până pe 16 septembrie 2012, între orele 10:00 - 18:00, cu excepția zilei de luni, prețul unui bilet de
MTR organizează expoziţia Portret/Atelier () [Corola-journal/Journalistic/81390_a_82715]
-
prin contrast, inclusiv - cum am menționat - prin contraste de ordin stilistic, în oratoriile bizantine ale lui Paul Constantinescu unitatea construcției este asigurată de unitatea limbajului, de originalitatea acestuia, de întrepătrunderea intimă a surselor, anume cântul popular și cântarea de strană, psaltică. Cântarea monodică prin semnificațiile spirituale ale acesteia, prin specificitatea ei intonațională de natură modală, se află la originile demersului componistic. Marile unisonuri corale sunt momente ale comuniunii spirituale. Polifonia corurilor ample are la bază cântul monodic. Rezultă, în felul ei
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
asupra aspectului dezvoltător și nici asupra celui expozitiv înglobându-le, însă, în parte, pe ambele. Atât polifonia dar și aspectul omofon-armonic, pe de-o parte, cât și recitativul, declamația intonată, pe de alta, pornesc de la această relație originală dintre cântarea psaltică și filonul cântului popular. Aspecte caracteristice ale baladei, ale doinei, devin elemente constitutive ale recitativului, unitate pe care se bazează dramaturgia lucrării, determinând în bună parte tensiunea interioară ce arcuiește profilul celor patru părți. Caracterul inițiatic, gravitatea expresiei, nu exclud
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
pentru că aminteam la începutul acestor rânduri că diversitatea reprezintă una dintre caracteristicile actualului început de sezon muzical, trebuie salutată inițiativa organizării recentului Festival de Muzică Veche, rezultat al colaborării dintre asociația "MedievalPraxis" și canalul TVR Cultural. Muzică barocă transilvană, muzică psaltică de tradiție bizantină, muzică veche românească de tradiție lăutărească, recitaluri de orgă și de clavecin, ansambluri sosite din Cluj, din Budapesta, din Berlin, muzicieni bucureșteni pasionați de incursiuni în cultura secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, au definit
Debutul stagiunii muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7961_a_9286]
-
fără să realizeze, salvarea într-o așa-zisă anchetă de teren. Cu alte cuvine, e trimis, în scopuri reportericești, la o slujbă, cum singur îi spune, de pocăiți. Perfect imun spiritualicește, nefiind nici măcar un ortodox fervent, Andi întâlnește, în harababura psaltică de acolo, un fost coleg de cămin, căruia îi solicită, parcă pentru a împușca ambii iepuri apăruți la orizont, ajutorul într-o urgentă problemă locativă. Tocmai a rămas pe drumuri și, măcar pentru o noapte, ar vrea să nu doarmă
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
e de mirare că, în ultimele decenii, aparițiile au constat doar în reproduceri școlare ale edițiilor mai vechi, iar exegeza a fost nesemnificativă. Doar cercetătorii activității sale de muzicolog au intrat în posesia unui nou instrument de lucru: Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann, realizată de Grigorie Băbuș (Editura Cristiana, București, 2002). Am făcut această (cam) lungă introducere, spre a semnala cititorului o nouă ediție din opera lui Anton Pann. Spitalul amorului sau Cântătorul dorului, alcătuită și tipărită inițial de
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
de Gheorghe Ciobanu în 1955 (nu 1954, cum greșit scriu, de trei ori, autorii prezentei ediții, la p. 6, 9 și IX), la ESPLA, în care textele cuprinse în Spitalul amorului erau însoțite de o primă transpunere a vechii notații psaltice în notația europeană. Noua versiune de la Editura Compania, realizată prin colaborarea dintre Nicolae Gheorghiță, autor al unor Cuvinte lămuritoare despre vechea muzică profană la noi, Petru Romoșan, căruia îi aparține mica antologie critică, Virgil Nanu, autorul transcrierilor psaltice, și, nu
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
vechii notații psaltice în notația europeană. Noua versiune de la Editura Compania, realizată prin colaborarea dintre Nicolae Gheorghiță, autor al unor Cuvinte lămuritoare despre vechea muzică profană la noi, Petru Romoșan, căruia îi aparține mica antologie critică, Virgil Nanu, autorul transcrierilor psaltice, și, nu în ultimul rând, Adina Kenereș, care semnează nota asupra ediției, ilustrează din plin dificultatea editării lui Pann. Căci nici prezenta ediție nu este una critică. Însă este una strict necesară pentru o viitoare ediție critică, întrucât, se știe
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
din păcate așezate de editori într-o ordine misterioasă, alta decât cea din broșurile originale. Partiturile sunt reproduse acum în două variante: una cu notație europeană, reprodusă după Gheorghe Ciobanu, de la p. 16 la p. 221, și alta cu notație psaltică, refăcută de Virgil Nanu după broșurile originale, întrucât vechile notații din 1850 și 1852 deveniseră ilizibile, între pp. 223-340. Versiunea integrală de la Editura Compania ne sugerează - desigur, dacă admitem că un colportor este ceea ce colportează -, o relectură indirectă a eroticii
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
ai nevoie de un minim resort de credință simplă, tocmai acel resort care te predispune spre degustarea unei tresăriri de duh. Tresărirea e imprevizibilă și capricioasă: poate fi un fir de tămîie, o clătinare a limbilor de lumînare sau bruschețea psaltică în cîntăreților de strană. Sau poate să nu fie deloc. Dar indiferent că apare sau nu, trăirea ține de felia indicibilă a impresiilor condamnate să moară într-o intimitate fără expresie, de aceea, orice comentariu făcut în marginea lor are
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
Patriarhiei Române. Publicul spectator va putea asculta trei coruri recunoscute la nivel internațional atât prin concursurile de specialitate la care au participat, cât și prin mulțimea de premii obținute: Corul „Te Deum Laudamus”- dirijor Pr. Lect. Dr. Zaharia Matei; Grupul Psaltic ,,Tronos” al Patriarhiei Române - Protopsalt Diac. Mihail Buca; Corul Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO), „Cantus Domini” - dirijor Pr. Prof. Dr. Ștefan Constantin Răzvan. Cei care vor dori să aducă bucurii în preajma Sfintelor Sărbători celor față de care viața s-a dovedit
Studenții teologi colindă, după datini, în scop caritabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57821_a_59146]
-
său, muzica este cea care zămislește atât instrumentul cât și sunetul ansamblului; ...drept împlinire a unei misiuni într-un anume fel sacre. Marin Constantin și „Madrigal”-ul s-au constituit în entități inseparabile. Au renăscut bijuteriile Renașterii italiene, monodiile cântărilor psaltice româneș ti, cantatele de Bach și de Webern, imensul tezaur al valorilor muzicii noastre de secol XX. Marin Constantin și formația „Madrigal” deveniseră o veritabilă emblemă a culturii naționale. Astfel s-a plămădit o lucrare unică în felul ei, lucrare
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
un unic vers / țâșnit dintr-o nespusă potrivire / ce-i murmurat acum în Univers / prin alte, lumi, străine de iubire” (Elegie). În astfel de poeme, dragostea capătă accente de adorație mistică, astfel încât lamentația elegiacă se transformă pe neașteptate în lamento psaltic, mărturisind dorința comuniunii cu sacrul, care nu este însă - în textele Mioarei Cremene - decât un pseudonim al departelui care ia succesiv chipul bărbatului și pe cel al divinității: „Vreau degetul Tău sfânt să mă atingă / triunghiul păcătos și să îi
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Sensibilizând legătura organică, ombilicală a Verbului creaționist cu Ființa, poetul excelează în reformularea poesisului sacru pe înțelesul omului modern, care-a pierdut comuniunea cu Stăpânul Absolut al cerurilor mute. Aprehensiunea lui Eugen Dorcescu pentru textele sacre, în speță pentru imnica psaltică, e cunoscută deja, din cărțile lui anterioare. Versificarea psalmilor biblici, la începuturile literaturii noastre culte de grafie slavonă, mult trudită de preacucernicul Dosoftei, cu stângăciile inerente acelor vremuri de înfiripare a limbii, e majestuos depășită de Eugen Dorcescu. Temerarul acestor
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
în lacrimi și rugăciuni, sub convingerea salvării Divine: „Sunt risipiți și pier de lângă mine/ Dușmanii mei, în spaimă și rușine./ O, Cel Etern! Salvarea-i doar la Tine...” - textul biblic originar e stors până la ultima picătură. Temele și motivele poeziei psaltice, desăvârșit imnice, sunt, de asemenea, sleite în aluatul unei limbi fără cusur. Aburul sacru și parfumul biblic trimit la psalmii lui David. Lumina mistică e însă nouă, și licărirea verbului e alta. Suprasarcina pocăinței depline a pelerinului ajuns în pragul
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
vechile înțelesuri cu sensibilități și exigențe noi, corectând, după dogmă, imaginea blagiană apocaliptică a „Paradisului în destrămare”. Impresia finală, după parcurgerea atentă a psalmilor lui Eugen Dorcescu, este că, măcar pentru multă, multă vreme, nu se mai poate scrie poezie psaltică. Limpezimea de cristal a frazei poetice nu e depășită decât, poate, de calitatea absolută a lexicului. Metafora, simbolul și podoaba fastuoasă a epitetului ornant fac jocuri de lumini orbitoare ca Slava, în care întrezărim imaginea fulgurantă a lui Dumnezeu. Lângă
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]