47 matches
-
la stânga În românește“. Tot din această perioadă datează și primele manuscrise psaltice În românește, caracterizate printr-un scris de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană, Îl reprezintă apariția „monumentalei“ lucrări Psaltichia românească, a lui Filotei sin Agăi Jipei, În 1713, protopsaltul Mitropoliei Ungrovlahiei, reprezentantul de seamă al școlii brâncovenești, care atestă Începutul cântării În românește, dar și existența unei școli de muzică În limba română. Prin această operă masivă, aproape 2000
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
conțineau „cuvinte rumânești și... glasuri grecești“. Toți autorii de manuscrise erau credincioși tradiției bizantine și nu au acceptat muzica gregoriană, rusească și laică, cunoscută la noi pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Ne Încredințează de aceasta și Filotei, care În prefața Psaltichiei românești, declară că a alcătuit-o „nu după meșteșuguri latinești și rusăsci, ci pre același musichii ale dascălilor Bisericii noastre a Răsăritului“. În afară de cântările ale căror text era cuprins În cărțile liturgice și pe care le avem și astăzi, În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
teritoriul țării noastre, necunoscute până acum. Prin toate aceste cântări s-a păstrat și În țările române muzica bizantină, care a suferit unele modificări ce constau În adaptări sau Înfrumusețări din partea psalților locali, fără a știrbi Însă spiritul și esența psaltichiei originale. Școli de muzică În afară de cântarea la strană, În biserică, muzica psaltică se mai Învăța și În școli. În secolele XVI și XVII se Înființează câteva școli În care cântarea bisericească era la loc de cinste alături de greacă, slavonă, citit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
chiar la Constantinopol. Fiind un original și neimitat melod, dar mai ales pentru calitatea lui de bun interpret al muzicii bizantine, Iovașcu Vlahul se alătură marilor interpreți și creatori de muzică psaltică din secolele XVII-XVIII. Filotei sin Agăi Jipei. Autorul Psaltichiei românești, despre care am vorbit mai sus, era român neaoș din Mârșa-Ilfov, lucru dedus din mențiunea lui: „tălmăcit-am pre a noastră de țară și de obște limbă“. Este aceeași persoană cu Filotei „sfetagorețul“ sau „ot Mitropolie“, care Îl ajută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cultură, cu o temeinică pregătire filozofică, muzicală și filologică. Impresionat de stilul lucrărilor traduse de el și convins de titulatura de „sfetagoreț“, Nicolae Iorga spune despre el că era „un călugăr Învățat care fusese și la Athos“. Prin monumentala lucrare Psaltichia românească, despre care am vorbit mai sus, dar și prin cele trei cărți traduse, Filotei se impune ca un mare om de cultură, care ne-a lăsat ca moștenire de valoare adevărate opere de limbă românească. Aceste cărți au cunoscut
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
om de cultură, care ne-a lăsat ca moștenire de valoare adevărate opere de limbă românească. Aceste cărți au cunoscut o mare circulație prin multe retipăriri și copii manuscrise, În toate ținuturile românești. Și un număr mare de cântări din Psaltichia sa au circulat În toate cele trei provincii românești. În același timp cu Filotei, În strana stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța psaltichia. Tot el apare și În hrisovul dat de Brâncoveanu În 1689, fiind scutit de plata dărilor, pentru a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din prefața Irmologhionului lui Macarie aflăm că „În zilele fericitului Întru pomenire dascălul Șărban Protopsaltul, viind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
de la Râmnic (1794), Biblia de la Blaj (1795) și altele. În sfârșit, dragă prietene, am ajuns și la Seminarul de la Socola. Acesta a fost înființat pentru că lipseau preoții care să aibă cunoștințe ceva mai multe decât cele ale ceaslovului și ale psaltichiei. S-a nimerit să existe și un mitropolit cu gândire mai înaltă, în persoana lui Veniamin Costache, care a reușit să-l determine pe domnitoriul Alexandru Moruzi să ia hotărârea înființării unui Seminar teologic aici la Mănăstirea Socola pentru feciorii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se pare mie că plopul cela mare încă mai face umbră locului, iar Seminarul se afla la Socola de vreo 51 de ani... fiind înființat datorită lipsei de preoți care să aibă cunoștințe ceva mai multe decât ale ceaslovului și psaltichiei. Mitropolitul Veniamin Costache l-a îndemnat pe Alexandru Moruzi-Vodă să înființeze primul Seminar teologic din Iași, la mănăstirea de maici de la Socola. Ca urmare a acestei hotărâri, în 1803, călugărițele au fost mutate la Agapia „Socola fiind prea apropiată de
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
îndeplini. ... (2) În caz de vinovăție a diaconului, episcopul eparhial este cel care îl supune pedepsei bisericești. Articolul 97 (1) Fiecare parohie trebuie să aibă cel puțin un dascăl, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericești și al cântului bisericesc numit "psaltichie". ... (2) El trebuie să aibă o conduită ireproșabilă în toate privințele. Articolul 98 (1) Dascălul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săv��rșirea slujbelor
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198195_a_199524]
-
dator a le îndeplini fără obiecții. (2) Toate neînțelegerile dintre preot și dascăl se cercetează de către episcopul eparhial. Articolul 100 Fiecare parohie trebuie să aibă cel puțin un paracliser, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericești și al cântului bisericesc numit "psaltichie". El trebuie să aibă o conduită ireproșabilă în toate privințele. Articolul 101 Paracliserul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săvârșirea slujbelor bisericești, a sfintelor
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198195_a_199524]
-
acest fel din lume. În Constantinopol, centru cultural puternic și inima Bizanțului (și putem afirmă că chiar a întregului creștinism), arta capătă o direcție ascendentă care incearca sa duca omul spre Dumnezeu. În plan muzical apar două mari școli de psaltichie: școală aghiopolită, renumită pentru măiestria punerii cântărilor după podobii (cântări model) și școala constantinopolitană, născută în Mănăstirea Studion, renumită pentru adâncimea duhovniceasca a frazelor care trebuiau cantate. În biserică se vor forma grupuri de cântăreți conduse de un protopsalt, care
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
a fost unit cu Mănăstirea Agapia, dar pentru scurtă vreme. Printr-un alt decret mitropolitan din 23 septembrie 1803, în cele două mănăstiri a fost înființată o școală monahală de meserii și de cultură generală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Mitropolitul a mutat aici și călugărițele din următoarele trei schituri: Prapa Doamna din Iași, Gârcina și Vânătorii Pietrii din Ținutul Neamț. Numărul călugărițelor de la Văratec a crescut mult. Astfel, la 26 septembrie 1811
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
vreo 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Printr-un hrisov domnesc al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici. Cu acest prilej, a fost înființată o școală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Ca stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului. La 16 septembrie 1821, în timpul domniei lui Mihail Suțu al II-lea (1819-1821), complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
trecut nici patru clase primare". Din inițiativa mamei, Petre a fost învățat să citească de către dascălul Nicolai de la biserica Udricani din cartierul lor; ulterior, el a continuat studiile cu cantorul Lupescu de la biserica Olteni. La 12 ani, băiatul a învățat "psaltichia" cu profesorul de muzică George Voiculescu de la biserica Domnița Bălașa. La paisprezece ani, Ispirescu a intrat ucenic la tipografia condusă de Zaharia Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate studia. Z. Carcalechi edita din 1843 ziarul "Vestitorul
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele, intitulată „Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din urmă, devenind peste ani imnul României. S-a născut la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la Brașov. A învățat „Psaltichia” la București, cu Anton Pann. A scris cântece laice și bisericești, a adunat și publicat material folcloric. Printre lucrările lui Ucenescu se numără: „Cântece de stea și colind” (1856), „Magazin de centuri noi și vechi” (1883). A fost dascăl la
Gheorghe Ucenescu () [Corola-website/Science/310076_a_311405]
-
de tălmăcire a melodiilor de strană. Concomitent, Ieromonahul Macarie reușește să tipărească la Viena în anul 1823 primele cărți de cântări bisericești în limba română: "Teoreticonul", "Anastasimatarul" și "Irmologhionul", în tipografia călugărilor mechitariști (armeni). În anul 1823 ajunge profesor de psaltichie la școala de cântări bisericești de pe Podul Mogoșoaia (astăzi Calea Victoriei). În anii 1826-1827 își va desfășura activitatea ca „dascăl de muzichie” la școala de pe lângă Episcopia Râmnicului și cântăreț la biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea. Nu se cunoaște în ce
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
chirilic, în limba română, pe hârtie ordinară și de Olanda, cu diferența de preț cuvenită. Pentru Anton Pann, tipărirea de cărți nu era doar o treabă de negustorie, ci mai ales un mijloc de a-și răspândi lucrările sale de psaltichie, cu ajutorul cărora școlarii să poată înainta și să ajungă la o știință temeinică și folositoare, iar cântăreții să nu neglijeze cântarea ci să se desăvârșească în meșteșugul musichiei. În anul 1847, tipărește unsprezece cărți, șase „politicești” și cinci cu cântări
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
bani, reprezentând leafa pe anii 1848, 1849 (cu doar șase luni) și 1850. În 24 mai 1851, când s-a redeschis seminarul, Pann află cu uimire că nu mai figurează printre profesori, în locul său fiind numit, la clasa I de psaltichie ierodiaconul Calistrat, iar la clasa a doua de cântări, ierodiaconul Ironim. Tot acum va tipări un "Tipic bisericesc", tradus din grecește împreună cu preotul Ioan Călărășanu de la Biserica Lucaci, dat la lumină în tipografia sa, cu binecuvântarea mitropolitului Nifon. În anul
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
XV-lea. Tot cam din aceeași perioadă sunt menționate și primele elemente ale unui învățământ profesional cum ar fi școlile de meserii care pregăteau "meșterii îmbrăcători în argint ai cărților și ai icoanelor de catapiteasmă" sau "școala de musică, de psaltichie, a cîte unui diac domnesc care învăța la șapte glasuri". Școala era văzută mai degrabă ca o pedeapsă, iar școlarii erau înmatriculați prin procedee mult diferite de cele moderne. După cum arată o cronică a vremii "se recrutau învățăcei, copii prinși
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
biserică au slujit strămoșii compozitorului George Enescu (1881-1955). Străbunicul său, Enea Galin, era originar din Siminicea și a venit la Zvoriștea unde a activat ca protopsalt (cântăreț) la biserica din localitate. Fiul său, preotul Gheorghe Enescu din Zvoriștea, a învățat psaltichia la Mănăstirea Vorona și a slujit 15 ani ca diacon și alți 37 ca preot. În copilărie, tânărul George Enescu venea de multe ori în vizită la Zvoriștea, participând la slujbele religioase săvârșite de bunicul său. O slujbă religioasă la
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea () [Corola-website/Science/321707_a_323036]
-
Taine și Ierurgii"), urmând să fie tipărite alte două tot atât de necesare ("Triodul" și "Idiomelarul"). Aceste cărți sunt destinate în primul rând instituțiilor de învățământ ale Bisericii noastre, preoților, cântăreților și tuturor credincioșilor care vor să cânte sau numai să studieze psaltichia prin comparație, confruntând ambele notații. Adevărata emblemă a artei bizantine, muzica psaltică este dupa părerea unora, muzica care găsește calea cea mai rapidă către sufletul celui care o ascultă sau cântă, deoarece este o muzică care exprimă o frumusețe cerească
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]