47 matches
-
chiar la Constantinopol. Fiind un original și neimitat melod, dar mai ales pentru calitatea lui de bun interpret al muzicii bizantine, Iovașcu Vlahul se alătură marilor interpreți și creatori de muzică psaltică din secolele XVII-XVIII. Filotei sin Agăi Jipei. Autorul Psaltichiei românești, despre care am vorbit mai sus, era român neaoș din Mârșa-Ilfov, lucru dedus din mențiunea lui: „tălmăcit-am pre a noastră de țară și de obște limbă“. Este aceeași persoană cu Filotei „sfetagorețul“ sau „ot Mitropolie“, care Îl ajută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cultură, cu o temeinică pregătire filozofică, muzicală și filologică. Impresionat de stilul lucrărilor traduse de el și convins de titulatura de „sfetagoreț“, Nicolae Iorga spune despre el că era „un călugăr Învățat care fusese și la Athos“. Prin monumentala lucrare Psaltichia românească, despre care am vorbit mai sus, dar și prin cele trei cărți traduse, Filotei se impune ca un mare om de cultură, care ne-a lăsat ca moștenire de valoare adevărate opere de limbă românească. Aceste cărți au cunoscut
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
om de cultură, care ne-a lăsat ca moștenire de valoare adevărate opere de limbă românească. Aceste cărți au cunoscut o mare circulație prin multe retipăriri și copii manuscrise, În toate ținuturile românești. Și un număr mare de cântări din Psaltichia sa au circulat În toate cele trei provincii românești. În același timp cu Filotei, În strana stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța psaltichia. Tot el apare și În hrisovul dat de Brâncoveanu În 1689, fiind scutit de plata dărilor, pentru a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din prefața Irmologhionului lui Macarie aflăm că „În zilele fericitului Întru pomenire dascălul Șărban Protopsaltul, viind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
se pare mie că plopul cela mare încă mai face umbră locului, iar Seminarul se afla la Socola de vreo 51 de ani... fiind înființat datorită lipsei de preoți care să aibă cunoștințe ceva mai multe decât ale ceaslovului și psaltichiei. Mitropolitul Veniamin Costache l-a îndemnat pe Alexandru Moruzi-Vodă să înființeze primul Seminar teologic din Iași, la mănăstirea de maici de la Socola. Ca urmare a acestei hotărâri, în 1803, călugărițele au fost mutate la Agapia „Socola fiind prea apropiată de
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de la Râmnic (1794), Biblia de la Blaj (1795) și altele. În sfârșit, dragă prietene, am ajuns și la Seminarul de la Socola. Acesta a fost înființat pentru că lipseau preoții care să aibă cunoștințe ceva mai multe decât cele ale ceaslovului și ale psaltichiei. S-a nimerit să existe și un mitropolit cu gândire mai înaltă, în persoana lui Veniamin Costache, care a reușit să-l determine pe domnitoriul Alexandru Moruzi să ia hotărârea înființării unui Seminar teologic aici la Mănăstirea Socola pentru feciorii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
colaborau profesorul junimist V. Burlă cu o cercetare etimologică din seria celor care produceau panică în ședințele Junimii, Gh. Sion Gherey, cu documente culese din presa franceză și germană, relative la anul 1821, și Gavriil Musicescu, cu un studiu despre psaltichie. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286580_a_287909]
-
la Chișinău și, din 1812, la București. Tânărul Antonie, cu vocea lui neobișnuit de frumoasă, își începe cariera de cântăreț de biserică la Chișinău. O continuă la Biserica Sfinților și la biserica Olari din București. Câțiva ani la școala de psaltichie a lui Petru Efesiu (1816-1819), unde învață și meșteșugul tiparului, și, abia la 36 de ani, o încercare de a frecventa clasa a patra de franceză la Școala de la „Sf. Sava” - cam la atât se limitează învățătura lui sistematică. Iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
la Seminarul Mitropoliei. Mai mult decât atât, în 1843 ajunge proprietar de tipografie. Spirit deschis, pragmatic, energic, om sociabil și mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în rosturile tiparniței. Intensifică tipărirea de cărți și, ca să-și asigure vânzarea, călătorește prin țară, pe la mănăstiri, în iarmaroace, mereu în căutare de cumpărători și subvenții. Pe când se întorcea dintr-un astfel de drum, se îmbolnăvește de tifos și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
studenției sale. în aceste rânduri telegrafice descoperim și câte o succintă și semnificativă autoportretizare: , Păstrează chipul acestui meșteșugar (Hans Sachs, n.m.) ce aș fi vrut să fiu, dacă n-ar fi existat celălalt țârcovnic, Anton Pann, imobil între strană și psaltichie". Simona Cioculescu avansează în timp, făcând cunoscute scrisori și documente aparținând "tinerei generații" de la 1927. Substanțial mi s-a părut grupajul Emil Cioran, cu epistolarul său din 1933-1947 (adresant, Petru Comarnescu) și din 1968, dialogând cu prietenul din copilărie Bucur
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul...glasul VIII. Basarabean de origine, Varlaam Barancescu a fost implicat direct și puternic în revoluția de la 1848 și a
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce absolvise școala de grămătici de la biserica Domnița Bălașa din București (1808-1811) și fusese ucenic întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și ca sursă de inspirație pentru creația de factură occidentală, de la școlile de psaltichie din îndepărtatele veacuri medievale, până la marile personalități ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea: Anton Pann, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, Eusebie Mandicevschi, D. G. Kiriac Ion Vidu etc și la contemporanii săi, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mâinile cărora au ieșit știutori de carte românească, precum logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Mumuleanu, "viața lor era cu copiii din școală și nu știa nici șosea, nici café-șantan, nici deputăție. Dimineața buchile, Oftoicu și Psaltirea, după prânz psaltichia. Chiosea avea un pa, vu, ga, di (gama în muzica bisericească veche) care-i ieșea pe nas cale de o poștă." Iată scene care mizează pe mișcarea maselor, oameni venind de pretutindeni, în bătălia de la Plevna, alții încrâncenați în ocuparea
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
DE FINANȚE] (speriat) Cucurigu! [REGELE] Na-ți un petac! [MINISTRUL DE FINANȚE] (fericit) Cucurigu! REGELE Să-mi vie-acuma bardul, iubitul nostru bard! SERV[ITORUL] E beat Pepelea, Doamne, și doarme sub un gard. [(apart)] Citit-am [eu] odată-n psaltichie Că grea este în lume a regelui tichie. INTRIGANTUL (un iezuit palid, adâncit, sinistru) Hîrr! (Își arată dinții) Hîrr! Sunt rău... un demon. De-atîta răuție Eu m-am făcut un monstru și m-am dat la beție... Atât de infernal
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
domnilor la București din neamul cantacuzinesc. Deci așezământul făcut de noi la Cotroceni va fi respectat în veac. Pe rând, pe rând, vom veni, Smărăndițo, toți lângă tine, de sub pietre de marmură de Carrara să ascultăm cum cântă frații monahi psaltichia. Iar de mă vor îngropa la Constantinopol la Sfânta Sofia... De dincolo, de pe sală se auzea acum sforăitul monoton al unui dorobanț și pasul neîntrerupt al celuilalt. Prin ferestre pătrundea vântul. S-a schimbat vremea, mai gândi vodă și adormi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
frați monahi, ducând năsălia pe umeri. În pridvorul bisericii l au așezat în coșciug și așa l-au dus înăuntru. Când a prins a se lumina, au început utrenia, apoi sfânta liturghie. La strană cântau cei mai mari maeștri ai psaltichiei, cu o intonație perfectă demnă de urechile heruvimilor. După ce s-a citit evanghelia, la ectenia pentru cei răposați, a început să bată clopotul într-o dungă, rar și prelung. Treptat s-au pornit să-i răspundă clopotele din tot Bucureștiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arare. Chipurile oamenilor, luminate așa de jos, galben auriu, semănau cu chipurile sfinților de pe pereți. Ți se părea că sfintele împărătese și cu sfinții oșteni și mucenici fac un fel de cerc, o horă ca să apere credincioșii pătrunși de armonia psaltichiei cântată pe românește. La un moment dat un spudeu se apropie de tronul voievodului, îngenunche și oferi domnului o carte deschisă. Vodă o luă nedumerit. Îl căută pe arhimandrit din priviri și acesta, de după marama ușilor împărătești, făcu un semn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scrie decât o parte din ea, frații Radu Popescu, cu o cronică privind Întreaga istorie a Țării Românesti, frații David și Teodor Corbea, fiii unui preot din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
1556), ofereau o pregătire sumară elevilor, de aceea boierii avuți aduceau pentru fiii lor dascăli străini sau Îi trimiteau la școlile din Italia și Turcia. În școlile amintite se Învăța bucoavna, se citea din Ceaslov și Psaltire și se cânta psaltichia. Cu timpul, s-a răspândit mult folosirea limbii române În viața politică și religioasă, deci și În școli se citeau tot mai multe cărți românești. Înțelegând tot mai intens necesitatea unei pregătiri intelectuale superioare, În 1694 Constantin Brâncoveanu Înființează pe lângă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
renumitul rector Popa Duhul, cărturar și duhovnic iscusit și cu mare dar de la Dumnezeu ș.a. În perioada aceasta de mare glorie (1803-1886), seminarul de aici a făcut să înflorească una dintre cele mai vestite școli de muzichie bisericească și de psaltichie, care a atras în sânul ei pe cei mai vestiți protopsalți ai timpului. Astfel, într-un studiu dedicat protopsaltului Visarion de la Neamț, autorul Vasile Vasile, insista asupra informației că în anul 1814 este prezent la Iași arhidiaconul Patriarhiei Antiohiei, Nechifor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]