837 matches
-
acestea inclusiv cu variantele rimate -, odele și epigrafele. "Psaltirea este cartea capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit inclusiv la îmbogățirea limbii. Analiza Psaltirii în versuri reia ideile din Expresivitatea involuntară: neconformându-se vocabularului psalmilor biblici, chiar abătându-se mult de la spiritul textului originar, Dosoftei pune preț pe regulile prozodice, alternează mai multe registre poetice, folosește și tiparul versului popular și de aici efectul
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
nu o literatură minoră, exponentă a mentalității păturilor intermediare. Ele constituie însăși literatura reprezentativă a secolului al XVIII-lea românesc." Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir, text ambigu, obscur, ocult, cu limbaj criptic, reprezintă vocația euristică. Ca și în cazul Psaltirii în versuri, analiza Istoriei... (cea mai substanțială din carte) reia ideile din Expresivitatea involuntară, indeterminarea și indecizia stilistică a operei fiind astăzi punctele de maxim interes: "Limbajul a vrut să schimbe codul fără să reușească în intregime (...) Formulând hermetic, dovedind
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
anteriu de șamalgea morico cu fermană de croazea pembé, încins cu un șal pătlăginiu și legat la cap turcește..." Doi, urarea epocii: "Oh, amor, amoraș, vedea-te-aș călugăraș, cu ochii pe la icoane, cu gândul pe la cucoane, cu mâinile pe psaltire, cu ochii pe la copile..." ș.a.m.d. Prietenul său,... al lui Rânzei,... Ionel Jurubiță, este un fel de Păturică remodelat, pe tipul 2004, nu cine știe ce diferit de altfel, încât să pară ceva inventat... momentul 1848 nefiind complet străin de tipul
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
de interpretare, bazată în principal pe întoarcerea la surse. În preliminarii, Al. Andriescu militează convingător ,pentru o mai bună situare a cărților religioase vechi în literatura română", acreditând ideea că ,zorii literaturii române se ivesc odată cu traducerea psalmilor" (p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
zorii literaturii române se ivesc odată cu traducerea psalmilor" (p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte dator să rediscute dogma călinesciană a respingerii literaturii religioase pe motiv că ea nu relevă o
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
pentru că astfel ,se ignoră faptul că textele religioase ne-au dat nu numai limba literară, care treptat, treptat, grație lor, se limpezește și se luminează, dar și pe cea artistică" (p. 13). Limbajul poetic se exersează și se perfecționează în psaltirile secolului al XVI-lea, iar reușitele lui anunță performanțele estetice ale poeziei române moderne (p. 14). Prima traducere cu adevărat artistică a psalmilor în literatura română aparține, cum bine se știe (faptul e notoriu), lui Dosoftei. Din nou, Al. Andriescu
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și Ioan Prale, nu se ridică la înălțimea maestrului
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
cronicăresc" (p. 74-96). Cazul lui Dimitrie Cantemir e mai interesant, pentru că există o diferență considerabilă între ,citatul savant" vehiculat cu ușurință în Divanul ca operă de tinerețe și ,asimilarea creatoare" a referințelor biblice, abia recognoscibile, în Istoria ieroglifică (p. 97-139). Psaltirea lui Dosoftei își trimite subtil sugestiile către toate operele importante care o succed, de-ar fi să sesizăm, cum procedează Al. Andriescu, doar solidaritățile (lexicale, psihologice și politice) de meditație pe tema zavistiei (a pizmei și a dușmăniei), sesizabile în
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
subtil sugestiile către toate operele importante care o succed, de-ar fi să sesizăm, cum procedează Al. Andriescu, doar solidaritățile (lexicale, psihologice și politice) de meditație pe tema zavistiei (a pizmei și a dușmăniei), sesizabile în Biblia de la 1688, în Psaltirea lui Dosoftei, în Viața lumii, poemul lui Miron Costin, și în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir (p. 129-134). Al. Andriescu dă în astfel de ocazii măsura virtuozității sale în analiza comparativă a textelor, de negăsit la alți exegeți. A
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
dintre religiozitatea și nereligiozitatea psalmilor arghezieni. Acest ,maniheism este vetust" (p. 201). Principala schimbare adusă de Arghezi în imaginarul psalmic constă în umanizarea dialogului cu Dumnezeu, dialog pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din Biblia de la 1914 care îi va fi stat la îndemână poetului, iar această erudiție a referințelor aduce lumină în situații argheziene insolite. Mitografia biblică se regăsește în imaginarul sadovenian din romanele Demonul
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și ajungând la limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am avut privilegiul să citesc una din cele mai bune cărți de critică și istorie literară, dintre cele care s-au
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Lüder și Gustavo-Adolfo Loria-Rivel (în secțiunea de comentarii). Volumul XI este însoțit de un studiu excepțional de istorie literară Psalmii în literatura română de Al. Andriescu (tipărit în 2004 separat) și de un studiu textologic, deosebit de meticulos, Concordanțe lingvistice între Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și unele psaltiri românești din secolele al XVI-lea și al XVII-lea de N. A. Ursu. La apariția volumului VI mai au o contribuție însemnată: Ileana Câmpean, Doina Grecu, Gabriela Haja și Mioara Săcrieru-Dragomir, pe lângă
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Volumul XI este însoțit de un studiu excepțional de istorie literară Psalmii în literatura română de Al. Andriescu (tipărit în 2004 separat) și de un studiu textologic, deosebit de meticulos, Concordanțe lingvistice între Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și unele psaltiri românești din secolele al XVI-lea și al XVII-lea de N. A. Ursu. La apariția volumului VI mai au o contribuție însemnată: Ileana Câmpean, Doina Grecu, Gabriela Haja și Mioara Săcrieru-Dragomir, pe lângă coordonatori, consultant științific și alte nume menționate anterior
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Lüder și Paul Miron, iar la volumul VI acestora li se alătură Ioan Abrudan. Ca să dau câteva exemple, deschid, nu chiar la întâmplare, volumul XI la pagina 441 și aflu, dincolo de prescurtări: substantivul ,ponos" e atestat în secolul XVI în Psaltirea Scheiană; verbele ,a ponoslui" și ,a porni" apar întâia dată în Codicele Voronețean, tot din secolul XVI; dar infinitivul lung ,pornire" e prima dată folosit în scris de Coresi în 1563; ,porumbelul" e atestat în 1657 în Catehismul calvinesc. Pentru
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
toți antologatorii noștri de poezie religioasă caută, în mod paradoxal, puncte de sprijin mai devreme. Florentin Popescu nu merge totuși mai departe de Petru Cercel (care nu a scris în limba română) și Varlaam, ceea ce înseamnă aproape un secol înainte de Psaltirea lui Dosoftei din 1673. Ion Buzași riscă o revendicare și o ancorare istorică surprinzătoare: Niceta de Remesiana, de pe la începutul secolului al V-lea, când nu existau nici popor român, nici literatura română. Ar fi o discuție lungă, cu argumente din
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
acestui avânt, care determină dezvoltarea capacității sufletului de participare la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui Solomon este ideea că, de asemenea, Psaltirea are un skopos unic: ascensiunea în virtute spre desăvârșire. Astfel, de la Psalmul 1 la 150 suntem conduși de la începutul până la sfârșitul vieții spirituale, care este participarea la fericirea absolută, cea a lui Dumnezeu; a se vedea Marie-Josèphe Rondeau, „Exégèse du
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
în care al doilea (sau următoarele) vers (versuri) al(e) poeziei reia(u) (paralelismul sinonimic), se află în contrast (paralelism sau antitetic) sau completează în mod progresiv (paralelism sintetic) ideea spusă în primul. Toate cele trei forme de paralelism caracterizează Psaltirea. Titlul ebraic pentru Psalmi este Tehilim, care înseamnă Laude; în Septuaginta (traducerea greacă a Vechiului Testament făcută în anul 200 î.H.), titlul este psalmoi, care înseamnă cântări acompaniate de instrumente cu coarde. Titlul Psalmi în limba română este derivat
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
deplin luminat în context. Cipariu apelează la sentințe biblice sau citate din clasicii greci și latini. Scrise în al cincizecilea an al vieții, memoriile cuprind și asemenea exclamații amare, dar de înțeleaptă resemnare, cu vibrația tânguitoare a unui stih din psaltire: "Așa trece frumusețea lumii și toate sunt deșertăciune". Poetul Cipariu este o surpriză chiar pentru cunoscătorii operei marelui învățat ardelean, pentru că despre activitatea sa poetică s-au făcut doar mențiuni sporadice (N. Iorga, Gh. Bogdan-Duică, I. Rațiu, I. Breazu, Șt.
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Pecican ne este oferită prin analiza propagandei interne a principelui moldav cu ajutorul bisericilor și mănăstirilor, apoi prin restaurarea pietrelor tombale pentru a puncta importanța dinastiei Mușatinilor, prin letopisețe, cronici și geste. Ștefan cel Mare facilitează o adevărată industrie a evangheliarelor, psaltirilor, apostolilor, mineielor; nu este vorba, însă, doar de biblioteci mănăstirești, ci și de biblioteci personale, dată fiind mulțimea copiștilor și miniaturiștilor din epocă - toate acestea pledează pentru efortul pedagogic al domnitorului de a stârpi eventuale erezii, dar mai ales de
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
lui G. Călinescu. Astfel, Ion Neculce ,prin arta lui vie, cronologic, e primul romancier român și, desigur, întemeietorul la noi al portretului literar". Poeții Văcărești au fost ,inițiatorii și întemeietorii unei poezii române, care să nu fie nici viers de psaltire, nici cântec popular". Anton Pann îi apare ca ,un Rabelais autohton", un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la țară fiind rodul - deosebit de savuros - al unei arte de a povesti cu ,izuri și dichisuri răsăritene"; ,Sburătorul" lui Eliade
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Cu veșnicia făcu legământ Prin versul său și ca într-o psaltire Lăsă o-‛ntregă zestre în cuvânt Și un Luceafăr pentru nemurire. Referință Bibliografică: Luceafăr pentru nemurire / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380653_a_381982]
-
al iubirii clocot, de doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt ... Citește mai mult La mijloc de Ianuar, sub clar de lună,când bucium alb răsună-n Ipotești,din noaptea veșniciei se aratăLuceafărul și tremură-n fereștiSă ne-amintească de, Emin, poetulce-a stat, cândva, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]