123 matches
-
în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide de fizică, iar rezultatele observațiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate. Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cerești. În Grecia Antică, ca și în alte civilizații antice, astronomia conținea în mare parte astrometrie, calculând pozițiile stelelor și ale planetelor pe cer. Mai târziu, Kepler și Newton
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
dezastru cultural și educațional global, simptom îngrijorător, dar sigur, al barbarizării societății viitorului." "Cultura tradițională a societăților dispare sau se preface în spectacol și marfă (McDonaldizarea), cultura umanistă e eliminată tot mai mult de tehno-știința invadatoare și transformată într-o pseudoștiință. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, riscă să devină omul atomizat care trăiește numai pentru producție și consum, golit de cultură, politică, sens, conștiință, religie și orice transcendență. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluția umanității sau "ultimul
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
Parapsihologia este o pseudoștiință ce se ocupă cu studiul unor fenomene pe care percepția noastră uzuală nu le poate explica imediat și care se derulează într-un alt plan decât cel al universului newtonian. Descrierea și definirea acestor fenomene stau la baza parapsihologiei. Termenul
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
anume precogniție) prin mijloace de cercetare consacrate în psihologie, concluzia fiind că credința în paranormal se poate datora nu unor defecte de gândire sau anomalii psihice (cum cred psihologii mainstream) ci unor experiențe paranormale reale. În această situație eticheta de pseudoștiință este aplicată parapsihologiei din convingere filosofică și nu din rigoare științifică. Parapsihologia este subîmpărțită în două mari ramuri: Studiul parapsihologiei are suport teoretic în: În cadrul parapsihologiei se disting două mari diviziuni: 1. telepatia - transmisia la distanță a gândului ca mesaj
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
să fie un subcurent aflat chiar imediat sub suprafață; lucrările ale căror semnificații sunt prea evidente încetează să mai fie artă. Poe a urmărit originalitatea în opera sa literară și nu-i plăceau proverbele. El a inclus adesea elemente de pseudoștiințe populare cum ar fi frenologia și fizionomia. Temele sale cele mai recurente sunt legate de moarte, inclusiv semnele sale fizice, efectele descompunerii, preocupările cu privire la înmormântarea de vii, revenirea la viață și doliu. Deși cunoscut ca un practicant magistral al ficțiunii
Bibliografia lui Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/336347_a_337676]
-
1927- d. 7 octombrie 1983 ) a fost un astronom la Universitatea California din Los Angeles. George Ogden Abell a fost admirat în calitate de astronom cercetător, profesor talentat, administrator, purtător de cuvânt în domeniile științei și în educație, precum și ca "detractor" al pseudoștiințelor. Abel și-a obținut B.S., în 1951, M.S., în 1952 și Ph.D., în 1957 la California Institute of Technology. Și-a început cariera de astronom în calitate de ghid de vizite la observatorul Griffith din Los Angeles. În calitate de astronom, George O.
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
Dumnezeu, așa cum este cunoscut în creștinism. Avocații designului inteligent susțin că aceasta este o teorie științifică, căutând, în același timp, redefinirea științei pentru a accepta explicații supranaturale ale tuturor fenomenelor. Comunitatea științifică este categorică în a categorisi "designul inteligent" ca pseudoștiință. În 1910, evoluția nu era un subiect de controverse religioase majore în America, dar în anii 1920 controversa fundamentalist-modernistă din teologie a dus la opoziția fundamentaliștilor creștini față de predarea în școli a evoluției, ceea ce a produs creaționismul modern. Predarea evoluției
Design inteligent () [Corola-website/Science/313301_a_314630]
-
cu susținerea disertației de doctor în științe. Ghinzburg este autorul a peste 400 de articole științifice în domenii variate ale fizicii și astrofizicii și a 10 monografii științifice. În anul 1998 a întemeiat și a condus comisia de combatere a pseudoștiinței și falsificărilor științifice de pe lângă Prezidiul Academiei de Științe din Rusia. A fost membru al Comisiei academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul denaturează sensul unor principii ale mecanicii cuantice, fiind considerat pseudoștiință și descris ca misticism cuantic. Filmat în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know" prezintă un punct de vedere al universului fizic și al vieții umane în cadrul acestuia, cu conexiuni către neuroștiință și fizica cuantică. Unele idei discutate în
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
semnificativ în domeniile "sigure din punct de vedere ideologic", datorită sistemului de educație și învățământ gratuit și al cercetării științifice finanțate de stat. Totuși, în câteva cazuri, consecințele presiunii ideologice au fost dramatice, exemplele cele mai cunoscute fiind acele ale "pseudoștiințelor burgheze": genetica și cibernetica. La sfârșitul celui de-al cincilea deceniu, au fost, de asemenea, încercări de a suprima teoriile relativității speciale și generale, precum și a mecanicii cuantice, considerate idealiste. Până în cele din urmă, fizicienii sovietici de frunte au afirmat
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
și de guvernare centralizată - dispar din America de Nord, în timp ce africanii, ajutați de cimpanzei, înlătură conducerea colonială, iar rebelii chinezi guvernarea comunistă. Totuși, unele dintre metodele folosite de oameni pentru a face față "Schimbării" este inventarea unor noi religii antiștiințifice sau adoptarea pseudoștiinței. Odată cu descoperirea zborului interstelar, oamenii caută alte rase la fel de inteligente ca ei, descoperind că acestea au ajuns la stadiul inteligenței de dinainte de Schimbare, dar că nu există presiuni în mediu pentru a realiza selecția unei inteligențe superioare după acest prag
Povara cunoașterii () [Corola-website/Science/323440_a_324769]
-
Ipotezele paranormale și oculte privind OZN-urile se referă la ipotezele conform cărora obiectele zburătoare neidentificate sunt legate sau cauzate de paranormal sau ocultism. Studiul celor două domenii este în general considerat ca pseudoștiință de către oamenii de știință mainstream și în prezent nu are niciun sprijin în literatura de specialitate. În cartea sa din 1758 "Earths in the Solar World" (cu sensul de "Pământuri din Lumea Solară"), Emanuel Swedenborg a prezentat o serie de
Ipoteze paranormale privind OZN-urile () [Corola-website/Science/326918_a_328247]
-
Psihotronica este o pseudoștiința ai cărei adepți susțin că studiază interacțiunile psihice la distanță. Obiectul de studiu al psihotronicii îl constituie presupusele fenomene parasenzoriale (paranormale), denumite și fenomenele PSI. Cercetătorii nu au reușit să descopere modalități de dezvoltare a unor capacități de punere în
Psihotronică () [Corola-website/Science/309596_a_310925]
-
ilustrează foarte bine această tendință, pe cea de-a patra coperta putându-se citi: "Vor merge din surpriză în surpriză până la extraordinarul deznodământ bazat pe o descoperire științifică puțin cunoscută, dar reală". Alți critici pun semnul egal între futurologie și pseudoștiința, operă intitulată "L'Arbre des possibles" fiind considerată o culegere de nuvele SF. Anumiți critici trec dincolo de simplul scepticism. În special mică publicație specializată în literatura imaginarului "Bifrost" este extrem de negativă. Din contră, alți critici sunt extrem de laudativi: François Busnel
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice. Standardele pentru determinarea unui volum de cunoștințe, metodologii sau practici drept neștiințifice includ lipsa de rezultate experimentale, nefalsificabilitate, neaplicarea metodei
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
sau practici drept neștiințifice includ lipsa de rezultate experimentale, nefalsificabilitate, neaplicarea metodei științifice sau a principiului parcimoniei (cunoscut și ca "Briciul lui Occam" sau "Lama lui Occam"). Se consideră adesea de către unii comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți. Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
Briciul lui Occam" sau "Lama lui Occam"). Se consideră adesea de către unii comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți. Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță sau naivitate referitoare la natura științei și a metodei științifice, mergând până la fraudarea deliberată realizată în scopuri financiare sau politice
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți. Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță sau naivitate referitoare la natura științei și a metodei științifice, mergând până la fraudarea deliberată realizată în scopuri financiare sau politice. Posibilitatea apariției pseudoproblemelor în procesul cunoașterii științifice constă în natura contradictorie a
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
inevitabil limitat al posibilităților cognitive ale subiectului în orice moment dat, detașării parțiale sau totale a subiectului de obiect și a pierderii legăturii cu el în anumite verigi esențiale ale ei, mai ales prin intervenția unor factori psihologici și sociologici. Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici: Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
dat, detașării parțiale sau totale a subiectului de obiect și a pierderii legăturii cu el în anumite verigi esențiale ale ei, mai ales prin intervenția unor factori psihologici și sociologici. Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici: Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
sociologici. Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici: Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau nu încercă să modifice bazele științei. De asemenea colecțiile de informații practice care nu se pretind a fi științifice nu sunt considerate pseudoștiință. Protoștiința, termen folosit pentru prima dată
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau nu încercă să modifice bazele științei. De asemenea colecțiile de informații practice care nu se pretind a fi științifice nu sunt considerate pseudoștiință. Protoștiința, termen folosit pentru prima dată de filozoful american Thomas Kuhn în 1970, desemnează un termen folosit pentru a descrie o știință într-o stare embrionară, așa cum a fost alchimia pentru chimie. Există astfel și ipoteze protoștiințifice, care nu au
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
alchimia pentru chimie. Există astfel și ipoteze protoștiințifice, care nu au fost încă testate adecvat utilizând metoda științifică, dar care sunt în rest relativ consistente cu știința existentă, sau dacă nu sunt oferă, cel puțin, o motivație rezonabilă a inconsistenței. Pseudoștiința, dimpotrivă, e deseori caracterizată de inexistența unor teste adecvate sau măcar a posibilității lor, iar uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului. Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
rezonabilă a inconsistenței. Pseudoștiința, dimpotrivă, e deseori caracterizată de inexistența unor teste adecvate sau măcar a posibilității lor, iar uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului. Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința reală sunt deseori neclare pentru un nespecialist, uneori chiar și pentru experți. Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului. Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința reală sunt deseori neclare pentru un nespecialist, uneori chiar și pentru experți. Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]