128 matches
-
din lumea biologică ci Dumnezeu, care a intervenit și intervine atât la nivel global cât și personal. Partizanii designului inteligent susțin că acesta este o teorie științifică, încercând să redefinească știință și educația. Comunitatea științifică cataloghează designul inteligent că drept pseudoștiința. Evoluționismul teist este o formă de creaționism proevoluție, care consideră că există un creator și un scop, diferențiindu-se de designul inteligent prin faptul că acceptă teoriile științifice referitoare la apariția vieții, considerând totodată că Dumnezeu a utilizat teoria sintetică
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
și lucrări le‑a citit și a cules o mulțime de informații, „chestii atât de finuțe și exacte că nu le‑ai înțelege”. Uite vaccinurile, tot timpul apar produse noi, mai bune, mai specializate. (Subiectul a generat atâta părerologie și pseudoștiință încât, în ciuda calmului caracteristic, îl scoate și pe el din sărite. Pe de‑o parte, ai sute de ani de cercetare și rezultate; pe de alta, jumate de oră de Google.) „Imunologia e o știință al dracu’ de exactă, extrem de
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru. Propunerile rezultate în cadrul parteneriatului trebuie să se încadreze în demersuri științifice și tehnice consacrate, evitându-se, sub riscul sancțiunilor etice, includerea unor module sau discipline de pseudoștiință sau care nu sunt corelate cu actualitatea din domeniu/specializare. În aceste sens, prin metodologia specifică a dezvoltării curriculare pentru învățământul tehnologic se vor aduce precizări. În cadrul parteneriatelor specifice învățământului tehnologic, prin consultare tuturor partenerilor, o parte din bugetul de
NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299357]
-
prevăzute explicit de Legea 198/2023, de exemplu Istoria, robia și deportarea romilor); (3) propuneri ale unității de învățământ, care se vor încadra în demersuri științifice și artistice consacrate evitându-se, sub riscul sancțiunilor etice, includerea unor teme sau discipline de pseudoștiință (în acest sens, se vor avea în vedere criterii de calitate în elaborarea programelor școlare pentru discipline opționale, în cadrul metodologiei specifice a CDEOȘ). Având în vedere că elaborarea și avizarea programelor școlare pentru discipline opționale, în vederea includerii lor
NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299357]
-
moneda publică, fenomen care încuraja în opinia sa nemunca și provoca alături de alte activități dubioase, inflații monetare care erau dificil de stăpânit. Raliindu-se cumva învățăturii lui Numa Pompilius, Tiberius gândea la momentul respectiv despre magie și astronomie că aceste pseudoștiințe înfierbântaseră prea mult mintea tinerilor și mai vârstnicilor cetățeni romani. Îi atacase de aceea pe toți aceia care trăiau din acest gen de activități care în dorința lor de a obține bunuri și privilegii din senin, fără muncă, fără bătăi
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
n-are despre cât timp îl va avea partener pe fratele său “dintr-o tulpină” (cu rang omonim), în această chestiune dând din nou un răspuns sincer, pitoresc chiar: “Nu sunt cititor in stele”. Cum se vede, astrologia rămâne o pseudoștiință în politica românilor. Corect. Eu însă, aș fi preferat propoziția premierului (“nu sunt cititor în stele”) ca un răspuns la întrebarea legată de Timpul Unirii. Ar fi fost o constantă, în chestiune, mai încurajatoare decat “sunt și lucruri pe care
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
a nu-mi crede știința mea despre iubire și despre viața satisfăcătoare, ca impanandu-ma 'știu eu!' dorința mea de a cunoaște să se închidă astfel. Atotștiința, confortul rezultat dintr-o comoditate de a ști tot și totuși dintr-o pseudoștiința de și despre iubire?! Pentru că, închiderea dorinței de a cunoaște înseamnă autosuficienta (chiar o superioritate afișată ori mascată, după foarte multe măști de altfel, modeste chiar!), lâncezeala și egoism, două atitudini foarte întâlnite, manifestate printr-un comportament activ și în
INDELUNG RABDATOARE, DRAGOSTEA ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345455_a_346784]
-
În directă legătură cu eficiența magică: respectarea cu strictețe a prescripțiilor și interdicțiilor reprezintă o garanție a reușitei unui ritual magic. Această constatare l-a determinat pe James Frazer (În celebra lucrare Creanga de aur) să considere magia ca o „pseudoștiință”, care aplică În mod riguros anumite reguli, la fel ca activitatea tehnică modernă, dar care Își Întemeiază aceste reguli nu pe cunoașterea „obiectivă” a naturii, ci pe o imagine subiectivă despre natură. Ca știință, magia consideră că toate fenomenele naturale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunist a preluat puterea, imaginea Bisericii ca pilon central al comunității fusese deja slăbită Într-o anumită măsură. Numeroși critici ai mișcării eugeniste au negat orice contribuție semnificativă a acesteia la gândirea științifică „autentică”, etichetând această teorie ca fiind o pseudoștiință. Indiferent dacă premisele eugeniei rezistă sau nu testului standardelor științifice ale sfârșitului de secol XX, mișcarea eugenistă a avut, incontestabil, un impact important În acest secol asupra discursului științific, dar și, În sens mai larg, asupra celui public. Numeroși oameni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
criticată și conține unele greșeli În ceea ce privește previziunile de realizare a proiectelor totalitare, analiza Hannei Arendt a rămas un instrument foarte util pentru examinarea evoluției ideologiilor și a elementelor specifice acestora În secolul XX. 3. Eugenia a fost adesea etichetată ca pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a secolului XX, eugeniștii se foloseau de un discurs științific și foloseau argumente și un limbaj fundamentate de paradigme științifice. 4. Volovici, Nationalist Ideology; Hitchins, Mit și realitate; Ornea, Tradiționalism
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite într-o manieră sublimată, tocmai apelând la aceste domenii „explicative” ale „pseudoștiințelor”. În sensul acesta, atmosfera opiniei publice pare a fi o vastă panoramă onirică care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.; doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.; pseudoștiințe care cultivă miracolul, misterul, forțele supraumane (bioenergia, terapii nonconvenționale, meditația etc.). Tematica psihozelor idealiste are un caracter predominant ideativ. Ele, din punct de vedere funcțional, au în cadrul grupului social un rol compensator, oferind, în condițiile anomiei sociale, o soluție la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Meditația Transcendentală), motiv pentru desființarea Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A fost o „afacere” mult comentată în cercurile intelectuale din România și de presa occidentală, tipică regimurilor dictatoriale. O reprimare manipulată, asemănătoare cu înscenările staliniste împotriva pedologiei, „demascată” ca „pseudoștiință” în 1936. În România, secretele „afacerii MT” au fost dezvăluite, nu în întregime, imediat după explozia din decembrie 1989. Două instituții separate se ocupau de studiul și formarea individului: Institutul de Psihologie, patronat de Academie, și Institutul de științe Pedagogice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de aspirații mesianice. Din experiența practică a doctrinei filosofico-economice și politice, noi cunoaștem toate secvențele ca subiecți participanți direcți la acest experiment social, de proporții zonale, În timpul căreia sociologiei i s-a interzis dreptul la exprimare sub etichetarea ei ca „pseudoștiință burgheză”. În concluzie, nu este de competența sociologiei, ci a altor științe social-umaniste de a studia și acest capitol al științelor sociale și al practicii social-istorice. Așteptăm deci cu interes studiile de istorie a economiei, filosofiei, politologiei, propagandei etc., pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au dat seama că sociologia e aliatul lor natural În găsirea soluțiilor realiste și fiabile la problematica societății românești actuale. Din nefericire pentru noi, prea multe persoane aflate În funcții de decizie sunt convinse și azi că sociologia este o „pseudoștiință burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care Marx îi comentează în text și mai ales în subsolul paginilor. Dar spre deosebire de corul din teatrul vechi, acest cor modern nu strălucește prin înțelepciune. Dimpotrivă, el are un adevărat rol parodistic, debitând cu gravitate și patos toate inepțiile pseudoștiinței economice burgheze. (...) Talentul literar al lui K. Marx e ilustrat cu o egală forță de operele sale istorice. (...) La asigurarea aceste calități arta de prozator a lui Marx a contribuit desigur într-o mare măsură. În Luptele de clasă din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
magicului. O viziune românească asupra misterului existențial (1994) este aceea de a găsi și de a adopta calea cea mai propice înțelegerii și prezentării magiei, adică o altă poziție decât aceea a exegeților care au descris-o ca pe o pseudoștiință, o pseudoreligie, o pseudoartă, o gândire prelogică. Luând în considerare unele științe pozitive și umaniste, ca fizica, astronomia, biologia și psihologia, care oferă „o bună motivație ontologică și gnoseologică gândirii magice tradiționale”, autorul are de examinat un fenomen vast, deloc
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
mă las!... - Maître, nu se poate!... am dat-o-ntr-a doua plural: Invențiile pe care le-ați mai putea... inventa... Lumea, în general... Aproape că îmi venea să plâng!... Adio rata pe septembrie la submarin! - Nu, mă! De psihologia asta! E o pseudoștiință pentru ratați și frigide! - Uf! am răsuflat ușurat. Pentru câteva clipe mă gândisem că... am în față un mare geniu autodoborât... - Stai liniștit! și-mi arătă într-un sertar un dispozitiv cilindric ascuns într-un morman de șurubelnițe și cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
Society. Editată de Michael W. Perry. Seattle: Inkling Books, 2000. Publicat inițial în 1922, acest text care prevestește uimitor viitorul are multe de spus despre modul în care înțelegeam genetica atunci (și acum) și despre seducția în masă produsă de pseudoștiință. Vocea lui Chesterton a fost una dintre puținele care s-au opus eugeniei la începutul secolului XX. El a văzut esența ei, frauduloasă la toate nivelurile, și a prezis unde va conduce, cu multă precizie. A avut numeroși critici, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Lewis & J.M. Haviland-Jones (Eds.), Handbook of Emotions, 2nd edition (pp. 91-115). New York: Guilford Press. David, D. (2000). Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass-media, practica clinică și juridică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. David, D. (2003). Castele de nisip; Știință și pseudoștiință în psihopatologie. București: Editura Tritonic. David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iași: Editura Polirom. Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. Secaucus, NJ: Citadel. Gangestad, S. și Buss, D. (1993). Pathogen prevalence and human mate preferences. Ethology and
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
emotions. În M. Lewis & J.M. Haviland-Jones (Eds.), Handbook of Emotions, 2nd edition (pp. 91-115). New York: Guilford Press. Coyne, J. (1976). Depression and the Response in Others. Journal of Abnormal Psychology, 85, 186-193. David, D. (2003). Castele de nisip; Știință și pseudoștiință în psihopatologie. București: Editura Tritonic. David, D., Szentagotai, A., Kallay, E. și Macavei, B. (2005). A synopsis of rational emotive behavior therapy: Fundamental and applied research. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-behavior Therapy, 23, 175-221. Ellis, A. (1962). Reason and emotion
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
2002. Dana, R. H., Multicultural assessment perspectives for professional psychology, Allyn & Bacon, Boston, 1995. David, D., Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass media, practica clinică și juridică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. David, D., Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. David, D., Psihologie Clinică și Psihoterapie, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006. Davidson, J., Swartz, M., Storck, M., Krishnan, R.R. & Hammet, E., "A diagnostic and family study of post-traumatic stress disorder", în American Journal of
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ana-Maria Marhan • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Psihosociologia comunităților virtuale, Zenobia Niculiță • Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În pregătire: Consiliere psihologică, Ovidiu Gavrilovici 1 http://www.psychotherapy.ro) 2 Daniel David, Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. 3 Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002. 4 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. 5 Andrew Sims, Symtoms in the Mind
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]