52 matches
-
cum au procedat și misionarii care au difuzat milioane de evanghelii printre popoarele din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, iar nu pe o identitate de termeni” (ibidem, p. 129). În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate, egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, Bancă, Credit. „Acest
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, Bancă, Credit. „Acest veșnic cineva face și desface toate; el este realul, actualul” (ibidem, p. 137). O cultură adevărată presupune o educație solidă care deprinde indivizii cu „stăpânirea de sine, cu munca și prevederea”, pe când pseudocultura le-a „deschis apetitul înainte de a le da mijloacele de a se stăpâni” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 76-77). Strategia dezvoltării sociale legitime a unei societăți întârziate este identificată de autor în individualizarea raporturilor sociale (valorificarea vocațiilor individuale) cu ajutorul „personalităților de faptă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
suspicioase față de mine: cel care a spus și și-a întins mânuța de fetus spre a culege și a arunca prima piatră a linșării. Spre marea bucurie a ziarelor Borghese și Espresso, adică a celor pentru care „cultura” este considerată „pseudocultură”. Faptul că l-am numit „evreu neamț” pe Italo Svevo sună fără îndoială „critic” la adresa culturii italiene, căreia îi este opusă, prin cealaltă calificare 1, o cultură infinit mai avansată, mai matură și mai bogată și, mai ales - dată fiind
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pasiune), M. încearcă neobosit să confirme valorile sigure și se servește de un limbaj destul de convențional, restrâns ca terminologie și mai degrabă declarativ decât revelator. O serie de articole mai generale - Eseu și eseiști, Literatura copilăriei și a tinereții, Împotriva pseudoculturii, Un aspect al spiritului satiric - sau despre mari personalități - Maiorescu, Hasdeu, Iorga, Dragomirescu, Vianu, Perpessicius - exprimă opinii pertinente, dar conțin și considerații superlative, exprimate emfatic. M. a editat și a studiat temeinic romanul Ciocoii vechi și noi, publicându-și constatările
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe o identitate de termeni.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 129) În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate și egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, bancă, credit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost în bună parte confiscat de Siguranță. În 1933, împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vlasiu, expune colaje și desene suprarealiste în localul librăriei Hasefer din București. După al doilea război mondial are o funestă contribuție la nașterea și dominația pseudoculturii proletcultiste. Semnează în revista „Orizont” - una dintre primele care subscriu la noua orientare culturală, favorabilă apariției literaturii socialiste - articole despre Karl Marx și despre „umanismul sovietic și Stalin”, dar și despre sămănătorism și literatura țărănească; îl vede pe Mihai Eminescu
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
aici hotărâtă să uite tot și să intre într-un ashram, să caute adevărul, viața, nemurirea. O ascult, fără nici o schimbare a feței, îi ascult toate superstițiile culese despre India fachirică și mistică, toate inepțiile din cărțile lui Kamacharaka, toată pseudocultura care circulă prin orașele anglo-saxone. Simt că a rămas multă vreme singură și că ar vrea să-mi spună tot, fericită că a găsit un om care s-o asculte și "s-o înțeleagă". Nu mai contenește cu confesiunile, îmi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
desăvârșit criticate. De altă părere este critica naționalistă (D.A. Sturdza, N. Davidescu), care îl acuză pe autor că defăimează tot ce este românesc, numindu-l ultimul ocupant fanariot. Dincolo de toate aceste păreri, viziunea satirică asupra burgheziei românești, asupra moravurilor și pseudoculturii, portretul realist al personajelor care sugerează cu atâta putere viața prin gesturi, nume, situații și limbaj, marea valoare a creației dramatice sunt calitățile care au conferit acestei piese, până în zilele noastre, dreptul la actualitate. 3. Conu Leonida față cu reacțiunea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
adevăr", și cultura de masă, aflată la extrema inferioară a unei ierarhii valorice, înțeleasă de majoritate. Dacă lipsa unei culturi naționale duce la anarhie, conform teoriei arnoldiene, tot la anarhie duce și prezența solitară a culturii de masă, aceasta fiind pseudocultura unei clase sociale inculte, neevoluate și necivilizate. Este evident vorba de clasa muncitoare, care apare pe harta socială odată cu revoluția industrială. Interesant, Arnold nu susține cultura elitistă a aristocraților, pentru care folosește termenul de "barbari" și pe care îi vede
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Liviu Antonesei: Da, știu! Putea să se facă și operă rock sau operă clasică, oricum relațiile acelei cărți cu literatura ar putea fi, eventual, depistate cu ajutorul unul microscop electronic de mare putere! În fond, e aceeași logică a cumetriilor dintre pseudocultură și partidul comunist, translată de altfel strălucit și în tranziție, ceea ce ne și permite să vorbim despre aceste ciudățenii cu termen de garanție expirat. Termenul sociologic pentru aceste aiuristice fenomene de transfer temporal ilicit este survivals, supraviețuiri... Dorin Popa: Deci
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
clișee verbale. Mai mult decât Flaubert, considerat un precursor al lui Jarry și Eugen Ionescu pe tărâmul limbajului literar subminat de nonsens, la Caragiale frecvența locurilor comune devine expresia prostiei absolute deținute cu supremație de burghezia închistată în snobism și pseudocultură. În lucrarea Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Al. Călinescu își asumă răspunderea redactării unui "Dicționar de idei primite", între care celebre au devenit pseudodefinițiile despre "sufragiu universal" ("A!, înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran" Ipingescu ), despre
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
precum Conu Leonida, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Mitică etc., consumatorii împătimiți de melodrame ca Zița sau ca Victor și Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv de Caragiale prin frecvent utilizatul termen denigrator de "spanac" și chiar mai drastic de către Urmuz, prin intermediul parabolei ce se întrevede
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unele județe de munte? Există țară în Europa în care decreșterea populației să fie atât de mare ca la noi? Văzutu-s-au o descompunere a obiceielor casnice și publice în gradul în care există la noi? Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru clase primare, pe vestita vivandieră a regimentului de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum îl distingea într-o lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cum îl distingea într-o lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
sistemului tradițional de valori, al culturii române, profesorul din Huși reușește să ne convingă că ceea ce se importă ca ideologie a unei zone fluctuante a așa-numitei postmodernități nu reprezintă decât fragmente, cioburi, ale unui conglomerat valoric autentic, tradițional. Această pseudocultură de compoziție (în contextul în care civilizația impune subcultura fără frontiere) nu face altceva decât să decupeze din marile opere fragmente care, odată supuse adiției, nu pot conferi decât dimensiunea de kitsch a complexului postmodern. Remarcabilă, așadar, continua raportare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să rămînă artă pentru artă, de preferat fără nici un conținut social. Accentuînd asupra diferenței dintre civilizație și cultură, România rămînea, după părerea lui Rădulescu-Motru, o caricatură gigantică a Occidentului, o situație în care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o "pseudocultură"60. Iorga (ca și Eminescu) a fost puternic influențat de critica junimistă, cum au fost și Rădulescu-Motru și Simion Mehedinți. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: în primul rînd insistența junimiștilor asupra separării complete a artei și politicii; în al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cum îl distingea într-o lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bibliotecă. în fiecare joi se va (!) ține conferințe și serbări pentru redeșteptarea mișcării culturale. Peste 20 de conferențiari s-au grăbit să se înscrie cu cîte o conferință. Pînă acum a(u) conferențiat d-l Gr. Tabacaru despre Cultură și pseudocultură și Pr. I. Tălmăcel despre Frumusețile Italiei”.3) „Palatul” trebuia să corecteze „gustul publicului”, să impună un anumit standard de calitate actelor culturale, cum o haină bună îi impune celui ce-o poartă o conduită demnă: „Neavînd o sală confortabilă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo"435. Ilustrarea anecdotică a tezelor devine o tehnică curentă în publicistica eminesciană, jurnalistul valorificând valențele persuasive ale istorisirii: "Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru clase primare, pe vestita vivandieră a regimentului de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al copiilor și tinerilor. În stadiul educației instituționalizate, procesul se consolidează. Se promovează cunoașterea livrată și "metalegitimată științific" prin intermediul tehnologiei digitalizate. Astfel că educația modernă în loc să stimuleze ființa umană să reflecteze asupra lecțiilor istoriei și asupra lui a fi, încurajează pseudocultura, superficialitatea cunoștințelor și achizițiile preponderent utile pentru înlesnirea ascensiunii tinerilor pe un alt statut financiar și pe o nouă treaptă a lui a avea. Poziționarea educației moderne pe pregătirea tinerilor pentru intrarea în lumea informației informatizate și a economiei bazată
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Ibrăileanu și Tudor Vianu, care au depășit în lucrările lor impresia facilă și platitudinea descriptivă, prin recursul la conceptele științei limbii, esteticii și filozofiei, dar asemenea exegeți nu au creat un curent semnificativ, rămînînd excepții fericite într-o mare a pseudoculturii bazate pe improvizație. Există și un alt motiv al apariției unui mare număr de critici (mediocri și submediocri) în societatea românească, complementar tendinței de a deveni "intelectual" cu eforturi minime, reprezentat de tîrzia alfabetizare a românilor, ceea ce a însemnat lipsa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu le pot pricepe, precum cele ale limbii literare, și nu iau decizii împotriva specialiștilor și a bunului simț. Într-o societate a eficienței, a dinamismului și a legalității, precum cea vest-europeană, este respins spiritul cantonat în involuție și în pseudocultură și, ca atare, în lumea civilizată, opera culturală veritabilă nu este confundată cu un exercițiu lipsit de rost și de idei, împănat cu improvizații eseistice în care uneori sînt antrenate și fapte de limbă. De obicei, atunci cînd fac aprecieri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]