1,192 matches
-
de ce râde Cioran” etc.), ele introducând, într-un fel, tema următoare: “Emil Cioran și alegerea de obiect «filosofie»”. Remarcabile aici secțiunile “De ce nu gândește Emil Cioran sistematic?” și “De ce gândește Emil Cioran aforistic?”. Penultimul capitol, “Un antisemit atipic”, își apropie psihanalitic o problemă deja deschisă și mult controversată. Acționând - în dublu registru, freudian și kleinian - concepte cu o utilizare (contrar multor aparențe și a câtorva încercări) foarte delicată, autorul așază totodată o bună distanță între psihanaliza clinică, terapeutică și cea culturală
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
Protopopescu. Discutabilă mi se pare, de pildă, ultima ei parte, “Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor”, în care este analizată influența și receptarea lui Cioran în mediul autohton și parizian. A se citi aici o calitate. Personal, am urmărit (chiar psihanalitic vorbind) discuția, nu demonstrația. Va șoca, în sine, ideea psihanalizării lui Cioran, deși, iertată-mi fie blasfemia, filosoful se afla încă de multă vreme pe canapea. Rar un subiect mai ofertant din acest punct de vedere! Cu o privire mai
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
Cu o privire mai generală, autorul ține să precizeze că “rezistența la psihanaliză este încă extrem de puternică” (în România). Impresia mea diferă întrucâtva: ea e intactă - ca și narcisismul cultural din fundal. Sunt altfel perfect de acord că un demers psihanalitic, departe de a diminua un autor (ori, Doamne-ferește, de a-l “întina”), îi revelează într-un mod unic autenticitatea. Și mă îndoiesc că superstițiile hagiografice, recunoscute sau nu, o pot conserva în vreun fel (altul decât îmbălsămarea). Esențială pentru tonul
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
criticul își rezervă plăcerea unui bilanț al receptării într-o secvență finală, din volumul anunțat, Triumful unui marginal, axat, din câte putem bănui, tocmai pe o confruntare cu istoria receptării. Exegetului nostru îi displac filosofările exagerate în jurul textului poetic, exploatările psihanalitice și toate speculațiile duse prea departe, până la uitarea punctului de pornire. O mare parte din actualul volum o ocupă descrierea tematică propriu-zisă a operei, principala miză a cărții (p. 10-255), urmată de glose pe subiecte disparate (p. 257-371) și de
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
siguranță, undeva departe unde "nimeni n-ar veni să-și bage încălțările lui murdare în existența noastră cu coaiele lui". Sincer să fiu, pe mine povestea m-a emoționat profund și nu caut neapărat să o escortez cu o interpretare psihanalitică, am adăugat cu indiferență jucată. Că tot l-am citat pe Borges, nu spunea el că poveștile au ceva ce va supraviețui întotdeauna!? (va urma)
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
pentru a fi evidențiat în cadru. A doua ipostază apare prin juxtapunerea a două cadre: de la buzele depărtate senzual ale lui Dorothy la o sculptură cu colți de lemn care atârnă pe peretele camerei lui Jeffrey. Din punct de vedere psihanalitic, s-a încercat deja o interpretare - a Laurei Mulvey - bazată pe deja clasicul scenariu oedipian, cu Dorothy în locul mamei (substitut), Frank ca tată pre-oedipal și, evident, Jeffrey în rolul fiului. Dar această interpretare suferă de un anacronism major: din visul
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
recunoaște pe Deea înainte ca actul să fie consumat - Cezar își va afla explicația "rătăcirii". Memoria se va deschide complet, secretul din subconștient se va lumina, iar vindecarea de obsesia incestuoasă poate începe. Aceasta ar fi, în linii mari, biografia psihanalitică a lui Cezar și subiectul traumatic al unei cărți captivante și bine tensionate. Câteva lucruri strică însă acest roman, fără îndoială, ambițios, sofisticat și, până la urmă, bine condus. Cum ar spune Grice, Veronica A. Cara încalcă două maxime, cea a
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
o complicitate bolnăvicioasă a multora dintre români cu gangsterii pesediști. Un "ce" enigmatic și inanalizabil îi împinge, ca-ntr-un hău, în brațele căpcăunilor mincioși și vicioși care-au împilat țara pînă la refuz. O mai clară relație de dependență psihanalitică a victimei de călău e greu să găsești. Și totuși, credibilitatea acestor derbedei rămâne la cote aiuritoare, intens întreținută de alți derbedei din structurile financiare, de afaceri și politice din străinătate. Tocmai aflu de la radio - e ora șase după-amiază - că
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
imposibil de identificat. Avem de-a face, așadar, în Omul pierdut, cu o carte în care orice cititor sensibil la dramele, reveriile și iluziile omului modern va descoperi nu numai un spațiu de reflecție de certă profunzime (o instructivă lectură psihanalitică ne oferă, în final, d-na Vera Șandor, într-o Scurtă notă empatică de acompaniere terapeutică), ci și o scenă cu spectaculoase desfășurări de roluri, într-o regie mereu inventivă, ingenioasă în soluțiile ei. Și un fascinant spectacol lingvistic, un
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
categoria substantivală la cea adjectivală. Cel puțin pentru criticii de film; definiția termenului e atât de vagă, unicul ingredient obligatoriu fiind suspansul, încât e imposibil să vezi un thriller în stare pură. Mereu trebuie să existe implicații politice, sociale sau psihanalitice, genul fiind de altfel asociat cu masochismul: spectatorul se identifică cu eroul în pofida suferințelor îndurate de acesta până la victoria finală. Iar pe piața românească se găsesc thrillere cu război (Cuba), cu spioni (Scorpio), politice (Candidatul altora) sau polițiste (Identități furate
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
suportat cronica "sincronizată" cu modernismul, după cum crede preopinentul nostru, o confruntare cu ceea ce îi succeda în chip firesc modernismului, cu ceea ce creștea dintr-însul? Pe de altă parte, ar putea fi ea oare încărcată cu sarcini metodologice, structuraliste, semiotice, matematizante, psihanalitice, care să nu impieteze asupra analizei în primă instanță, să nu conturbe diagnosticul estetic precum și echilivalentul expresiv al acestuia? Dl Lefter declară totuși: "Mă număr printre cei cărora definirea repetată a criticii noastre drept Ťfoiletonisticăť (cu toate nuanțele, de la malițios
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
din București. Debutează editorial cu proză în 1970. Autor a cinci romane apărute între 1971 și 2000, dar și poet, Ion Lazu iese recent la rampă cu narațiunea Ruptura, o confesiune autobiografică încărcată de sentiment, varii inhibiții și acte ratate, psihanalitic vorbind. Prima senzație pe care o dă nivelul stilistic e cea de frazare tautologică, prețiozitate stufoasă, excesiv analitică. Dincolo de simularea unor profunzimi răscolitoare, slavă domnului, există și un teren epic care atestă un peisagist și un povestitor. Cartea e scrisă
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
manipulare a apetențelor într-o rețea de relații de putere". Iubirea-senzualitate înseamnă iubirea a ceea ce ceilalți iubesc. Al treilea model ontologic, în limitele căruia gîndim astăzi, după cum afirmă Aurel Codoban, și care conturează un alt tip de iubire este cel psihanalitic, formulat de Freud: nu există realitate, totul e fantasmă. Realitatea lui Platon devine la Kant cunoaștere și interpretare la Freud. De data aceasta, mitul iubirii este, firește, Oedip. Anticipată de Hegel și formulată apoi de Nietzsche, ,moartea lui Dumnezeu" schimbă
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
lăsînd pentru o dată modestia la o parte, cel care vă vorbește?“. Iar lui Marin Mincu indispus de „impresionismul criticii“ ce i se înfățișează de-a dreptul „pernicios“ și care pledează pentru o critică „de sistem“, sincronizată cu orientarea structuralistă, sociologică, psihanalitică etc., i se arată fără ocol că această orientare, preluată tale quale în cadrele criticii de întîmpinare, ar fi devenit oneroasă, deturnînd-o pe calea unei pedanterii inadecvate: „A fost spre binele literaturii faptul că «foiletoniștii impresioniști» au rezistat exceselor teoretizante
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
patriarhatului, exponent al unei ordini opresive, antiliberale. Negarea acestei ordini nu o face uzînd de instrumentele agresive ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii, la imersiunile, tulburătoare uneori, în rezervoarele intimității sau ale teoriei psihanalitice. Nefiind doctrinară, viziunea lui Sombart asupra unei lumi în care reconcilierea celor doi termeni ai axei arhetipale masculin/feminin se face prin mijlocirea Erosului și a plăcerii, ar fi și mai convingătoare dacă autorul nu ar conferi adesea enunțurilor sale
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
terminat discuția, am urcat sus, în camera pe care și-o rezervase la un hotel, Minerva, și ne-am așezat, în penumbră, unul într-un fotoliu, celălalt pe o canapea. Penumbra, noaptea, oboseala, copilăria despre care tot vorbisem, și canapeaua ...psihanalitică, pesemne, m-au făcut să mă aud vorbind : - Eu nu cred că din cauza traducerii proaste nu ți-au publicat la Gallimard romanul, atunci... Și nu cred că era bine să-l fi publicat și să mai scrii altceva... Atunci mi-
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
cu titlul General și particular în gândirea generalilor și particularilor. Și eu, și ea am râs din toată inima, când Savin Bratu, conducătorul unui seminar de critică literară, ne-a invitat să analizăm cu metode de ultimă oră (ale criticii psihanalitice, structuraliste, de identificare etc.) poezia Cățeluș cu părul creț. Ada este pentru mine și un martor prețios: știe și este dispusă să confirme că pe atunci aveam succes la femei (de fapt, la fete, dar sintagma consacrată este "succes la
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
de imposibilitatea de a-și face un rost (ca ucenic de cizmar era folosit la activități colaterale, măturat, curierat, nefiind, practic, în stare să pună pingele) și tot ceea ce a urmat a fost o nestăvilită sete de revanșă. Din perspectivă psihanalitică, Ceaușescu este un exponent tipic al tipologiei resentimentare: ,Resentimente față de toți: față de foști rivali, colegi susținători; față de grupuri sociale; chiar față de națiune în ansamblu. Izbânda resentimentului n-a fost niciodată atât de totală". Întrebarea care se pune în fața unei experiențe
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
fundament al personalității“ (1997), „Stadiile dezvoltării infantile“ (1997), „Un început care se numește Freud“, „Neopsihanaliza“ (1998), „Psihologia copilului și a adolescentului“ (1998), „Psihologia astăzi“ (vol. I, II, III, 2000, 2001, 2003), „Experiența Atlantis - din jurnalul unui grup creativ“ (2001), „Terapia psihanalitică freudiană“ (2002), „Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții“ (2004). A publicat 90 de studii și articole în volume și reviste de specialitate. A realizat un stagiu de formare în psihoterapie experențială de grup, la Societatea de Psihoterapie Experențială Română din
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
Editura Enciclopedia RAO, București, 2004. Preț: 959 000 lei. Cartea femeilor După publicarea cărții în Franța, în 1949, reacțiile au fost de o violență rară: autoarea a fost acuzată de indecență și obscenitate chiar. Din punct de vedere biologic, istoric, psihanalitic, cultural, sexul femeii este examinat de autoare cu obiectivitatea unui om de știință, dar cu intuiția și talentul unui scriitor. Simone de Beauvoir: Al doilea sex. Editura Univers, București, 2004. Preț: vol I+II, 500 000 lei.
Agenda2004-29-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282670_a_283999]
-
a anului în 1985) mizează pe "evidență" și pe puterea de fascinație a vizualului de natură onirica. Tot în cadrul dialogului - tonic, cel puțin pentru public - de la lansarea cărții traduse în română, poziția romancierei a fost una de delimitare față de interpretările psihanalitice date cărților sale. Scriitura ei e izbucnire a inconștientului și nu numai. Încrederea mărturisita în experiența visului trebuie să se conjuge cu o lungă proba a răbdării și a tăcerii. Din acest punct de vedere, "seducția violență" pe care universul
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
a fost escortat de trei MIG-uri ale forțelor armate române, cu precizarea curioasă că nici unul dintre MIG-urile autohtone nu s-a prăbușit. Această precizare ar face deliciile unui psihanalist, dar cum Cronicarul nu-și permite comentarii de factură psihanalitica în materie de ziare, nu-i rămîne decît să se întrebe de ce a precizat Adevărul că nici unul dintre cele trei MIG-uri pilotate de aviatori români nu s-a prăbușit cu prilejul acestei misiuni?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
motto perfect pentru cartea de față. Ținută academică a interpretării este confirmată și de prezentarea grafică sobra. Academismul nu este conferit numai de statutul de lucrare de doctorat, ci și de instrumentarul analitic, care merge de la nivelul lexical la cel psihanalitic și trece în revistă cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei "punctul forțe" al multor lucrări de doctorat, Maria Cap-Bun preferă un punct de
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
subintitulat roman, autoarea rămâne fidelă unei specii de graniță, am zice interdisciplinare, la confluența monologului nesfârșit cu introspecția morală a acelui Tu mărturisitor și narator în același timp. Evocarea unor momente emblematice din copilărie, adolescență și prima tinerețe are darul psihanalitic de a atesta o anume fatalitate biografică, umană intelectuală și caracterială. Fatalitate convertibilă în inflexibilitate, imperativ moral, sacrificiu. Cele 222 de pagini de "Exerciții de fidelitate" (Ed. Eminescu, 1999) se oferă când într-o scandare gravă de versete, când în
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
din pântecul matern, dar totodată, spre finalul cărții, și a morții. Al doilea capitol reia secvență cu secvență poemul și îl transpune în proză; este, precum se va vedea ulterior, o încercare de traducere a primei încercări. Fără o decriptare psihanalitică delirul nu devine însă cu mult mai citeț, căci amănunte stranii, imposibile și grotești se acumulează tot mai neverosimil. Al treilea capitol conține analiza cazului întreprinsă de Freud, însoțită de punctarea principalelor momente ale terapiei. Până în debutul acestui capitol cititorul
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]