92 matches
-
alcătuit ar fi acesta, ci este necesară utilizarea mai multor teste selecționate cu atenție în funcție de scopul urmărit și de strategia adoptată. Interpretarea rezultatelor se face doar de persoane cu o pregătire specială în domeniul psihologiei. Psihodiagnosticul clinic reprezintă aplicarea metodelor psihodiagnostice în clinică și adaptarea acestora la problemele specifice domeniului. M. Harrower, (apud Ionescu, 1985)42, stabilește o listă cu zece cerințe cărora trebuie să le răspundă psihodiagnosticul clinic: depistarea factorilor etiologici; diferențierea tulburărilor organice de tulburările funcționale; definirea reacțiilor proprii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoane cu o pregătire specială în domeniul psihologiei. Psihodiagnosticul clinic reprezintă aplicarea metodelor psihodiagnostice în clinică și adaptarea acestora la problemele specifice domeniului. M. Harrower, (apud Ionescu, 1985)42, stabilește o listă cu zece cerințe cărora trebuie să le răspundă psihodiagnosticul clinic: depistarea factorilor etiologici; diferențierea tulburărilor organice de tulburările funcționale; definirea reacțiilor proprii organismului la o boală; estimarea gradului de handicap condiționat de factorii organici și de factorii funcționali; evaluarea amplorii sau intensității procesului morbid în raport cu date cuantificabile privind tipul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și îi aparține lui Moreno. Această metodă are la bază preferințele și respingerile reciproce ale membrilor unui grup în ceea ce privește desfășurarea în comun a diferitelor activități. Alegerile și respingerile permit elaborarea unei sociograme ale cărei structuri și variații pot constitui indicii psihodiagnostice. c. Scalele de evaluare se bazează pe aprecierea cantitativă a unuia sau mai multor aspecte comportamentale ale unui subiect, de către un observator. Această metodă este în esență identică cu metoda observației clinice, oferind în plus posibilitatea cuantificării rezultatelor. S-au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Răspunsurile sunt dictate de conflictele, experiențele, dorințele subiectului. Există și o formă pentru copii C.A.T. (Children's Apperception Test) în care figurile umane sunt înlocuite cu animale. În țara noastră T.A.T.-ul, utilizat adesea în examenele psihodiagnostice din clinicile psihiatrice, a fost întrebuințat și în unele cercetări, ca, de ex., cele asupra tulburărilor de comportament (Tudose, 2002)59 și ca probă de imaginație (S. Marcus, 1971)60. Testul Koch sau testul arborelui Arborele constituie unul din cele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
the relativization of diagnostic-prognostic value in personality test - by introducing the „risk coefficient”, if taken into account the abilities, and „dance coefficient”, if taken into account the inability. Key words: personality, psychodiagnosis, constancy/variability, state profile, physical portrait. Întreaga metodologie psihodiagnostică s-a constituit și întemeiat pe paradigma raporturilor constante și a legăturilor univoce dintre „variabilele independente”, reprezentate de sarcinile-stimul (itemii) ale testelor, și „variabilele dependente”, reprezentate de funcții, trăsături și capacități psihocomportamentale, exprimate în categorii calitative sau valori cantitative bine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihologic nu găsim o relativizare a valorii sale diagnostico-prognostice și a duratei de valabilitate (și, respectiv, de stabilitate) a rezultatelor ce se obțin prin aplicarea lui (Anastasi, 1968; Hârnoveanu, 2000). Aceasta a dus la crearea unei încrederi oarbe în instrumentele psihodiagnostice, la fetișizarea lor și la exprimarea în formă categorică a concluziilor și judecăților evaluative. Într-o astfel de situație, psihologul își arogă o competență dincolo de limita superioară a posibilității sale reale de evaluare-predicție, expunându-se riscului de a nu fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fi confirmat întotdeauna de realitate. Dacă în planul psihologiei generale putem accepta teza statisticii că o abatere individuală de la regulă (respectiv, de la tendința centrală) este nesemnificativă, rezultat exclusiv al hazardului, și la nevoie se poate renunța la ea, în planul psihodiagnosticului, care se centrează pe individ (persoană), aceasta trebuie considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în prima perioadă a psihometriei, până la finele primei jumătăți a secolului XX, o asemenea dihotomizare nu crea prea mari contradicții și confuzii terminologice, în prezent, menținerea ei sub aceeași denumire dă naștere la serioase neînțelegeri. Astfel, constatăm că, în cazul psihodiagnosticului, personalitatea este luată ca parte, ca o componentă, se zice, de natură noncognitivă, alături de alte părți și componente - cognitivă, verbală, prosexică, mnezică, numerică etc.; or, în cadrul psihologiei teoretice, personalitatea este luată ca întreg, ca organizare globală supraordonată. Accepțiunea admisă cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în procesul adaptării la mediu și care determină modul caracteristic de comportare a individului în diferite situații”, ne arată că actuala grupare a testelor în teste de performanță și teste de personalitate nu-și mai găsește justificarea. Ca urmare, în cadrul psihodiagnosticului trebuie să se producă o modificare serioasă de optică: deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu-și mai găsește justificarea. Ca urmare, în cadrul psihodiagnosticului trebuie să se producă o modificare serioasă de optică: deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe (determinismul intern - psihanaliză - sau determinismul extern - behaviorismul). Adoptarea abordării sistemice, care s-a impus deja ca dominantă în planul cercetării psihologice fundamentale, ne
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în conexiuni interne, între elemente, și externe, între sistemul personalității în ansamblu și mediul ambiant), caracterul probabilist al funcției care leagă „intrările” și „ieșirile” sistemului. Fiecare dintre aceste atribute include în sine exigențe care impun o schimbare radicală a concepției psihodiagnostice (Golu, 1993). Pentru a nu ne îndepărta prea mult de titlul comunicării noastre, ne vom opri doar asupra exigențelor ce decurg din atributul „dinamic-evolutiv”. Prima și cea mai importantă este exigența renunțării la absolutizarea constantului și relativizarea acestuia, cu luarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu poate fi făcută numai pe baza cunoașterii stării sale actuale, fiind necesară cunoașterea, dacă nu a tuturor, cel puțin a celor mai importante stări (experiențe, întâmplări) anterioare, ceea ce impune, în cadrul psihodiagnosticului, o mai bună recoltare și valorificare a informației anamnezice. Dar, cum niciodată nu reușim ca la o testare secvențială să realizăm o cunoaștere completă a stării actuale a unui subiect, predicția privind linia sa ulterioară de conduită nu poate avea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nivel populațional, respectiv ca tendință legică de variație a stărilor în succesiunea momentelor temporare (t1 - tn). Pentru aceasta însă, nu este suficientă o singură testare, ci câteva, pentru a se putea calcula valoarea tendinței centrale. Or, în acest punct, practica psihodiagnostică actuală este total descoperită, singura modalitate de corecție constituind-o periodicitatea examinărilor, în sectoarele de activitate în care aceasta este instituită. În fine, o a patra exigență metodologică ce se desprinde din admiterea atributului „dinamic-evolutiv” al sistemului personalității rezidă în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dobândite pe alte căi. Aici își dovedește pe deplin utilitatea conceptul de „subiect ideal”, pe care l-am dezvoltat deja într-un studiu (Golu, 2002, pp. 77-83). În sfârșit, raportat la ținta sa principală - sistemul unitar și integral al personalității - psihodiagnosticul actual are încă un caracter parțial și segmentar, abuzând de probe artificiale de tip creion-hârtie, concepute ca instrumente de măsurare-evaluare a unor componente psihice sau psihofiziologice în sine; se impune o preocupare mai susținută pentru apropierea conținutului testelor de natura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu (N=30 de manageri români), sunt următoarele: a) sursele de presiune socioprofesionale specifice, percepute de managerii români, se regăsesc în media sau sub media etalonului utilizat, ceea ce determină efecte multiple
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
comportamentală - CPI). Prezența acesteia din urmă cu semnul „-” în structura factorului stil de conducere militară, corelația sa negativă cu EC (eficiența conducerii) - 0,35 (p=0,000) demonstrează că anumite concepte trebuie redefinite în contexte organizaționale diferite, după cum anumite instrumente psihodiagnostice pot fi improprii într-o realitate organizațională semnificativ diferită. Dimensiunea verticală a organizației militare (comandă - subordonare) este însă prioritară față de cea orizontală, astfel că orientarea către superiori (SO) asigură coerența acțiunilor și unitatea de comandă (conducere). Nu este vorba despre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Identificarea potențialului managerial Proiectarea de strategii de recrutare, selecție și repartiție profesională Instruirea și dezvoltarea profesională Identificarea trebuințelor de instruire și dezvoltare Proiectarea și implementarea programelor de instruire tehnică și managerială Evaluarea eficienței programelor de instruire Planificarea carierei Protejarea instrumentelor psihodiagnostice de generare a unor conflicte Dezvoltarea organizațională Analiza și optimizarea structurii organizaționale Maximizarea satisfacției profesionale și a eficienței profesionale a angajaților Accelerarea schimbării organizaționale Măsurarea performanțelor profesionale Proiectarea unui sistem de evaluare a performanțelor profesionale Determinarea beneficiului economic a măsurării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
găsi: neurastenia, nevroza isterică, nevroza obsesivo-fobică, nevroza anxioasă etc. Printre psihoze, ne vom întâlni cu psihoza manico-depresivă, schizofrenia, psihozele din toxicomanii (printre care și alcoolemia), psihoza traumatică (în urma unei lovituri la cap), paranoia, psihozele din epilepsie, psihozele din oligofrenie etc. Psihodiagnosticul se bazează pe observația profesionistă. Psihodiagnosticul expresiei constituie modalitatea cea mai generală (obiectivă sau subiectivă, competentă sau incompetentă) de a intui și clasifica o anumită perturbare mintală prin intermediul unor particularități de atitudine sau conduită. Dată fiind complexitatea contradicțiilor 176 pe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nevroza anxioasă etc. Printre psihoze, ne vom întâlni cu psihoza manico-depresivă, schizofrenia, psihozele din toxicomanii (printre care și alcoolemia), psihoza traumatică (în urma unei lovituri la cap), paranoia, psihozele din epilepsie, psihozele din oligofrenie etc. Psihodiagnosticul se bazează pe observația profesionistă. Psihodiagnosticul expresiei constituie modalitatea cea mai generală (obiectivă sau subiectivă, competentă sau incompetentă) de a intui și clasifica o anumită perturbare mintală prin intermediul unor particularități de atitudine sau conduită. Dată fiind complexitatea contradicțiilor 176 pe care trebuie să le înfrunte și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
chiar și în situația lor neconfortabilă, în scopul de a mobiliza opinia publică în favoarea bolnavului mintal neînțeles. Într-adevăr, comportamentul bolnavilor psihici ne afectează direct din primul moment, prin modalitatea subiectivă de inducție ideo-afectivă realizându-se înseși premisele intuitive ale psihodiagnosticului expresiei: • nevroticii impresionează prin perseverența și acuitatea trăirilor egofobe; • dizarmonicii psihopați, prin intenționalitatea acțiunilor maligne și insensibilitatea lor morală; • epilepticii, prin expresivitatea angelică, în contrast cu reactivitatea lor explozivă și vîscozitate ideatorie; • oligofrenii, prin inocenta lor sugestibilitate; • maniacii, prin tumultul psihomotor nepotolit
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un mod care nu ține seama de contextul cultural în care se derulează cercetarea provine de la școala culturalistă americană (M. Mead, R. Benedict, A. Kardiner, R. Linton). în cadrul școlii, experți psihologi au constatat că o serie de probe bine-cunoscute în vederea psihodiagnosticului, precum testul Rorschach sau TAT (Thematic Apperception Test) deveneau irelevante atunci cînd erau aplicate unor subiecți care provin din altă cultură decît cea occidentală. Mai mult, reprezentanții școlii "Cultură și personalitate" au dovedit cum în majoritatea testelor psihologice conținuturile specific
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rutiere din rețeaua sanitară proprie a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței sau autorizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, pentru personalul cu responsabilități în siguranță circulației din sectorul auto. Articolul 25 Metodele de examinare și de elaborare a psihodiagnosticului în cadrul laboratoarelor psihologice teritoriale și al Comisiei centrale de siguranță circulației se stabilesc potrivit cerințelor funcției din siguranță circulației pentru care s-a solicitat examinarea. Articolul 26 (1) Examinarea psihologică constă în: anamneza, observație și aplicarea integral sau parțial de
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
lor ulterioară. Și mai ales atunci când se realizează deplina colaborare a logopedului cu învățătorul, educatoarea și părinții, se canalizează toate interesele, trăirile și satisfacțiile acestor elevi și copii în relații de muncă și viață colectivă. Considerăm acțiunea de stabilire a psihodiagnosticului ca un fapt de mare responsabilitate socială având în vedere consecințele acestuia în orientarea școlară, profesională, în terapia medicală și psihică a copilului logopat. Prin aceasta nu se urmărește numai decalarea unor fenomene patologice ci și evaluarea capacităților psihice normale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
încât își pun amprenta pe evoluția lor ulterioară, și mai ales în condițiile colaborării dintre logoped învățător educatoare-părinte, când se canalizează toate interesele, trăirile și satisfacțiile acestor copii în relații de muncă și viață colectivă. Considerăm acțiunea de stabilire a psihodiagnosticului ca un act de mare responsabilitate socială, având în vedere consecințele acestuia în orientarea școlară, profesională, în terapia medicală și psihică a copilului logopat. Prin acesta nu se urmărește numai decelarea unor fenomene patologice, ci și evaluarea capacităților psihice normale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
complex va permite organizarea unor măsuri educative și de instruire suplimentară, de orientare profesională. Fiind un act de gnozie, se realizează în vederea ameliorării condiției umane, prin stabilirea celor mai adecvate mijloace educative generale și particulare psihoterapeutice. În foarte multe cazuri, psihodiagnosticul complex vizează trei aspecte: diagnosticul clinic; diagnosticul de instruire și educare; diagnosticul de orientare și selecție profesională. În concluzie, activitatea de psihodiagnoză este o cercetare științifică care răspunde unor întrebări puse naturii umane urmând să participe la ameliorarea sau optimizarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]