89 matches
-
avizul Colegiului Psihologilor din România; - achiziția și utilizarea metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică în specialitatea menționată pe atestatul de liberă practică; - eliberarea avizelor sau rapoartelor psihologice, a concluziilor ședințelor de consiliere psihologică sau psihoterapie, intervenția psihologică, stabilirea psihodiagnosticului specific și înaintarea recomandărilor în specialitatea menționată pe atestatul de liberă practică, după caz, în mod independent; - desfășurarea activităților prevăzute de art. 5 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare, în limita competențelor profesionale de specialitate și a specialităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
avizul Colegiului Psihologilor din România; - achiziția și utilizarea metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică în specialitatea menționată pe atestatul de liberă practică; - eliberarea avizelor sau rapoartelor psihologice, a concluziilor ședințelor de consiliere psihologică sau psihoterapie, intervenția psihologică, stabilirea psihodiagnosticului specific și înaintarea recomandărilor în specialitatea menționată pe atestatul de liberă practică, după caz, în mod independent; - desfășurarea activităților prevăzute de art. 5 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare, în limita competențelor profesionale de specialitate și a specialităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
cu care a încheiat în mod direct un contract individual de muncă sau un contract de prestări servicii psihologice, în condițiile art. 13-16 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice - psihologia muncii și organizațională: - evaluarea psihologică/psihodiagnostică individuală cu grad redus de complexitate (evaluarea psihoaptitudinală generală și controlul psihologic periodic), evaluarea psihologică a contextului muncii, evaluarea psihologică a grupurilor, specifice domeniului sănătății și securității în muncă**); **) Psihologul trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de formare profesională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice**) - psihologia muncii și organizațională: **) Psihologul trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de formare profesională complementară/curs universitar de master în specialitate, avizate de către Colegiul Psihologilor din România sau să aibă doctorat în psihologie. ────────── - evaluarea psihologică/psihodiagnostică individuală cu grad redus de complexitate (evaluarea psihoaptitudinală generală și specifică profesiilor, precum și controlul psihologic periodic), evaluarea psihologică a contextului muncii, evaluarea psihologică a grupurilor, psihodiagnoza organizațională, specifice domeniului sănătății și securității în muncă***); ***) Psihologul trebuie să facă dovada absolvirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
cu care a încheiat în mod direct un contract individual de muncă sau un contract de prestări servicii psihologice, în condițiile art. 13-16 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice - psihologia muncii și organizațională: - evaluarea psihologică/psihodiagnostică complexă individuală (evaluarea psihoaptitudinală generală și specifică profesiilor, selecție, precum și controlul psihologic periodic), evaluarea psihologică complexă a contextului muncii, evaluarea psihologică a grupurilor, psihodiagnoza organizațională, specifice domeniului sănătății și securității în muncă**); **) Psihologul trebuie să facă dovada absolvirii unui curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
cu care a încheiat în mod direct un contract individual de muncă sau un contract de prestări servicii psihologice, în condițiile art. 13-16 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice - psihologia muncii și organizațională: - evaluarea psihologică/psihodiagnostică complexă individuală (evaluarea psihoaptitudinală generală și specifică diferitelor profesii, selecție, precum și controlul psihologic periodic), evaluarea psihologică complexă a contextului muncii, evaluarea psihologică a grupurilor, psihodiagnoza organizațională, specifice domeniului sănătății și securității în muncă**); **) Psihologul trebuie să facă dovada absolvirii unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
pentru beneficiarii cu care a încheiat în mod direct un contract individual de muncă sau un contract de prestări servicii psihologice, în condițiile art. 13-16 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice - psihologia transporturilor: - evaluarea psihologică/psihodiagnostică individuală în domeniul transporturilor, inclusiv a traficului (examinarea psihologică a candidaților pentru școlarizarea în conducerea autovehiculelor, pentru alte categorii decât profesioniștii), participarea la efectuarea examinărilor pentru siguranța transporturilor, fără drept de decizie și de emitere a actelor profesionale specifice în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice**) - psihologia transporturilor: **) Psihologul trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de formare profesională complementară/curs universitar de master în specialitate, avizat de către Colegiul Psihologilor din România, sau să aibă doctorat în psihologie. ────────── - evaluarea psihologică/psihodiagnostică individuală în domeniul transporturilor (inclusiv a traficului), examinarea psihologică a candidaților pentru școlarizarea în conducerea autovehiculelor, pentru toate categoriile de permis și redobândirea permisului de - conducere, pentru alte categorii decât profesioniștii, evaluarea contextului activității în transporturi, participarea la efectuarea examinărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
pentru beneficiarii cu care a încheiat în mod direct un contract individual de muncă sau un contract de prestări servicii psihologice, în condițiile art. 13-16 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice - psihologia transporturilor: - evaluarea psihologică/psihodiagnostică complexă individuală în domeniul transporturilor (inclusiv în domeniul traficului), examinarea psihologică a candidaților pentru școlarizarea în conducerea autovehiculelor, redobândirea permisului de conducere, siguranța transporturilor**), cu excepția transporturilor rutiere speciale, - evaluarea complexă a contextului activității în transporturi, participarea la efectuarea examinărilor pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
pentru beneficiarii cu care a încheiat în mod direct un contract individual de muncă sau un contract de prestări servicii psihologice, în condițiile art. 13-16 din Legea nr. 213/2004 , cu modificările ulterioare. ────────── Competențe profesionale specifice - psihologia transporturilor: - evaluarea psihologică/psihodiagnostică complexă individuală în domeniul transporturilor (inclusiv în domeniul traficului), examinarea psihologică a candidaților pentru școlarizarea în conducerea autovehiculelor, redobândirea permisului de conducere, siguranța transporturilor**), evaluarea complexă a contextului activității în transporturi; - analiza nevoilor participanților la trafic, solicitanților și deținătorilor permisului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263819_a_265148]
-
în laboratoare rutiere din rețeaua sanitară proprie a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței sau autorizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, pentru personalul de siguranță circulației din sectorul auto. Articolul 24 Metodele de examinare și de elaborare a psihodiagnosticului în laboratoarele psihologice teritoriale și în Comisia centrală de siguranță circulației se stabilesc potrivit cerințelor funcției din siguranță circulației pentru care s-a solicitat examinarea. Articolul 25 (1) Examinarea psihologică constă în: anamneza, observație și aplicarea integral sau parțial de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232401_a_233730]
-
în laboratoare rutiere din rețeaua sanitară proprie a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței sau autorizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, pentru personalul de siguranță circulației din sectorul auto. Articolul 24 Metodele de examinare și de elaborare a psihodiagnosticului în laboratoarele psihologice teritoriale și în Comisia centrală de siguranță circulației se stabilesc potrivit cerințelor funcției din siguranță circulației pentru care s-a solicitat examinarea. Articolul 25 (1) Examinarea psihologică constă în: anamneza, observație și aplicarea integral sau parțial de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232395_a_233724]
-
în vigoare. Procesul de evaluare complexă a elevilor în vederea depistării TSI cuprinde: a) Evaluare psihologică - presupune evaluarea profilului de funcționare neurocognitivă (coeficient de inteligență verbal, nonverbal, total), profilului comportamental, emoțional și motivațional-afectiv, precum și a abilităților de funcționare adaptativă. În vederea stabilirii psihodiagnosticului diferențial pot fi efectuate probe specifice de evaluare a atenției, memoriei, funcțiilor senzoriomotorii și vizuospațiale, limbajului, abilităților de procesare fonologică și a altor funcții cognitive implicate în procesul de învățare. ... b) Evaluare logopedică - presupune evaluarea limbajului oral, printr-o abordare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
un mod care nu ține seama de contextul cultural în care se derulează cercetarea provine de la școala culturalistă americană (M. Mead, R. Benedict, A. Kardiner, R. Linton). în cadrul școlii, experți psihologi au constatat că o serie de probe bine-cunoscute în vederea psihodiagnosticului, precum testul Rorschach sau TAT (Thematic Apperception Test) deveneau irelevante atunci cînd erau aplicate unor subiecți care provin din altă cultură decît cea occidentală. Mai mult, reprezentanții școlii "Cultură și personalitate" au dovedit cum în majoritatea testelor psihologice conținuturile specific
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rezultate în urma analizei muncii se poate întreprinde activitatea de psihodiagnoză pentru a vedea în ce măsură candidații la angajare corespund cel mai bine criteriilor de performanță stabilite sau pentru a aprecia performanțele profesionale ale persoanelor deja angajate. După Albu (2000), în cadrul organizațiilor, psihodiagnosticul constituie baza pentru efectuarea selecției profesionale, pentru plasarea personalului pe posturi sau pentru alegerea indivizilor în programe de perfecționare sau recalificare. De fapt, în funcție de scopul urmărit distingem cinci categorii de examene psihologice (Pitariu, 1983): de selecție și repartiție profesională, de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între acestea apare o bună relație de asociere, cercetătorul va putea conchide că personalitatea dispune de o astfel de consistență. Așa cum se știe, această schemă logică reprezintă regula sau strategia de bază utilizată atât pentru validarea predictivă a celor mai multe instrumente psihodiagnostice destinate măsurării personalității, cât și pentru efectuarea demersurilor predictive privind evoluția personalității studiate prin prisma anumitor criterii. Cu toate acestea, unii cercetători (Lamiell, 1981; Lamiell & Trierweiler, 1986) au atras atenția asupra viciilor metodologice implicate de această schemă logică, demonstrând, că
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
găsi: neurastenia, nevroza isterică, nevroza obsesivo-fobică, nevroza anxioasă etc. Printre psihoze, ne vom întâlni cu psihoza manico-depresivă, schizofrenia, psihozele din toxicomanii (printre care și alcoolemia), psihoza traumatică (în urma unei lovituri la cap), paranoia, psihozele din epilepsie, psihozele din oligofrenie etc. Psihodiagnosticul se bazează pe observația profesionistă. Psihodiagnosticul expresiei constituie modalitatea cea mai generală (obiectivă sau subiectivă, competentă sau incompetentă) de a intui și clasifica o anumită perturbare mintală prin intermediul unor particularități de atitudine sau conduită. Dată fiind complexitatea contradicțiilor 176 pe
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nevroza anxioasă etc. Printre psihoze, ne vom întâlni cu psihoza manico-depresivă, schizofrenia, psihozele din toxicomanii (printre care și alcoolemia), psihoza traumatică (în urma unei lovituri la cap), paranoia, psihozele din epilepsie, psihozele din oligofrenie etc. Psihodiagnosticul se bazează pe observația profesionistă. Psihodiagnosticul expresiei constituie modalitatea cea mai generală (obiectivă sau subiectivă, competentă sau incompetentă) de a intui și clasifica o anumită perturbare mintală prin intermediul unor particularități de atitudine sau conduită. Dată fiind complexitatea contradicțiilor 176 pe care trebuie să le înfrunte și
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
chiar și în situația lor neconfortabilă, în scopul de a mobiliza opinia publică în favoarea bolnavului mintal neînțeles. Într-adevăr, comportamentul bolnavilor psihici ne afectează direct din primul moment, prin modalitatea subiectivă de inducție ideo-afectivă realizându-se înseși premisele intuitive ale psihodiagnosticului expresiei: • nevroticii impresionează prin perseverența și acuitatea trăirilor egofobe; • dizarmonicii psihopați, prin intenționalitatea acțiunilor maligne și insensibilitatea lor morală; • epilepticii, prin expresivitatea angelică, în contrast cu reactivitatea lor explozivă și vîscozitate ideatorie; • oligofrenii, prin inocenta lor sugestibilitate; • maniacii, prin tumultul psihomotor nepotolit
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
the relativization of diagnostic-prognostic value in personality test - by introducing the „risk coefficient”, if taken into account the abilities, and „dance coefficient”, if taken into account the inability. Key words: personality, psychodiagnosis, constancy/variability, state profile, physical portrait. Întreaga metodologie psihodiagnostică s-a constituit și întemeiat pe paradigma raporturilor constante și a legăturilor univoce dintre „variabilele independente”, reprezentate de sarcinile-stimul (itemii) ale testelor, și „variabilele dependente”, reprezentate de funcții, trăsături și capacități psihocomportamentale, exprimate în categorii calitative sau valori cantitative bine
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihologic nu găsim o relativizare a valorii sale diagnostico-prognostice și a duratei de valabilitate (și, respectiv, de stabilitate) a rezultatelor ce se obțin prin aplicarea lui (Anastasi, 1968; Hârnoveanu, 2000). Aceasta a dus la crearea unei încrederi oarbe în instrumentele psihodiagnostice, la fetișizarea lor și la exprimarea în formă categorică a concluziilor și judecăților evaluative. Într-o astfel de situație, psihologul își arogă o competență dincolo de limita superioară a posibilității sale reale de evaluare-predicție, expunându-se riscului de a nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fi confirmat întotdeauna de realitate. Dacă în planul psihologiei generale putem accepta teza statisticii că o abatere individuală de la regulă (respectiv, de la tendința centrală) este nesemnificativă, rezultat exclusiv al hazardului, și la nevoie se poate renunța la ea, în planul psihodiagnosticului, care se centrează pe individ (persoană), aceasta trebuie considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în prima perioadă a psihometriei, până la finele primei jumătăți a secolului XX, o asemenea dihotomizare nu crea prea mari contradicții și confuzii terminologice, în prezent, menținerea ei sub aceeași denumire dă naștere la serioase neînțelegeri. Astfel, constatăm că, în cazul psihodiagnosticului, personalitatea este luată ca parte, ca o componentă, se zice, de natură noncognitivă, alături de alte părți și componente - cognitivă, verbală, prosexică, mnezică, numerică etc.; or, în cadrul psihologiei teoretice, personalitatea este luată ca întreg, ca organizare globală supraordonată. Accepțiunea admisă cel
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în procesul adaptării la mediu și care determină modul caracteristic de comportare a individului în diferite situații”, ne arată că actuala grupare a testelor în teste de performanță și teste de personalitate nu-și mai găsește justificarea. Ca urmare, în cadrul psihodiagnosticului trebuie să se producă o modificare serioasă de optică: deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu-și mai găsește justificarea. Ca urmare, în cadrul psihodiagnosticului trebuie să se producă o modificare serioasă de optică: deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe (determinismul intern - psihanaliză - sau determinismul extern - behaviorismul). Adoptarea abordării sistemice, care s-a impus deja ca dominantă în planul cercetării psihologice fundamentale, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]