58 matches
-
cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE I. Bazele științifice ale psihiatriei I.1. Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia) - genetice - biochimice - neuro-anatomo-fiziologice - relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie - rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei - teoriile personalității - orientări doctrinare - bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice - rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE I. Bazele științifice ale psihiatriei I.1. Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia) - genetice - biochimice - neuro-anatomo-fiziologice - relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie - rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei - teoriile personalității - orientări doctrinare - bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice - rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale - psihologie medicală - psihologie clinică I.3. Bazele sociologice ale psihiatriei - funcționalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
normale și patologice ale îmbătrânirii cerebrale. Factori favorizanți socio-familiali, economici și biologici. 3. Semiologia psihiatrică. 4. Examenul psihiatric al vârstnicului. 5. Bolile psihice caracteristice vârstnicului. 6. Clasificarea bolilor psihice. 7. Depresia și anxietatea. 8. Psihopatiile și psihozele la vârstnici. 9. Psihofarmacologia. Baremul activităților practice Metode de investigație psihogeriatrică. 1.3.2.2.5. Pneumologie: 2 luni Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 2. Pneumonii: microbiene, virale, mycoplasme, chlamidia. 3. Astmul bronșic. 4. Abcesul pulmonar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
obligatoriu. Acesta va fi în acord cu cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: ■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ■ particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități ■ psihofarmacologie, psihiatrie biologică - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general: - tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului - prezentări de cazuri - training în aplicarea de scale de evaluare - investigații de laborator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE I. Bazele științifice ale psihiatriei I.1 . Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia) - genetice - biochimice - neuro-anatomo-fiziologice - relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie - rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei - teoriile personalității - orientări doctrinare - bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice - rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE I. Bazele științifice ale psihiatriei I.1 . Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia) - genetice - biochimice - neuro-anatomo-fiziologice - relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie - rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei - teoriile personalității - orientări doctrinare - bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice - rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale - psihologie medicală - psihologie clinică I.3. Bazele sociologice ale psihiatriei - funcționalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
București, 5 octombrie 2010. Nr. 1.283. Anexa 1 GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN TULBURAREA DEPRESIVĂ Prezentele protocoale au fost întocmite de: Prof. univ. dr. Tudor UDRIȘTOIU - U.M.F. Craiova, Președintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie; Prof. univ. dr. Dragoș MARINESCU - U.M.F. Craiova, Vicepreședintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie; Prof. univ. dr. Delia PODEA - Universitatea de Vest Arad; Prof. univ. dr. Pompila DEHELEAN - U.M.F. Victor Babeș Timișoara, Președintele Asociației Române de Psihiatrie. Au colaborat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
DE FARMACOTERAPIE ÎN TULBURAREA DEPRESIVĂ Prezentele protocoale au fost întocmite de: Prof. univ. dr. Tudor UDRIȘTOIU - U.M.F. Craiova, Președintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie; Prof. univ. dr. Dragoș MARINESCU - U.M.F. Craiova, Vicepreședintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie; Prof. univ. dr. Delia PODEA - Universitatea de Vest Arad; Prof. univ. dr. Pompila DEHELEAN - U.M.F. Victor Babeș Timișoara, Președintele Asociației Române de Psihiatrie. Au colaborat: Prof. univ. dr. Dan PRELIPCEANU - U.M.F. Carol Davila București; Prof. univ. dr. Aurel NIREȘTEAN - U.M.F.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
amplificarea deficitelor cognitive primare și a rezistenței terapeutice. 3. Factorii neurobiochimici Anomaliile de neurochimie cerebrală constituie o verigă importantă a vulnerabilității biologico-genetice în schizofrenie, iar descifrarea acestora a determinat apariția principalelor clase de medicamente cu acțiune antipsihotică. Ulterior, studii de psihofarmacologie clinică au validat strategiile terapeutice în relație directă cu criteriul adecvanței. Cele mai cunoscute ipoteze biochimice în schizofrenie sunt: a. Ipoteza dopaminergică. Plecând de la observațiile lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
teoria psihanalitica a devenit popular printre psihiatri pentru că a permis pacienților de a fi tratați în cabinetele private în loc de depozitat în aziluri. Prin anii 1970 psihanalitice școală de gandire a devenit marginalizați în domeniu. Biological psychiatry reapărut în acest timp. Psihofarmacologie a devenit o parte integrantă a psihiatriei începând cu Otto Loewimodelului discovery de neuromodulator proprietăți de acetilcolina; identificând astfel că primul-cunoscut neurotransmitator. Neuroimagistice a fost primul utilizat că un instrument de psihiatrie, în 1980. descoperirea de clorpromazinămodelului eficacitatea în tratarea
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
clasificarea bolilor psihice, în special la descrierea tabloului clinic al schizofreniei. După al Doilea Război Mondial, o dată cu progresele făcute în cercetările clinice, terapeutice și de laborator, psihanaliza cunoaște o mai redusă audiență, psihiatria capătă tot mai mult un caracter biologic. Psihofarmacologia devine parte integrativă a psihiatriei, după ce Otto Loewi descoperă primul neurotransmițător, acetilcolina. Introducerea cu succes a unei substanțe neuroleptice, clorpromazina, în tratamentul schizofreniei (1952) de către Jean Delay și Pierre Deniker, inspirați de observațiile lui Henri Laborit asupra efectelor farmacodinamice ale
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
moleculară și în special biochimia furnizează informații privind substratul chimic al memoriei, emoțiilor, stărilor psihice patologice (de exemplu: depresie), iar în ultimul timp cunoașterea unor variate game de receptori pentru hormoni, neuromodulari și chiar pentru medicamente (de exemplu receptori benzodiazepinele). Psihofarmacologia studiază efectele anumitor medicamente (mai ales psihotrope) asupra comportamentului bolnavului, și reevaluează date despre substanțele utilizate tradițional de către om (de exemplu cafeaua, alcoolul, unele stupefiante). 1.4.4. Relațiile cu alte științe umaniste Sociologia furnizează date referitoare la premizele socio-culturale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
siguranței publice. La 1 septembrie 1971 lua ființă Centrul de Cercetări Psihofiziologice, serviciu independent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce avea în compunere două secții de Cercetare Psihofiziologică, o secție de Psihodiagnoză și Selecție profesională, precum și o secție de Fiziologie, Biochimie, Psihofarmacologie și Ergonomie. Serviciile de specialitate furnizate vizau, aproape în exclusivitate, selecționarea personalului pentru structurile de informații externe, de informații interne, contraspionaj, contrainformații economice, filaj și investigații, securitate, gardă. Ulterior, urmare a restrângerii gamei de servicii având drept criteriu specializarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sănătății și a prevenției (stres, alcoolism, dependențe etc.). Un alt domeniu important este psihologia cognitivă, principalul obiect al acestei cărți, care se ocupă de mecanismele normale ale funcționării noastre mentale, de la memorie până la inteligență. Celelalte arii importante sunt neuroștiințele (inclusiv psihofarmacologia), psihologia socială, psihologia dezvoltării sau a copilului și psihologia educației. În fine, există numeroase studii în vastul domeniu al psihologiei aplicate: psihologia consumului 1, psihologia industrială și a organizațiilor. Sporindui varietatea, printre curiozitățile psihologiei (grupate în schemă la rubrica „Diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
învățământ românesc (n. trad.). 66. De ce nu se împacă șofatul cu alcoolul? Efectele substanțelor psihotrope asupra vigilenței Când nu dormim, creierul este treaz, însă are nevoie de o anumită intensitate a stării de veghe pentru a fi performant. Fiziologii și psihofarmacologii utilizează termenul vigilență pentru a desemna acest grad de atenție. De exemplu, în cadrul cercetărilor de laborator, măsurăm nivelul vigilenței prin timpul de reacție. Având însă în vedere importanța șofatului, încercăm tot mai des să studiem vigilența la volan. Echipa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
acest grad de atenție. De exemplu, în cadrul cercetărilor de laborator, măsurăm nivelul vigilenței prin timpul de reacție. Având însă în vedere importanța șofatului, încercăm tot mai des să studiem vigilența la volan. Echipa lui Willumeit și Ott din laboratorul de psihofarmacologie din Berlin a făcut numeroase cercetări pe simulator pentru a testa scăderea vigilenței (somnolența) cauzată de anumite produse psihotrope. GRAFIC VERT: Diminuarea (%) ORIZ: Concentrația de alcool sau medicamente alcool benzodiazepine Procentajul scăderii performanțelor pe un simulator al șofatului în raport cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sunt eliminarea imediată a neajunsurilor (oboseală, insomnie, anxietate), eficacitatea cea mai rapidă posibil, dorința de a produce stări afective „la cerere”. În acest domeniu, exigența suveranității individuale se manifestă printr-un consum pasiv de molecule chimice. Dacă recursul banalizat la psihofarmacologie atestă existența dorinței de luare în posesie a trupului și a stării psihice, el ilustrează în același timp și o anumită neputință subiectivă, individul renunțând la orice efort personal și lăsându-se în seama atotputerniciei produselor chimice care acționează asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în perspectiva psihiatriei transculturale; f) studiile de epidemiologia bolilor psihice, cu instituirea unor programe adecvate de psihoprofilaxie, conform necesităților; g) studiile privind clasificarea internațională a bolilor psihice; h) studiile de psihiatrie socială; i) studiile de psihiatrie biologică (genetică, biochimie, neuropsihologie, psihofarmacologie etc.). În scopul realizării acestor obiective pe care și le propune, igiena mintală utilizează o gamă complexă și variată de metode. Metodele de apreciere a stării de sănătate mintală au caracterul unor investigații ce urmăresc precizarea stării de sănătate mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se întâmplă în condițiile în care respectivii comentatori elimină din vederile lor subiectivitatea - și implicit subiectul, cu iluzia vană și stranie că acest lucru ar fi posibil. în anii din urmă, stindardul unui atare raționalism aberant este preluat de adepții psihofarmacologiei. Se revine, în fapt, la teze ante-freudiene, prin care ideea de inconștient este fie neutralizată ca inconștient cerebral (sau al automatismelor) - precum la Marcel Gauchet, fie totalmente - chiar dacă cel mai adesea nedeclarat - abolită. Asemenea fenomene iau naștere într-o societate
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
clinică. Șeful disciplinei de Farmacologie, doamna prof. univ. dr. Rodica Cinca, ne-a informat că lucrările, care se desfășoară sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, vor aborda probleme de actualitate din domeniile l farmacologie și toxicologie experimentală l psihofarmacologie clinică (droguri de abuz, dependența) l farmacologie pediatrică (copilul „orfan terapeutic”) l toxicologie clinică - intoxicații medicamentoase și nemedicamentoase l farmacoeconomia medicamentelor (interacțiuni medicamentoase-alimentare). Lucrările vor fi precedate de organizarea unui curs de perfecționare profesională pe teme privind tratamentul cu antibiotice
Agenda2006-20-06-general 4 () [Corola-journal/Journalistic/284952_a_286281]
-
cu sistemul de căutare electronică. Dar prima oară nu căutase cu adevărat. Sora pacientului îl implorase să-i prescrie un tratament, dar Weber nu voise ca sindromul Capgras să se poată trata cu o nouă pilulă-miracol proaspăt lansată pe piață. Psihofarmacologie: dai cu banul, dificil de ajustat, dă pe-afară de efecte secundare, maschează simptomele și, odată începută, greu de supravegheat. Cu siguranță, următoarea generație de medici își va aminti de Weber cu la fel de multă milă cum își amintea și Weber de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
indivizii. Semințele acestui nou conflict sunt în joc astăzi. Oameni, fiți atenți întrucât era neurotehnologiei se apropie de noi. Actualmente sunt implicat în multe proiecte în care monitorizez evoluția amenințărilor împotriva individului, venind din partea neuromarketingului, al media interactive digitale, al psihofarmacologiei, al senzorilor și biometricii. Se semnalează deja un punct nexus care se va apropia de noi sau chiar își va face simțită prezența înainte de anul 2015. Fiți pregătiți. -------------------------------------------------------------- UN MESAJ SALVATOR: 2025 „Nu sunteți autorizat să credeți această idee. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
al Secției de Științe Medicale din Academia Română. Victor Voicu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, în 1962, și și-a luat doctoratul în farmacologie în 1971. A fost șeful Catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", directorul Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare, președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Președintele Societății Române de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie Clinică și profesor invitat la Universitatea Harvard în 1992. A
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
a suicidului și homicidului. Un loc aparte în această direcție este reprezentat de R. Bastide care studiază „sociologia bolilor psihice”, precum și studiile ulterioare ale lui Hollinshead și Redlich, referitoare la epidemiologia bolilor psihice. 5) Etapa studiilor de genetică și de psihofarmacologie a bolilor psihice a dus la noi rezultate interesante și de o mare importanță științifică în elucidarea cauzelor și a mecanismelor de producere și evoluție clinică a bolilor psihice. În această direcție se înscriu următoarele orientări de cunoaștere științifică: a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În spiritul acestei concepții, boala psihică este înțeleasă ca o tulburare cu substrat organic cerebral sau de ordin genetic și biochimic. Acest punct de vedere într-o marcată dezvoltare este susținut în egală măsură de progresele și succesele înregistrate de psihofarmacologie, care a schimbat complet, fundamental aspectul clinicii psihiatrice, formele clinice și evoluția bolilor psihice. Dincolo însă de aceste aspecte incontestabil valoroase, latura umană a suferinței psihice continuă să rămână o problemă fundamentală pe care progresul psihiatriei biologice nu-l poate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]