236 matches
-
verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție fatică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care accentuează conexiunea psihofiziologică dintre narator și naratar ("Cititorule, mă urmărești încă, sau te-au copleșit amănuntele pe care ți le-am dat?") îndeplinesc o funcție fatică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Malinowski 1953; Prince 1982. funcție metalingvistică [metalingual function / metalinguistic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
atare, cât și fiecare subiect al educației, ritmul individual de dezvoltare constituind acum cu precădere premisa oricărui proces centrat pe copilul preșcolar. În acest context, în proiectarea fiecărui demers instructiv-educativ (și nu numai) trebuie avute în vedere elementele de ordin psihofiziologic ce definesc subiecții educației la această vârstă, condiționându-le pe cele de ordin pedagogic. De aici cele două direcții pe care se construiește capitolul de față pe de o parte, coordonate ale psihologiei copilului preșcolar și, pe de altă parte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comportamentului candidaților. În acest mod se măsoară obiectiv aptitudinile și capacitatea de muncă, precum și o serie de însușiri psihice și aptitudini ale candidaților. Sunt cunoscute și se pot utiliza următoarele tipuri de teste pentru probele de selecție: teste biomedicale și psihofiziologice - acestea permit evaluarea parametrilor și caracteristicilor psihomotorii de bază; teste de personalitate - care permit oamenilor să se cunoască pe ei, dar și personalitatea colaboratorilor, în acest fel reușindu-se îmbunătățirea comunicării și odată cu aceasta, a productivității; teste de aptitudini - se
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
În Teoria fenomenului comic, încercare temerară de estetică generală, nu ferită de diletantism, C. discută, cu o informație limitată mai ales la aria de limbă franceză, pornind de la H. Bergson, fenomenul în sine și manifestările lui artistice. Sunt urmărite „mecanismul psihofiziologic de producere a comicului”, interdependența dintre comic și tragic, legăturile cu alte manifestări psihice și se avansează câteva posibile definiții care, plecând de la cele clasice, adaugă unele elemente noi, prin apelul la lucrările lui S. Freud, privite destul de critic, sau
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
conduita umană. Sesizând un asemenea fapt, I. P. Pavlov a utilizat drept criteriu în stabilirea temperamentelor particularitățile proceselor nervoase fundamentale (excitația și inhibiția) ale creierului, organ central în realizarea conduitei umane, bazându-se în felul acesta, pe un criteriu de ordin psihofiziologic. Excitația și inhibiția se caracterizează prin trei însușiri esențiale: forța (capacitatea de lucru a sistemului nervos, a celulei corticale), mobilitatea (viteza cu care cele două procese se înlocuiesc unul pe altul), echilibrul (predominarea unuia sau altuia dintre ele, sau „echilibrul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
grupări se pot alcătui, cum sunt cele ale lui Engel (1967, modificate după Heim, 1966 a, b); Afecțiuni psihogene (fenomene psihice primare fără sau numai cu implicare imaginară a corpului): -simptome de conversiune; -reacții ipohondrice; -reacții la stări psihopatologice. Afecțiuni psihofiziologice (reacții somatice în cel mai larg sens, declanșate de factori psihici): -simptome fiziologice însoțind stările emoționale și tulburările afective; -tulburări organice induse de stresul emoțional. Afecțiuni psihosomatice în sens restrâns (tulburări somatopsihice - psihosomatice) cu următoarele caracteristici: -debut la orice vârstă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
scris a preocupat pe mulți încă din antichitate, cum rezultă din scrisorile lui Aristotel, Demetrius din Falera și Suetania. Observații interesante asupra scrierii găsim la Leibnitz, Goethe, Lavater apoi Èdgar Poe, Balzac, G. Sand, Walter Scott etc. Fundamentarea și cercetarea psihofiziologică a scrierii începe relativ cu Preyer, Max Pulver W. Hégar, A. Schueicker etc. În țara noastră importanța științifică a grafologiei a fost recunoscută de Ghe. Marinescu și apoi C.I. Parhon. Nae Ionescu în Grafologia. Scrisul și omul face un interesant
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ce-i frumos, ci e frumos ce-mi place mie!" Dar în pofida gusturilor personale, datorită și ele , de cele mai multe ori unei anumite educații sau unei lipse de educție estetică, există o armonie coloristică general valabilă, impusă de o lege obiectivă psihofiziologică și neîngrădită de aceste "gusturi". Legea se întemeiază pe acea simetrie a forțelor culorilor ce se alătură, fenomen direct legat de felul cum "văd" ochii omului culorile. Dacă se ia un cerc roșu și unul verde și privite separat, astupând
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unor culori folosite într-un scop comunicațional particular pot diferi de semnificațiile elaborate în decursul evoluției istorice; exemplul cel mai concludent îl reprezintă semaforul. Cele trei culori au alte semnificații decât cele enunțate mai sus: roșu înseamnă "interdicție, oprirea acțiunii " (psihofiziologic el fiind, dimpotrivă, incitant, declanșator al mișcării); verdele înseamnă "acces", "acționează", "traversează "(deși psihofiziologic el favorizează stări de calm, pasivitate), iar galbenul înseamnă "atenție", "pregătește-te" (corelându-se cu efectele psihofiziologice). Un alt exemplu; în cunoașterea unui drapel, culorile ce-l
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
decursul evoluției istorice; exemplul cel mai concludent îl reprezintă semaforul. Cele trei culori au alte semnificații decât cele enunțate mai sus: roșu înseamnă "interdicție, oprirea acțiunii " (psihofiziologic el fiind, dimpotrivă, incitant, declanșator al mișcării); verdele înseamnă "acces", "acționează", "traversează "(deși psihofiziologic el favorizează stări de calm, pasivitate), iar galbenul înseamnă "atenție", "pregătește-te" (corelându-se cu efectele psihofiziologice). Un alt exemplu; în cunoașterea unui drapel, culorile ce-l compun se transformă întrun complex mesaj, el caracterizăndu-se prin ceea ce are mai semnificativ, mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
decât cele enunțate mai sus: roșu înseamnă "interdicție, oprirea acțiunii " (psihofiziologic el fiind, dimpotrivă, incitant, declanșator al mișcării); verdele înseamnă "acces", "acționează", "traversează "(deși psihofiziologic el favorizează stări de calm, pasivitate), iar galbenul înseamnă "atenție", "pregătește-te" (corelându-se cu efectele psihofiziologice). Un alt exemplu; în cunoașterea unui drapel, culorile ce-l compun se transformă întrun complex mesaj, el caracterizăndu-se prin ceea ce are mai semnificativ, mai valoros. Percepând culorile roșu, galben și albastru în contextul drapelului țării noastre, vom acorda alte semnificații
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
deosebim persoana de personalitate. Termenul de persoană desemnează individul uman concret. Personalitatea, dimpotrivă, este o construcție teoretică elaborată de psihologie în scopul înțelegerii și explicării Ă la nivelul teoriei științifice Ă a modalității de ființare și funcționare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoană umană. Această primă precizare ne permite să diferențiem conotația științifică a termenului personalitate Ă categorie, construcție teoretică Ă de sensul comun al acestuia, ca însușire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se realizeze la toți În același mod, În aceleași proporții și chiar În aceeași unitate de timp. Dar se știe că În patologia psihică, precum și În cea medicală, nu există atât boli, cât mai ales bolnavi, adică tot atâtea reacții psihofiziologice la boală câți bolnavi sunt. Dacă terapeutica psihică sau cea medicală nu este adaptată la specificitatea cazului (la biografia particulară a acestuia), atunci ea devine impersonală, rigidă și ineficientă. Μ Cine nu se poate angaja Într-un sentiment de iubire
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice specifice modulate cognitiv decât în termeni generali de stres sau satisfacție; concentrarea asupra solicitărilor emoționale sociale și ocupațional-organizaționale specifice din interiorul sau din afara serviciilor (există relații între percepțiile/judecățile/atitudinile generale ale persoanelor despre stres sau satisfacție și stări emoționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de validitate în termeni de specificitate și discriminare. La noi în țară, o trecere în revistă și o actualizare a studiilor psihofiziologice le-au realizat Derevenco, Băban & Anghel (1992) și Băban (1998), iar o metaanaliză din perspectivă psihosocial-epidemiologică poate fi consultată în Kasl (1998). Sistematizând cele discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cazul subliminării. Simpla expunere nu trebuie confundată cu asocierea condiționată de tip behaviorist, pledează susținătorii teoriei, și fenomenul capătă relief mai pronunțat încadrându-se în acela mai larg al efectului familiarității. Se pare că sunt aici în joc mecanisme fine psihofiziologice, cum e cel al bipolarității nou/vechi, acomodare/plictiseală, dar, mai cu seamă, al fricii față de necunoscut. Cu precădere în tinerețe și maturitate, formarea și schimbarea atitudinilor noastre au ca sursă compararea socială. Spre deosebire de învățarea socială, cu atât mai mult
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etc.). 3) Nu putem vorbi de experiența unei iubiri veritabile în afara procesului emoțional, cu tot cortegiul lui de manifestări fiziologice și comportamente (modificări fiziologice interne, schimbul de priviri, limbajul corporal, tandrețea fizică). Este important de subliniat că tabloul de activare psihofiziologică poate reprezenta, ca relație cauzală, consecința îndrăgostirii, dar, în anumite împrejurări, atunci când ești predispus a te îndrăgosti, orice sursă de activare - fizică, frustrare, excitare sexuală și altele - este interpretabilă ca indiciu că te-ai îndrăgostit, teren vizat de teoria atribuirii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de contextul insecurizant se va traduce printr-o sensibilizare progresivă, care se va manifesta prin tulburări psihice sau psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări. El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității de decizie, mobilizând în felul acesta forțele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Dragomirescu). Asupra conduitelor deviante de tip agresiv vom reveni când vom analiza devianța și sociopatiile. Un alt aspect la fel de important, legat direct de starea de sănătate mintală, îl reprezintă comportamentul individului. A. Porot distinge două accepțiuni pentru comportament: în sens psihofiziologic, comportamentul trebuie considerat o succesiune și o îmbogățire progresivă de reflexe condiționate, iar în sens mai general, el ne apare ca maniera de a fi și de a reacționa a unui subiect în viața curentă sau în prezența unor circumstanțe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Toate acestea reprezintă probleme de o importanță majoră pentru acțiunea de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. 4. Efort și oboseală Activitatea trebuie desfășurată în conformitate cu un program care să corespundă gradului de adaptare și capacităților energetice, posibilităților psihofiziologice ale individului. Ea trebuie să se desfășoare liber, ritmic și regulat; în caz contrar, se produce o suprasolicitare a organismului. Suprasolicitarea implică un efort sau efectuarea unui plus de activitate care, dacă este prelungită, duce la efecte neplăcute sau chiar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
corporal” sau „corpul în stare de eșec” (Y. Pelicier). Starea de oboseală duce la apariția unei forme particulare de suferință corporală, pe care individul o trăiește ca pe o senzație de astenie, de epuizare vitală a propriilor forțe sau resurse psihofiziologice. În ceea ce privește caracteristicile stării de astenie, acestea sunt următoarele: astenia este trăirea unei stări de epuizare energetică fără explicație; astenicul are posibilitatea de a-și exprima dorințele, dar nu și le poate satisface; există o permanentă reținere de a acționa, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în mod direct la apariția - unor forme diferite de afecțiuni medicale, somatice sau psihice. În cadrul sindromului de oboseală obișnuită se descrie și un sindrom de oboseală cronică. Spre deosebire de primul, care are un caracter reversibil și nu este însoțit de alterări psihofiziologice și somatice, acesta are un caracter trenant, de durată, ducând la modificări psihosomatice, adesea cu caracter ireversibil. Oboseala poate fi considerată cronică dacă se menține continuu, pentru o perioadă de peste șase luni (O. Holmes, J. Kaplan, N. Ganz, A. Schluderberg
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o „criză psihobiologică” de evoluție, marcând o schimbare în plus a persoanei atât pe plan somatic, cât și pe plan psihic. Din acest motiv, ea nu trebuie considerată o manifestare psihopatologică, ci o „criză de dezvoltare”. Datoria însă marilor „furtuni” psihofiziologice pe care le declanșează, ea este susceptibilă de a duce la tulburări ale stării de sănătate mintală, cu implicații asupra dezvoltării viitoare a personalității, a vieții afective și a comportamentului tinerilor, ceea ce ridică serioase probleme de psihoigienă. Le vom analiza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]