86 matches
-
vreun cuvânt despre decepțiile sau deznădejdile profesorului. Chestiunea este trecută cu vederea, ca și cum n-ar exista, ca și cum În educație nu ar surveni și eșecuri, dureri, rateuri, trădări. Se merge pe o ipoteză supraoptimistă, sprijinită și pe un cortegiu de teorii psihogenetice, etice, ideologice etc., că educația nu aduce decât pozitivitate și confort, iar „binefăcătorul” (adică profesorul) este dator să afișeze numaidecât un aer tonifiant de „trezitor” al potențelor elevului, de salvator, de Învingător. Ipoteză cât se poate de falsă! Să venim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cele două funcții, În sensul că ele se corelează și se completează reciproc. Câteodată, școala trebuie să pună accentul pe transmisia capitalului cultural acumulat, alteori, ea trebuie să-l pună În chestiune. Depinde de circumstanțe, de interese prioritare, de etape psihogenetice ale publicului școlar. Oricum, școala trebuie să formeze imagini congruente despre realitate (chiar dacă sunt deschise), și nu păreri fulgurante, schimbătoare, excesiv de relativizante. Anumite certitudini trebuie transmise. Altfel, apare disiparea, instalarea nonsensului, abisului. „Postmodernizarea” școlii nu este de aceeași factură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ale valorilor morale creștine (mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această educație la nivelul bunicilor sau părinților copiilor? Se știe că vârsta copilăriei este cea mai permisivă și mai ușor de modelat din toate punctele de vedere psihogenetice. De pildă, potrivit pedagogului italian Maria Montessori, ființa umană se caracterizează printr-un impuls organic spre dezvoltare prin autoformare. Acest impuls se manifestă ca după un plan divin. Fiecare etapă, numită și senzitivă, presupune o nevoie vitală, iar satisfacerea acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
este avid de sociabilitate, Încearcă să se identifice cu cel de lângă el prin „vibrarea” În fața acelorași valori. Expansiunea afectivă, proprie acestei vârste, poate fi structurată sau directivată În raport cu valorile absolute ale religiei. Însingurarea, antrenată de o caracteristică a acestei vârste psihogenetice, dar și de unele „presiuni” socioculturale externe, poate fi diminuată prin pregătirea individului pentru a rezona cu celălalt printr-o supradeterminare presupusă de transcendență. Nu În ultimul rând, atragem atenția că școala este un cadru de alimentare nu numai cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
motivaționali ai învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre o constituie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de străduința de a atinge un anumit scop, străduință care este fie autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii problema fundamentală a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului de creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și verificabile ale senzațiilor, în final poate atinge nivele superioare de autenticitate, cu excepția au spus ei cazurilor în care reflectarea este afectată de boală. 3. Studiul inteligenței Stoicii au meritul de a fi fost cât se poate de aproape de explicarea psihogenetică a gândirii, a intervenției inteligenței. Schema dezvoltării inteligenței este următoarea: copilul când se naște intră, cu ajutorul respirației, în posesia unei pneume, la acțiunea căreia se pornește funcționarea și a unei alte pneume, interne, sufletești, psihice. Prelucrarea ei necontenită asigură dezvoltarea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o cheie cu care să descifreze "hieroglifele" din sufletul copilului. Problema caracterelor moștenite a stat și în atenția lui Francis Galton, dar a fost privită de acesta din perspectiva psihologiei diferențiale. Caracterele moștenite, Preyer le ia în considerare din perspectivă psihogenetică, din care sunt analizate dezvoltarea comportamentului motor, al celui emoțional, al celui verbal. Se deschide astfel posibilitatea experimentării pe copii a legilor generale de funcționare a psihicului, ceea ce a însemnat un pas important pentru dezvoltarea psihologiei. Desprinderea de domeniul științelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
într-o formulă curriculară acceptată / suportată de subiect și eficientă, apreciată după rezultate, ca expresie a capacității copilului de a se adapta la situații și cerințe inedite pentru el. Pregătirea copiilor pentru școală trebuie concepută în strânsă unitate cu principiul psihogenetic al dezvoltării, fără a le minimaliza pe cel biologic și pe cel social, prin a căror acțiune convergentă devine posibilă dezvoltarea multilaterală și armonioasă a copilului. Pregătirea pentru școală presupune atingerea unui nivel optim al dezvoltării care să-i permită
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
persoanei autiste și care sunt dificultățile acestora de adaptare. Pare evident că o căutare a unei etiologii unice de dezvoltare cum o sugerează dihotomia născut/ însușit pare nerealistă și nesoluționabilă. Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale deosebite, care nu poate exclude o reflexie psihopatologică. Noi putem spera că interacțiunile între diferite domenii de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
că „orice se poate învăța la orice vârstă, cu condiția să fi folosit mijloacele educative adecvate”. Era fraza-cheie a raportului final al conferinței, redactat de el însuși: The Process of Education (1960)23. Teza lui Bruner contrazicea violent concluziile cercetărilor psihogenetice europene, în special ale celor desfășurate de Jean Piaget la Institutul „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva. Între acest institut celebru și nou-înființatul Centru de Studii Cognitive al Harvard University, condus de J.S. Bruner, s-a declanșat o dispută acerbă, care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se pot constitui diverse „modele psihomatetice” (sau „didactice”); ele, de altfel, există, dar numai unele sunt îndreptățite să fie puse în practică, și anume cele care se instituie într-un continuum formativ aflat în prelungirea continuumului biologic și a celui psihogenetic. Unii exegeți, moderniști și postmoderniști, au admis că, într-adevăr, un curriculum educațional adecvat nu este altceva decât o continuare a programului genetic după care se produce dezvoltarea fizico-psihică a oamenilor. Este o viziune realmente îndrăzneață, cu perspective fabuloase pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personajul său Blácaman - șarlatanul care credea sincer că „poate vindeca paludicii cu apă chioară pentru numai doi peso”. Barrow a respins posibilitatea fundamentării curriculumului cu ajutorul cercetărilor psihologice. A stăruit în special asupra încercărilor de a construi curricula pe baza teoriilor psihogenetice ale lui Kohlberg și Piaget. După el, aceste teorii nu acoperă decât într-o măsură nesemnificativă complexitatea fenomenelor și proceselor formării personalității umane prin educație. Ce ar fi de făcut în această situație? Barrow a răspuns dezarmant de simplu: „Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei care sunt de etape corespunzătoare clasei pe care o frecventează. Premisele adaptării școlare Nivelul de pregătire a copilului pentru școală reprezintă unul dintre criteriile important ale școlarizării inițiate. Pregătirea copiilor pentru școală trebuie concepută în strânsă unitate cu principiul psihogenetic al dezvoltării, fără a minimaliza pe cel biologic și pe cel social. Pregătirea pentru școală presupune atingerea unui nivel optim al dezvoltării, care să-i permită copilului, dar și învățătorului, realizarea cerințelor școlare la nivelul exigenței formulate de programa școlară
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
mecanismul acestei structurări efectuate de copil. După Piaget modurile de comportament uman nu pot fi înțelese în structura și funcția lor decât de-a lungul analizei și observației construcției lor (145; p.109-156). Combinând o abordare epistemologică cu o abordare psihogenetică, Piaget a îmbogățit înțelegerea noastră asupra cunoașterii umane. Cum poate furniza teoria psihogenetică a lui Piaget baze pentru stabilirea unei teorii a achiziției limbajului? Este pretențios a răspunde la această întrebare deoarece studiile lui Piaget consacrate problemei limbajului conțin în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pot fi înțelese în structura și funcția lor decât de-a lungul analizei și observației construcției lor (145; p.109-156). Combinând o abordare epistemologică cu o abordare psihogenetică, Piaget a îmbogățit înțelegerea noastră asupra cunoașterii umane. Cum poate furniza teoria psihogenetică a lui Piaget baze pentru stabilirea unei teorii a achiziției limbajului? Este pretențios a răspunde la această întrebare deoarece studiile lui Piaget consacrate problemei limbajului conțin în primul rând relația dintre limbaj și gândire și accesoriu numai (dacă se poate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu dispunem de un repertoriu de lucrări care să permită a pune în lumină mecanismele de bază ale funcționării limbajului. Chamsky N. (47; p. 99) subscrie la importanța studiului achiziției pentru a înțelege natura limbajului în general; dimpotrivă, în cadrul teoriei psihogenetice, universaliile lingvistice nu constituie o schemă înnăscută ci mai degrabă un ansamblu de strategii construite pe modele euristice ale tuturor achizițiilor perioadei submotrice (170; p.2). Aceasta va explica apariția simultană (cu diferențe individuale) a primelor comportamente verbale din limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
PSIHOLOGIE ȘCOLAR| Tablă de materiitc "Tabl\ de materii" Prefață 13 Introducere Obiectul și importanța psihologiei școlare Ă Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlare Ă Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acționa în deplină cunoștință de cauză, de a dovedi înțelepciune și plasticitate în conduita noastră față de elevi este favorizată de cunoașterea aspectului psihologic al influențelor de ordin educativ. Aceasta constituie importanța practică a psihologiei școlare. Capitolul Itc "Capitolul I" Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlaretc "Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor [colare" Luminița Iacobtc "Luminița Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cauză, de a dovedi înțelepciune și plasticitate în conduita noastră față de elevi este favorizată de cunoașterea aspectului psihologic al influențelor de ordin educativ. Aceasta constituie importanța practică a psihologiei școlare. Capitolul Itc "Capitolul I" Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlaretc "Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor [colare" Luminița Iacobtc "Luminița Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]