87 matches
-
din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau senzorială a unor tulburări psihice; tulburări neurovegetative datorate unor disfuncții emoționale (cardiospasme, vomismente, constipație sau diaree, astm bronșic, dificultăți de micțiune, ulcer gastric sau duodenal, hipertensiune arterială, dermatoze diferite); influențele psihogene asupra unor procese metabolice, endocrine sau imunitare; modificări psihogenetice ale capacității de rezistență globală sau locală a organismului de aspecte diferite (stări alergice, infecțioase, herpes, angină, TBC). Față de cele menționate se desprinde cu claritate faptul că sfera psihosomatică se poate constitui ca un domeniu bine individualizat al patologiei generale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că „orice se poate învăța la orice vârstă, cu condiția să fi folosit mijloacele educative adecvate”. Era fraza-cheie a raportului final al conferinței, redactat de el însuși: The Process of Education (1960)23. Teza lui Bruner contrazicea violent concluziile cercetărilor psihogenetice europene, în special ale celor desfășurate de Jean Piaget la Institutul „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva. Între acest institut celebru și nou-înființatul Centru de Studii Cognitive al Harvard University, condus de J.S. Bruner, s-a declanșat o dispută acerbă, care s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se pot constitui diverse „modele psihomatetice” (sau „didactice”); ele, de altfel, există, dar numai unele sunt îndreptățite să fie puse în practică, și anume cele care se instituie într-un continuum formativ aflat în prelungirea continuumului biologic și a celui psihogenetic. Unii exegeți, moderniști și postmoderniști, au admis că, într-adevăr, un curriculum educațional adecvat nu este altceva decât o continuare a programului genetic după care se produce dezvoltarea fizico-psihică a oamenilor. Este o viziune realmente îndrăzneață, cu perspective fabuloase pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personajul său Blácaman - șarlatanul care credea sincer că „poate vindeca paludicii cu apă chioară pentru numai doi peso”. Barrow a respins posibilitatea fundamentării curriculumului cu ajutorul cercetărilor psihologice. A stăruit în special asupra încercărilor de a construi curricula pe baza teoriilor psihogenetice ale lui Kohlberg și Piaget. După el, aceste teorii nu acoperă decât într-o măsură nesemnificativă complexitatea fenomenelor și proceselor formării personalității umane prin educație. Ce ar fi de făcut în această situație? Barrow a răspuns dezarmant de simplu: „Trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realizează prin învățare sub influența mediului sociocultural (Golu, 1985). Prin urmare, dezvoltarea psihică poate fi privită ca un proces care tinde spre armonizare și echilibru cu mediul ambiant și social și cu propriile aspirații, dorințe și posibilități. Dacă analizăm reperele psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării individuale, pot fi desprinse următoarele caracteristici (Șchiopu, Verza, 1997): - reperele psihogenetice se exprimă în compoziții foarte complexe care pun în evidență normalitatea sau abaterea de la aceasta (întârzierea sau avansul în dezvoltarea psihică); - prin intermediul ierarhizării modului de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
privită ca un proces care tinde spre armonizare și echilibru cu mediul ambiant și social și cu propriile aspirații, dorințe și posibilități. Dacă analizăm reperele psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării individuale, pot fi desprinse următoarele caracteristici (Șchiopu, Verza, 1997): - reperele psihogenetice se exprimă în compoziții foarte complexe care pun în evidență normalitatea sau abaterea de la aceasta (întârzierea sau avansul în dezvoltarea psihică); - prin intermediul ierarhizării modului de a se exprima, al reperelor psihogenetice, se pot pune în evidență caracteristicile de maxim activism
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pot fi desprinse următoarele caracteristici (Șchiopu, Verza, 1997): - reperele psihogenetice se exprimă în compoziții foarte complexe care pun în evidență normalitatea sau abaterea de la aceasta (întârzierea sau avansul în dezvoltarea psihică); - prin intermediul ierarhizării modului de a se exprima, al reperelor psihogenetice, se pot pune în evidență caracteristicile de maxim activism, latura dinamică mai pregnantă, forța investițiilor psihice active la un moment dat; pe baza cunoașterii acestui aspect se pot elabora strategiile educative de maximă oportunitate (zona dezvoltării proximale); - întârzierile prelungite de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de maxim activism, latura dinamică mai pregnantă, forța investițiilor psihice active la un moment dat; pe baza cunoașterii acestui aspect se pot elabora strategiile educative de maximă oportunitate (zona dezvoltării proximale); - întârzierile prelungite de apariție a caracteristicilor psihice, considerate repere psihogenetice, constituie indici de retard sau dizabilitate psihică în majoritatea cazurilor în anii copilăriei; - întârzierile de dezvoltare, după apariția normală a caracteristicilor implicate, prin reperele psihogenetice, evidențiază condiții defectuoase de educație și mediu sau condiții de existență stresantă; - reperele psihogenetice sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de maximă oportunitate (zona dezvoltării proximale); - întârzierile prelungite de apariție a caracteristicilor psihice, considerate repere psihogenetice, constituie indici de retard sau dizabilitate psihică în majoritatea cazurilor în anii copilăriei; - întârzierile de dezvoltare, după apariția normală a caracteristicilor implicate, prin reperele psihogenetice, evidențiază condiții defectuoase de educație și mediu sau condiții de existență stresantă; - reperele psihogenetice sunt mult mai evidente decât mecanismele care stau la baza lor; aceste mecanisme sunt încă puțin prea descifrate și evocate în literatura de specialitate. În determinarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
repere psihogenetice, constituie indici de retard sau dizabilitate psihică în majoritatea cazurilor în anii copilăriei; - întârzierile de dezvoltare, după apariția normală a caracteristicilor implicate, prin reperele psihogenetice, evidențiază condiții defectuoase de educație și mediu sau condiții de existență stresantă; - reperele psihogenetice sunt mult mai evidente decât mecanismele care stau la baza lor; aceste mecanisme sunt încă puțin prea descifrate și evocate în literatura de specialitate. În determinarea dezvoltării psihofizice a copilului, rolul principal aparține interacțiunii dintre ereditate, factorii de mediu și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
neglijează observarea datelor comportamentale și cele privind condițiile de mediu. El construiește o imagine rigidă a comportamentului, lipindu-i o etichetă simptomatică și scoate din câmpul conștiinței studiul interacțiunilor dintre subiect și mediul său. Modelul nu reține decât ipoteze cauzale psihogenetice care se referă la entități interne sau constructe de natură tautologică sau analogică. Astfel, denumirea descriptivă a unui comportament este, adesea, transformată într-un substantiv explicativ. Dinamica aparatului psihic este conceptualizată cu ajutorul împrumuturilor analogice de la alte discipline cum ar fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este cu atât mai eficace, cu cât ea conține mai multe raportări la modul de descoperire și utilizare a cunoștințelor. Cu cât o metodă (didactică, de învățare etc.) este mai atentă față de proceduri, la secvențializatea sarcinilor într-un sens logic, psihogenetic și psiho-individual, în consens cu structurile operative ale gândirii umane, cu atât ea este mai bună, mai eficace (pentru o evidentă demonstrație în acest sens, vezi Frumos, 2006). Învățarea cu ajutorul calculatorului se rabate mai mult decât alte metode asupra operativității
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin interiorizarea valorilor moral-spiritual-culturale ale unui model. Dacă În psihologie tipurile sunt constituționale, de natură psihogenetică, În psihologia morală tipurile sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră că ele sunt Într-o mai mică măsură constituționale, fiind În mod predominant dobândite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
însăși întrebarea "ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?" nu se mai pune, atunci abia înseamnă că nu mai e nimic de făcut. Despre destin. Secvența "de depășit-de atins" Limita interioară este expresia peratologică* a determinărilor psihogenetice (temperamentale) care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează "natura din noi" - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de creație și de achiziție care îl face pe terapeut să intervină în realitatea sa concretă și în stabilitatea sa. Terapeutul, este cel care trebuie să se repereze, pornind de la datele semiologice și contextuale, de care dispune în primele etape psihogenetice și modalitățile lor proprii de funcționare psihică și relațională. Cura psihoterapeutică cu un schizofren implică și se construiește pornind de la elemente clinice care sunt prezente și evaluate continuu (Raclot, 1986). Totul este important și adesea paradoxal; nu este vorba, evident
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de ordin școlar ce influiențează fenomenele de inadaptare Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psihopedagogice negative, care să determine fenomene de inadaptare școlară la elevi. Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o istorie proprie, care impune o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante În școală trebuie puse În discuție: rolul factorilor individuali (interni) și al celor sociali (externi) În determinarea acestor conduite. lată cîteva dintre aceste posibile influențe
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
spațiului public, Editura Aula, Brașov, 2004. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Studii critice, I, Bucuresci (București), Tipografia Românulu, Vintila C.A. Rosetti, 1890. Dragomirescu, Mihail, Scrieri critice și estetice, Z. Ornea (ed.), E.P.L., București, 1969. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. I-II, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Finné, Jacques, Des mistifications littérraires, José Corti, Paris, 2010. Fix, Florence, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris, 2011. Girard, René, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se dăruise firesc ("dragostea i se părea un act natural"). Eminescu "o mângâia pe păr; uitase de Veronica", apoi se plictisi repede "femeia trebuie să fie fructul ce se refuză mâinii întinse". 120 Norbert Elias, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. I-II, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. În opinia autorului, lirica trubadurilor are la bază o realitate socială specifică, reflectată în "relația bărbatului situat inferior din punct de vedere social față de femeia situată superior în ierarhia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
C. I. Parhon). Reflectând concepția școlii anatomo-clinice a școlii de la Salpêtrière, opera științifică a lui Al. Brăescu stabilește o interpretare strict materialistă în etipatogenia bolilor mentale. Sunt semnificative nu numai lucrările, dar și titlurile sub care le comunică: tulburări vasomotoare psihogenetice în istorie (oedemul albastru), creșterea acidității gastrice în melancolie și confuzia mintală, etiologia neurogenă a claudicației intermitente și altele. Al. Brăescu este, totodată, unul dintre primii autori care sesizează (pe plan internațional) existența formei juvenile a sclerozei în plăci, formă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu s-a negat niciodată importanța factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific, prin corelarea lui cu substratul biochimic. Prof. Ballif a privit biologic nu numai psihozele organice, dar și acele reacții denumite psihogenetice, care sunt privite de mulți psihiatri printr-un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși, ca: dr. Constanța Ștefănescu Parhon, Charlotte Ballif
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
leagă de aceasta. Toate anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul. În sfârșit, evenimentele trecute sau recente pot apărea ca tot atâtea imixtiuni în dezvoltare (Naguera, 1966), „dramatizând” această trăire a pierderii în adolescență. Existența în trecut a pierderilor reale și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
motivaționali ai învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre o constituie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de străduința de a atinge un anumit scop, străduință care este fie autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii problema fundamentală a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]