44 matches
-
care se impun a fi adoptate; măsuri de instrucție și antrenament, constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient sau inconștient, și nu este determinată în primul rând de influența
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient sau inconștient, și nu este determinată în primul rând de influența factorilor fizici ai mediului ambiental. Psihogeneza este mecanismul de îmbolnăvire psihică prin tulburarea factorilor psihici de apărare ai Eului; dar ea este și mecanismul de prelucrare a factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene și absorbția morbigenetică a acțiunii acestora. Un rol important în procesul de psihogeneză îl
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ambiental. Psihogeneza este mecanismul de îmbolnăvire psihică prin tulburarea factorilor psihici de apărare ai Eului; dar ea este și mecanismul de prelucrare a factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene și absorbția morbigenetică a acțiunii acestora. Un rol important în procesul de psihogeneză îl au procesele de „adaptare”, „asimilare” și „acomodare” descrise de J. Piaget, care contribuie la asigurarea stării de homeostazie și echitimie generală a individului. Raporturile dintre situațiile vieții trăite și persoană se pot sintetiza în două grupe de variabile: - securitate-insecuritate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
funcțiile Înalte bazându-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii, comunicării și informației, din psihologia cognitivă și progresele didacticii. Consecința firească a acestei tendințe social-interacționiste este dezvoltarea unui nou mediu de Învățare social. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Modalitatea principală prin care se formează reglarea psihică este învățarea. Firește, controlul și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. "Epistemologia genetică" fondată de Piaget a influențat În mod pozitiv
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
155 000 lei); Peter Burke - Renașterea europeană. Centre și periferii (Ed. Polirom, 198 000 lei); Rudolf Kassner - Zeul și Himera (Ed. Humanitas, 390 000 lei); Alphonse Daudet - Nababul (Ed. Aldo Press, 200 000 lei); C.G. Jung - Opere complete, vol. III - Psihogeneza bolilor spiritului (Ed. Trei, 351 000 lei); Cezar Petrescu - Baletul mecanic, vol. I-II (Ed. Minerva, 120 000 lei); Sigmund Freud - Opere 12, Studii despre isterie (Ed. Trei, 351 000 lei); Pascal Bruckner - Hoții de frumusețe (Ed. Trei, 199 000
Agenda2005-08-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283418_a_284747]
-
alegerii nevrozei (1913), Paralelă mitologică la o reprezentare obsesională plastică (1914), Despre transformări pulsionale, mai ales în erotica anală (1917), Un caz de paranoia care contrazice teoria psihanalitică (1915), Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia și homosexualitate (1922), Despre psihogeneza unui caz de homosexualitate feminină (1920), Un caz de nevroză demoniacă în secolul al XVII-lea (1923). Cele mai multe dintre titlurile de mai sus apar pentru prima oară în românește abia o dată cu acest volum. Ele ocupă un loc deosebit în bibliografii
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
acoperirii acestora regăsim în mare parte constrângerile exterioare transformate în autoconstrângeri (cf. N. Elias, 1939/2004, 211). Teza dependenței dintre transformările care au avut loc în alcătuirea societății (sociogeneza) și transformările care au loc în alcătuirea conduitei și atitudinilor oamenilor (psihogeneza) a fost enunțată pentru prima dată în sociologia anilor 1938-1939 de Norbert Elias (1897-1990). Numele acestui autor apare deseori citat mai ales pentru lucrarea sa clasică Über den Prozeß der Zivilisation. Soziogenetische und psyhogenetische Untersuchungen, publicată inițial în Germania în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se stabilește un raport de interdependență și influențare reciprocă. Acești factori sunt: a) natura prejudiciului adus prin comiterea comportamentului deviant respectiv; b) modul de realizare a comportamentului deviant (relevant pentru un anumit specific temperamental și un anumit nivel cultural); c) psihogeneza acestui comportament (explorarea condițiilor obiective și a celor subiective, de ordin motivațional), care au determinat realizarea comportamentului deviant respectiv); d) autorul respectiv particularitățile deviante, de care depinde subiectivarea condițiilor concrete de existență. Sursa cea mai bogată a sentimentului exagerat de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sens, efortul analitic al cercetării este orientat în trei direcții principale. În primul rînd s-a procedat la identificarea componentelor specifice ale conduitei și conștiinței morale în structura de ansamblu a personalității. Apoi s-a încercat să se determine momentele psihogenezei reprezentărilor, noțiunilor, atitudinilor, sentimentelor, convingerilor, aspirațiilor morale și particularităților individuale și de vîrstă ale genezei și devenirii morale a personalității. În sfîrșit, pe această bază, s-au schițat procedee operative de acțiune pedagogică în școală pentru creșterea eficienței educației morale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este mai aproape de natură, cum este mai aproape și de idealul de personalizare. Astfel, aparent, misticul este mai aproape de condiționatul natural decât personalitatea energetică. El posedă de la natură dispozițiile sufletului său și condițiile structurării acestora, în jurul eului, ca personalitate; căci: "psihogeneza își are rădăcinile în biogeneză"211. Dar misticul se află în primul moment al personalizării (umanizării naturii), așadar reprezintă, într-un fel, polul opus celui natural. Numai printr-o asemenea opoziție, ca mod de existență, omul de la începuturi a putut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
H. Ey. Dimensiunea psihologică (S. Freud, P. Janet, J. Piaget, P. Ricoeur) pune problema conflictului, a psihotraumatismelor, a refulării și a complexelor, în special „situația oedipiană” în geneza bolilor psihice. Faptul psihopatologic apare astfel în legătură directă cu procesele de psihogeneză. Cele de mai sus pun în evidență o determinare polivalentă a faptului psihopatologic. Orice modificare psihopatologică reprezintă o trăire a unui individ, unică în perspectiva istoriei sale psiho-biografice, izolată de societate, autonomă în originalitatea sa, solitară ca suferință morală (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau imposibilitatea de a efectua judecăți intelectuale și nonafective, posibilitatea sau imposibilitatea de a avea autonomie în acțiunile personale. 3) Dezorganizarea funcțională În general se consideră criteriul de „funcțional” ca fiind opus celui de „lezional”, în același mod în care „psihogeneza” se opune „organogenezei”. În cazul dezorganizării funcționale nu există nici un fel de modificare lezională decelabilă a creierului bolnavilor respectivi. Tulburările sunt numai pur funcționale. Dezorganizările funcționale se pot datora unor carențe emoțional-afective, frustrărilor sau psihotraumatismelor din copilărie. Dacă ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a sistemului personalității, fiind într-o mare măsură apropiat de conceptul de allopatie al psihozei, enunțat de S. Freud. Semnificația dinamică, de factură psihopatologică, a procesului corespunde ideii de dezorganizare a corpului psihic, ca fiind prin aceasta opusă ideii de psihogeneză a fenomenelor psihice. Din aceste considerente tulburările psihice se prezintă ca fenomene procesuale, fapt care le explică prin natura organizării-dinamice a aparatului psihic și nu. prin psihogeneză sau sociogeneză. Procesul de organizare, cât și cel de dezorganizare a aparatului psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideii de dezorganizare a corpului psihic, ca fiind prin aceasta opusă ideii de psihogeneză a fenomenelor psihice. Din aceste considerente tulburările psihice se prezintă ca fenomene procesuale, fapt care le explică prin natura organizării-dinamice a aparatului psihic și nu. prin psihogeneză sau sociogeneză. Procesul de organizare, cât și cel de dezorganizare a aparatului psihic, se efectuează în conformitate cu potențialul energetic funciar al ființei umane care este personalitatea, reprezentând balanța normal/patologic sau raportul sănătate mintală/boală psihică. În sensul acesta, pentru H.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății frecvent întâlnite în spasmofilie. O importantă serie de cercetări se referă la corelațiile posibile dintre hipofiză și patologia psihică. Încă de la începutul carierei, a întrevăzut probabilitatea controlului acestei glande asupra psihogenezei normale, a funcțiilor sexuale, întrebându-se dacă "intervenția hipofizei în funcțiile sexuale se exercită printr-o acțiune directă asupra centrilor nervoși sau numai prin mijlocirea glandelor", problemă care urma să fie elucidată mai târziu de un alt exponent al Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la un corpus teoretic particular, ci se sprijină pe diferite modele ce evoluează în funcție de cunoștințele științifice provenite din cercetările clinice și fundamentale în domeniul psihologiei și în disciplinele strâns legate de aceasta. După ce au insistat asupra sociogenezei tulburărilor apoi asupra psihogenezei lor, concepțiile actuale se înscriu într-o perspectivă bio-psiho-socială. Această perspectivă pune accentul pe raporturile de cauzalitate retroactive caracterizate prin interacțiuni constante, complexe și circulare, între determinanții biologici, psihologici și sociali. Concluziile reținute nu sunt evidențe sau certitudini ci ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]