KorAP: Find »[drukola/base=psihoigienă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...7 >

159 matches

Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691

mintală individuală. Cap. 11: Psihoigiena individuală I. Cap. 12: Psihoigiena individuală II. Cap. 13: Psihoigiena vârstelor (Aspecte generale). Cap. 14: Psihoigiena copilului și adolescentului. Cap. 15: Psihoigiena adultului. Cap. 16: Psihoigiena vârstei a treia. Cap. 17: Psihoigiena familiei. Cap. 18: Psihoigiena școlară. Cap. 19: Psihoigiena activității profesionale. Secțiunea III: Igiena mintală a Comunităților umane. Cap. 20: Spațiul social și Sănătatea mintală. Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Psihoigiena individuală I. Cap. 12: Psihoigiena individuală II. Cap. 13: Psihoigiena vârstelor (Aspecte generale). Cap. 14: Psihoigiena copilului și adolescentului. Cap. 15: Psihoigiena adultului. Cap. 16: Psihoigiena vârstei a treia. Cap. 17: Psihoigiena familiei. Cap. 18: Psihoigiena școlară. Cap. 19: Psihoigiena activității profesionale. Secțiunea III: Igiena mintală a Comunităților umane. Cap. 20: Spațiul social și Sănătatea mintală. Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I.

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
școlară. Cap. 19: Psihoigiena activității profesionale. Secțiunea III: Igiena mintală a Comunităților umane. Cap. 20: Spațiul social și Sănătatea mintală. Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Secțiunea III: Igiena mintală a Comunităților umane. Cap. 20: Spațiul social și Sănătatea mintală. Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Sănătatea mintală. Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale Igienei mintale

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale Igienei mintale. Cap. 37: Expertiza medico-legală psihiatrică a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale Igienei mintale. Cap. 37: Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale Igienei mintale. Cap. 37: Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților. Cap. 38: Recuperarea bolnavilor

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de date științifice noi, dar și de importante mutații în planul socio-uman ne-au determinat să reluăm, într-o formă lărgită, lucrarea noastră, pe care astăzi o oferim tineretului universitar, precum și, în egală măsură, tuturor specialiștilor interesați de problemele de psihoigienă și sănătate mintală. Prezenta ediție a cărții este structurată în cinci secțiuni, fiecare dintre acestea tratând probleme distincte tematic ale igienei mintale, după cum urmează: 1) aspectele generale ale igienei mintale; 2) igiena mintală individuală; 3) igiena mintală a comunităților umane

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
expansiune, se întemeiază în multe privințe, pentru a putea supraviețui, pe igiena mintală. Deși s-a constituit relativ recent ca știință și domeniu de activitate practică, așa cum o vedem astăzi în sfera medicinei și a psihologiei aplicate, igiena mintală sau psihoigiena s-a afirmat din totdeauna în viața comunităților umane ca o igienă socială. Dacă acest din urmă concept, cu o istorie tensională și plină de contradicții, legat mai ales de confruntările ideologiilor social-politice totalitare ale secolului XX, a fost aparent

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
vezi tabelul de mai jos). a) Sursele umaniste Domeniul umanismelor este primul în care s-au constituit principiile igienei mintale. Valorile religioase, morale și politice care normau viața oamenilor, a comunităților sociale au reprezentat în egală măsură și prescripții de psihoigienă. Fig. Surse umaniste: Doctrine religioase Interdicții Credințe Doctrine morale Norme morale Conduite normale Doctrine politice Legi, drepturi, datorii Conduite sociale Surse sociologice: Doctrine, norme, acțiuni sociale Medicina socială Igiena socială Surse medicale: Prescripții de viață, adaptarea la mediu Climă, resurse

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
practică ale acesteia. Distingem trei mari sectoare sau ramuri de activitate practică proprii igienei mintale. Acestea sunt următoarele: a) igiena mintală individuală, ce are ca obiect persoana umană, dezvoltarea și evoluția acesteia, etapele de viață individuală; viața în familie sau psihoigiena cuplului; igiena mintală a perioadei de școlaritate și formare/instruire a individului; b) igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
din domenii diferite, de predilecție medico-psihosociale, corespunzător cu obiectivele pe care și le propune. Principalele obiective pe care și le propune acțiunea de igienă mintală sunt următoarele: a) prelucrarea științifică a măsurilor privind întărirea sănătății publice și stabilirea formelor de psihoigienă la persoanele de vârste diferite și în diverse sectoare de activitate, cu aprecierea nocivității fiecăruia dintre ele; b) studiul condițiilor sociale și de mediu general care contribuie la răspândirea bolilor mintale; c) instituirea unor metode socio-psihiatrice, demografice și medico-sociale, de

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Între 1975 și 1995 sunt elaborate studii și cercetări științifice privind problemele de igienă mintală de un colectiv de specialiști condus de dr. C. Enăchescu și dr. A. Retezeanu. Sunt abordate, în principal, problema suicidului sub toate aspectele sale, alcoolismul, psihoigiena familiei, psihoigiena bolilor psihice la tineri și adulți, elaborarea unor măsuri de psihoprofilaxie cu caracter general sau particular etc. În 1990 se constituie Liga Română de Sănătate Mintală, care-și propune un larg program de activități cu caracter de promovare

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
și 1995 sunt elaborate studii și cercetări științifice privind problemele de igienă mintală de un colectiv de specialiști condus de dr. C. Enăchescu și dr. A. Retezeanu. Sunt abordate, în principal, problema suicidului sub toate aspectele sale, alcoolismul, psihoigiena familiei, psihoigiena bolilor psihice la tineri și adulți, elaborarea unor măsuri de psihoprofilaxie cu caracter general sau particular etc. În 1990 se constituie Liga Română de Sănătate Mintală, care-și propune un larg program de activități cu caracter de promovare a sănătății

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de promovare a sănătății mintale și profilaxia bolilor psihice (dr. B. Tudorache). Între anii 1991 și 1993 se țin cursuri libere de igienă mintală în cadrul Universității Dalles din București. În anul universitar 1993-1994 se deschide pentru prima dată cursul de psihoigienă și sănătate mintală” (dr. C. Enăchescu) în cadrul secției de Psihopedagogie Specială (la inițiativa prof. dr. E. Verza) a Facultății de Sociologie-Psihologie-Pedagogie a Universității din București. Atât pe plan mondial, cât și pe plan național, asistăm astăzi la o creștere a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la valorile colective, realizarea datoriilor cetățenești și sociale, solidaritate, integrare și apartenență la

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
apare și conceptul de boală reactivă, care se definește în felul următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona preocupărilor psihoigienei. În privința aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K. Schneider spune că „ele nu trebuie considerate boli”, și în anumite privințe are perfectă dreptate. E. Minkowski le leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
tip deviant. Populația vârstnică, o dată cu pensionarea, prin întreruperea activității profesionale, este scoasă din circuitul social și supusă izolării. Lipsa de activitate și sentimentul inutilității creează serioase probleme de adaptare socială, cu implicații asupra sănătății mintale. O problemă importantă o reprezintă psihoigiena familiei. Într-o societate în care femeia este egală în drepturi cu bărbatul, în care ambii parteneri conjugali sunt antrenați în viața socială, în activități profesionale sau de altă natură, stabilitatea familiei este serios pusă în discuție. Rolurile și ierarhiile

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
la specificul acestora; planificarea desfășurării stadiale a acțiunii de igienă mintală, colaborarea cu autoritățile și populația din aria respectivă; adaptarea acțiunii de igienă mintală la cerințele și nevoile populației din aria respectivă; antrenarea largă a populației în aplicarea măsurilor de psihoigienă, ca o garanție a eficacității rezultatelor. 2) Programul de igienă mintală Dacă principiile acțiunii de igienă mintală reprezintă baza teoretică a acțiunii, programul de igienă mintală constituie aspectul practic al desfășurării și realizării obiectivelor propuse de acțiunea de igienă mintală

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]