77 matches
-
victimizeze pe scriitorul nepregătit pentru meserie. Dus de avântul retoric, Raymond Chandler amestecă în chip greu digerabil criteriile. Una e să vorbești despre bogăția ori sărăcia lexicului, despre inevitabila sa tocire, și cu totul alta este să invoci elemente de psiholingvistică sau de percepție sociologică a relației cititorului cu textul literar. Aducerea în discuție a lui Hemingway, admirat pentru subtilitatea jocului său faux naïf cu uneltele lingvistice, arată în ce măsură chiar un analist lucid poate deveni victima propriilor aprehensiuni. Tocmai existența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
important și este considerat ca fiind „o organizare ale cărei proprietăți specifice sunt date de intenția de a comunica, de sensul comunicat, de posibilitatea de interpretare din partea receptorului”, de o anumită situație în care se înscrie (Slama-Cazacu, Tatiana, Introducere în psiholingvistică, E.D.P., București, 1968). Funcțiile contextului în comunicarea interpersonală sunt: selectivă, de individualizare, complementară, creativă, transformativă, orientativă. Totodată, sunt de menționat și limitele contextului asupra comunicării interpersonale educaționale. Principiul pe care trebuie să-l respecte managerul școlar la acest palier al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre lingvistică și filozofie. Situația nu se poate reduce însă de data aceasta la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
au fost traduse în nenumărate limbi. De exemplu, Limbaj și context a apărut în limba franceză (Haga, 1961), iar mai târziu în limba spaniolă (Barcelona, 1969). Profesorul italian Renzo Titono o considera pe Tatiana Slama-Cazacu „cea mai mare cercetătoare în psiholingvistica aplicată”. ...Și lista acestor exemple ar putea fi continuată. Cum cele mai multe referiri de până acum vizează preponderent trecutul psihologiei românești, este necesar să stăruim puțin și asupra prezentului ei. După opinia mea, în momentul de față, există trei psihologii. Una
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
constituie rezultatul unor reflecții pe marginea limbajului, aprecieri și atitudini față de anumite realități; * rațiuni de sincronizare cu demersul lexicografic operat pentru alte limbi, pentru că elaborarea dicționarelor asociative este, la etapa contemporană, una dintre direcțiile prioritare în cercetările de lingvistică și psiholingvistică, iar, pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca limbă maternă și străină. El oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în baza dicționarului consecutivitatea desfășurării elementelor care instituie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ci "un imens sistem dinamic în continuă dezvoltare, în care un cuvânt depinde de altele, nu numai din punct de vedere formal, ci și prin legăturile pe care le presupune semnificația oricărui cuvânt”76. 74 Tatiana Slama Cazacu, „lntroducere în psiholingvistica", Editura Științifica, Bucureșții 1968, p.320. 75 Idem, op.citata, p.321-322. 76 Idem, op.citată, p.328. 52 Pe măsură ce legăturile dintre cuvinte se automatizează, pe măsura ce câmpurile lingvistice se sistematizează, se îmbogățesc și se consolidează, în aceeași măsură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ci "un imens sistem dinamic în continuă dezvoltare, în care un cuvânt depinde de altele, nu numai din punct de vedere formal, ci și prin legăturile pe care le presupune semnificația oricărui cuvânt”76. 74 Tatiana Slama Cazacu, „lntroducere în psiholingvistica", Editura Științifica, Bucureșții 1968, p.320. 75 Idem, op.citata, p.321-322. 76 Idem, op.citată, p.328. 52 Pe măsură ce legăturile dintre cuvinte se automatizează, pe măsura ce câmpurile lingvistice se sistematizează, se îmbogățesc și se consolidează, în aceeași măsură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
arie largă de domenii de la studii de piață și studii media mergând până la literatură și retorică, etnografie și studii culturale, sociologie și știința politică, psihologie, istorie, educație etc. În plus, analiza de conținut este în relație strânsă cu socio- și psiholingvistica și joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea inteligenței artificiale (Agabrian, 2006). Într-o accepțiune foarte largă, tehnica analizei de conținut poate fi considerată un sistem de decodare a mesajelor. Dintr-o asemenea perspectivă, ea este practicată de oricine ori de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
2. Celelalte mai primitive care fac trimitere la persoană și nu la obiectivul exterior ce trebuie atins. Gesturile și mimica de natură expresivă sunt cele care traduc trăirea psiho-afectivă și emoțională a subiectului. Este vorba despre ceea ce numim paralimbaj în psiholingvistică. Componenta energică a comportamentului și expresia ei motrică Activitatea potențială a subiectului este susținută de o cantitate de energie disponibilă. Acest concept de energie nu este o noțiune abstractă necesară explicării teoriei, ci o realitate obiectivă verificabilă și constatabilă prin
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
e (de)săvârșită adică sfârșește într-un pamflet, în vreme ce nici unui pamflet, dacă e autentic, nu-i poate lipsi schelăria polemică. (E greu de explicat cum o parte din rezultatele cercetărilor utilizate de exegetă cum ar fi analiza retorică, dialogismul și psiholingvistica, achiziții teoretice din deceniile opt-nouă ale secolului trecut nu a provocat până acum, doar cu unele excepții, explorări similare ale publicisticii românești.) Hermeneutica făcută spiritului polemic nu este deloc străină de anumite fundamente metafizice. De altminteri, în prima parte a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
factorilor sociali și educativ În formarea personalității lui, cât mai deplin posibil. Surdopsihopedagogia este o știință interdisciplinară deoarece În activitatea de recuperare biologică și socială a copilului deficient de auz utilizează date și rezultate ale cercetării din domeniul pedagogiei, psihologiei, psiholingvisticii, medicinei, fiziologiei, acusticii, electronicii, etc. Surdopsihopedagogia are ca părți componente surdopedagogia, cu ramurile sale (istoria surdopedagogiei, surdodidactica, surdometodicile, surdopedagogia școlară și preșcolară), surdopsihologia cu ramurile sale (istoria surdopsihologiei, surdopsihologia experimentală, surdopsihologia copilului, surdopsihologia școlară, surdopsihologia generală și a muncii), surdotehnica
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dinamic contextuale Un instrument important de descriere și explicare a fenomenelor ce au loc În procesul de comunicare, a relației complexe dintre enunț/text și context găsim În lucrările Tatianei Slama Cazacu În Încercarea de a crea o școală de psiholingvistică românească și de a o racorda la dezbaterea europeană pe această temă, care avea deja o vechime de aproape un secol, TS Cazacu supune cercetării actul de comunicare concret cu scopul de a evidenția legătura dintre lingvistică și psihologie, mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
atât ca pilon al legii Înțelegerii („Legea Înțelegerii, ..., este referința la organizarea contextuală” <ref id="77”> Cazacu 1968, p. 87 referință </ref> (sublinierea aparține autoarei) - din perspectiva actului de comunicare propriu zis cât și ca metodă de studiu/cercetare a psiholingvisticii (metoda dinamic-contextuală) - din perspectiva celui care observă/cercetează actul de comunicare. Autoarea Își clădește teoria pe câteva idei fundamentale: * limba(jul) este indisolubil legat de gândire, de unde concluzia că faptele de limbă trebuie studiate În relație cu cele psihice * limbajul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
R. (1969): Speech acts, Cambridge, Cambridge UP Sebeok, T., (2002): Semnele. O introducere În semiotică, traducere de Sorin Mărculescu, București, Humanitas Smith, N., Wilson, D. (1990): Modern Linguistics. The Result of Chomsky’s Revolution, London Slama-Cazacu, T., (1968): Introducere În psiholingvistică, București, Editura știițifică Sperber, D., Wilson, D. (1989): La pertinence. Communication et cognition, traduit de l’anglais par Abel Gerschenfeld et Dan Sperber, Paris, Les Éditions de minuit Sperber, D., Wilson, D. (2002): „Pragmatics, Modularity and Theory of Mind, in
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
factorilor sociali și educativ în formarea personalității lui, cât mai deplin posibil. Surdopsihopedagogia este o știință interdisciplinară deoarece în activitatea de recuperare biologică și socială a copilului deficient de auz utilizează date și rezultate ale cercetării din domeniul pedagogiei, psihologiei, psiholingvisticii, medicinei, fiziologiei, acusticii, electronicii, etc. Surdopsihopedagogia are ca părți componente surdopedagogia, cu ramurile sale (istoria surdopedagogiei, surdodidactica, surdometodicile, surdopedagogia școlară și preșcolară), surdopsihologia cu ramurile sale (istoria surdopsihologiei, surdopsihologia experimentală, surdopsihologia copilului, surdopsihologia școlară, surdopsihologia generală și a muncii), surdotehnica
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
și mediul său, acest fenomen complex a fost studiat în mod fundamental în psihologie, iar științele limbajului manifestă interes pentru apariția emoțiilor în enunț și discurs, căutînd, totodată, și relevanța acestora în interacțiunile umane. Investigațiile făcute asupra limbajului din perspectiva psiholingvisticii au urmărit implicațiile proceselor psihice umane revelate în limbaj (mărcile expresive de natură lingvistică, discursivă și semiotică - din această perspectivă limbajul fiind o formă de manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de natură lingvistică, discursivă și semiotică - din această perspectivă limbajul fiind o formă de manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de vorbire în funcție de valoarea psihică pe care le-o conferă utilizatorii lor. Psiholingvistica urmează trei căi de analiză: 1) studiul experimental al prelucrării limbajului la adult (legiferarea modalităților de organizare a comportamentelor discursive); 2) însușirea limbajului de către copii; 3) abordarea neurolingvistică, modalitate care cercetează aspectele limbajului în ceea ce privește organizarea cerebrală și maniera de funcționare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aux problèmes du monde moderne, Seuil, Paris, 2011; L'autre face de la lune. Écrits sur le Japon, Seuil, Paris, 2011; Nous sommes tous des cannibales, Seuil, Paris, 2013. Steven C. LEVINSON (n. 1947), profesor britanic, specialist în pragmatică, antropologie culturală, psiholingvistică și lingvistică comparată. Preocupat de relația dintre limbaj și cogniție, deschide noi perspective de investigare în pragmatica lingvistică, interacțiunea verbală, tipologia semantică, limbajul spațial ș.a. Contribuțiile la promovarea teoriei politeții și a conversației au influențat domeniul analizei discursului. Lucrări de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
selectiv, în cea mai mare parte în funcție de importanța evenimentelor. Cititorul înregistrează și poate chiar să formuleze în mare scenariul, principalele șiruri ale acțiunii dintr-o narațiune - un fel de reproducere și parafrazare. Barthes nu pare să se fi inspirat din psiholingvistică în ipoteze ori în teoretizarea noțiunii de „numire a secvenței”, dar există cîteva paralele interesante între ceea ce propune el aici și studiile psiholingvistice recente asupra narațiunii. O demonstrație critică exemplară pentru felul cum se aplică textual mașinăria barthesiană o întreprinde
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
SCOROBETE, AUREL, Probleme ale metodicii limbii române, Timișoara, 1982. [245] Sesiunea-dezbatere “Teorie și practică în studiul limbii și literaturii române”. 16 - 19 aprilie [Constanța, Tulcea, 1981; Ion Coteanu, Gramatica și literatura; Mioara Avram, Gramatica și stilistica; Tatiana Slama-Cazacu, Gramatica și psiholingvistica; Em. Vasiliu, Gramatica și logica; G. Beldescu, Gramatica și didactica; Al. Graur, Corectitudinea exprimării orale și scrise; Th. Hristea, Vocabularul, frazeologia și cultivarea limbii; Olga Duțu, Dezvoltarea comunicării orale la copii; Elena Barborică, Din istoria unor construcții frazeologice; Angela Bidu-Vrănceanu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]