346 matches
-
inteligența. Cele două modele de descriere a personalității, a trăsăturilor și factorilor, deși diferite din punct de vedere al informațiilor de plecare, se aseamănă prin faptul că ambele încearcă să reducă diversitatea inițială a datelor (date de observație sau evaluări psihometrice) la un număr redus de dimensiuni Ă trăsături sau factori. În baza acestei asemănări, de foarte multe ori termenii de trăsătură și factor de personalitate sunt utilizați ca sinonimi. Există un slab consens cu privire la numărul de factori de personalitate identificați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative Ă majoritatea teoriilor personalității pot fi circumscrise următoarelor orientări (Golu, M., 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică și socio-culturală și antropologică. Fără a intra în analiza detaliată a teoriilor personalității, evidențiem doar câteva din principiile de bază ce fac ca una sau alta din aceste teorii să fie circumscrise orientărilor menționate. Astfel, orientarea biologistă circumscrie și subordonează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
toți au învățat în concordanță cu aceleași legi generale”. Din această perspectivă, diverse teorii au abordat îndeosebi procesele de învățare, procesele percepției (recepția selectivă și interpretarea evenimentelor externe) și procesele cognitive superioare (implicate în decizie și orientare spre scop). Orientarea psihometrică se centrează pe studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana în cadrul unei situații. Deși multe teorii privesc trăsăturile ca variabile dispoziționale, în general, nu se minimalizează rolul determinanților situaționali ai comportamentului. Teoriile aparținând acestei orientări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nivelul de dezvoltare. În fine, J.C. Terassier (1981) a creat un inventar de identificare a copiilor supradotați din mediul școlar destinat uzului părinților și profesorilor. Totuși, el recomandă o aplicare ulterioară a unui test de inteligență. Altfel spus, deși testarea psihometrică a inteligenței reprezintă încă un criteriu foarte larg utilizat de identificare a copiilor supradotați, el nu este unicul. Psihologia nu poate oferi încă o metodă universală. Testele de inteligență, atacate de la începuturile lor, cu limitele binecunoscute, rămân principalul instrument de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizate în psihologie, precum și în legătură cu valoarea acestora. Fără a intra în analiza acestor puncte de vedere, subliniem faptul că tendința unanim acceptată este de împărțire a metodelor de cunoaștere în două categorii: metode clinice (observația, convorbirea, metoda biografică) și metode psihometrice sau experimentale (experimentul, testul și chestionarul). Diferența fundamentală dintre cele două categorii de metode apare în funcție de scopul urmărit, de gradul de precizie și obiectivitate în cunoaștere. Din punctul de vedere al scopului, metodele clinice își propun o cunoaștere cât mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cele două categorii de metode apare în funcție de scopul urmărit, de gradul de precizie și obiectivitate în cunoaștere. Din punctul de vedere al scopului, metodele clinice își propun o cunoaștere cât mai amănunțită a persoanei și explicația evoluției sale, în timp ce metodele psihometrice se orientează spre stabilirea rangului persoanei, poziția sa în raport cu o populație normală. Aceasta face ca orientarea predominantă în cazul metodelor clinice să fie cea calitativă, iar în cazul metodelor psihometrice Ă interpretarea predominant cantitativă. În legătură cu gradul de precizie și obiectivitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai amănunțită a persoanei și explicația evoluției sale, în timp ce metodele psihometrice se orientează spre stabilirea rangului persoanei, poziția sa în raport cu o populație normală. Aceasta face ca orientarea predominantă în cazul metodelor clinice să fie cea calitativă, iar în cazul metodelor psihometrice Ă interpretarea predominant cantitativă. În legătură cu gradul de precizie și obiectivitate, metodele psihometrice Ă folosind verificări statistice riguroase Ă sunt mult mai exacte, specificându-se de fiecare dată limitele de eroare. Metodele clinice prezintă un grad de obiectivitate și precizie mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
orientează spre stabilirea rangului persoanei, poziția sa în raport cu o populație normală. Aceasta face ca orientarea predominantă în cazul metodelor clinice să fie cea calitativă, iar în cazul metodelor psihometrice Ă interpretarea predominant cantitativă. În legătură cu gradul de precizie și obiectivitate, metodele psihometrice Ă folosind verificări statistice riguroase Ă sunt mult mai exacte, specificându-se de fiecare dată limitele de eroare. Metodele clinice prezintă un grad de obiectivitate și precizie mai mic, deoarece sunt lipsite de criterii precise de interpretare, ele depinzând de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celui care face analiza. În psihologia aplicată se manifestă tot mai mult tendința de apropiere a celor două metode, îmbinarea ambelor categorii și evitarea unilateralității, care nu poate fi decât dăunătoare. Interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor obținute prin metode psihometrice oferă atât posibilitatea ierarhizării subiecților în funcție de performanță, cât și explicarea modului de obținere a performanței. Metodele clinice s-au perfecționat, găsindu-se mijloace de standardizare a interpretărilor și comparații în condiții mai exact determinate. Metoda observației este una din cele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți și servesc ca modalitate de examinare și notare. Trei aspecte sunt importante în legătură cu utilizarea testelor în școală: 1. diagnosticul și tratamentul dificultăților educaționale; 2. selecția și repartizarea elevilor nivelului educațional potrivit abilităților lor; 3. validarea psihometrică, identificarea testelor care pot să-și aducă o contribuție importantă în psihologia educației; 1. Diagnosticul presupune identificarea surselor care generează diferite probleme (copii care nu învață bine din motive necunoscute profesorului sau copii care manifestă comportamente neadecvate, întrerup ora, deranjează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stă la baza folosirii testelor în diagnostic este obținerea unei cantități maxime de informații psihologice folosind un număr minim de teste. Acest obiectiv este atins prin măsurarea aptitudinilor principale, a factorilor de personalitate și motivaționali. Aceasta se bazează pe modelul psihometric propus de Cattell (1957), care afirmă că un comportament poate fi prezis pe baza corelațiilor multiple ale factorilor din aceste trei domenii (motivație, personalitate, aptitudini). Deci, orice subiect ar trebui testat în aceste trei domenii. Pentru identificarea sursei unei dificultăți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corelează foarte puțin cu performanța, în timp ce extravertiții, mereu în căutare de stimulare, sunt plictisiți de sarcinile școlare, iar indivizilor puternic stabili emoțional nu le pasă prea mult de eșecurile academice, astfel încât să depună efortul necesar corectării lor. 3. De la evaluarea psihometrică la evaluarea potențialului de învățaretc "3. De la evaluarea psihometric\ la evaluarea potențialului de înv\țare" Aceste două sisteme de evaluare, metoda psihometrică (statistică) și metoda evaluării potențialului de învățare (dinamică), au fost percepute antagonist. Explicația rezidă în apariția unei noi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
căutare de stimulare, sunt plictisiți de sarcinile școlare, iar indivizilor puternic stabili emoțional nu le pasă prea mult de eșecurile academice, astfel încât să depună efortul necesar corectării lor. 3. De la evaluarea psihometrică la evaluarea potențialului de învățaretc "3. De la evaluarea psihometric\ la evaluarea potențialului de înv\țare" Aceste două sisteme de evaluare, metoda psihometrică (statistică) și metoda evaluării potențialului de învățare (dinamică), au fost percepute antagonist. Explicația rezidă în apariția unei noi paradigme care se opune unei practici tradiționale îndelung aplicate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu le pasă prea mult de eșecurile academice, astfel încât să depună efortul necesar corectării lor. 3. De la evaluarea psihometrică la evaluarea potențialului de învățaretc "3. De la evaluarea psihometric\ la evaluarea potențialului de înv\țare" Aceste două sisteme de evaluare, metoda psihometrică (statistică) și metoda evaluării potențialului de învățare (dinamică), au fost percepute antagonist. Explicația rezidă în apariția unei noi paradigme care se opune unei practici tradiționale îndelung aplicate. Bosco Dias (1991) consideră că cele două metode răspund unor probleme diferite și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Necesitățile practice impun alegerea avantajelor fiecărei metode și găsirea căilor de conciliere. Această tendință a fost sugerată de Scheffer (1977) și constă în relaționarea cognitiv-afectiv, găsirea unor puncte comune, decât accentuarea diferențelor. Această deschidere intenționează apropierea cognitivului de afectiv. Metodele psihometrice se axează pe ceea ce este stabil în funcționalitatea și performanța individului. Ele oferă posibilitatea predicției nivelului de funcționalitate într-o varietate de situații individuale și sociale. Această predicție nu este urmată de posibilitatea unei intervenții majore și inducerea unor modificări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai des utilizate în psihologie, sunt testele cu ajutorul cărora se fac predicții și se iau decizii asupra posibilităților de intervenție. Metoda rămâne tributară contextului biogenetic și admite că individul este dotat cu caracteristici stabile, iar comportamentele sale rămân constante. Metoda psihometrică constă în determinarea stadiului actual de funcționare a individului. Când mediul este static și previzibil, performanța individului este la fel. Dar, într-o lume dinamică, în continuă schimbare, performanța depinde mult de capacitatea lui de adaptare. Evaluarea potențialului de învățare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptul ca subiectul să-și manifeste aptitudinea de a stăpâni și aplica principiile învățate în timpul evaluării. b. Procedeul pretest-învățare-post-test, cuprinde trei faze: Ă faza pre-test, care constă în obținerea unei evaluări de bază a funcțiilor actuale, și este asemănătoare testului psihometric uzual; Ă faza învățării, care constă în a expune subiectului condițiile ce favorizează reușita sarcinii propuse. În această fază se dau ajutoare care-i permit să avanseze spre rezolvarea problemei, sau să învețe strategii de utilizat pentru rezolvare, sau să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
făcut să faceți această alegere. 3. Care sunt avantajele pe care vi le oferă cunoașterea psihologică a elevilor și cum credeți că puteți colabora cu un specialist pentru soluționarea acestor probleme. 4. Ce argumente puteți aduce pentru trecerea de la evaluare psihometrică la evaluarea potențialului de învățare. 5. Încercați elaborarea unei diagrame a instruirii urmărind o ierarhie a procesului de învățare la disciplina pe care o predați pentru un an de studiu ales. Capitolul Vtc "Capitolul V" Devierile comportamentale și combaterea lortc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ei nu este atât de cuprinzătoare ca în realitate. În capitolul de față, vom dezbate cele șase obstacole și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au contribuit la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate. Desigur că aceste abordări nu acoperă toate teoriile formulate pe tema fenomenului creativ, iar un scurt capitol este incapabil să acorde atenția cuvenită tuturor celor șase paradigme menționate, dar credem că succinta lor prezentare va
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu există nimic care să confirme ineficiența apriorică a studiilor de caz, dezvoltarea psihologiei științifice a pus în valoare metodele experimentale de control. Astfel, atât aspectele teoretice, cât și cele metodologice au favorizat izolarea studiului creativității de psihologia tradițională. Abordări psihometrice ale studiului creativității Când ne gândim la creativitate, ne vin imediat în minte numele unor artiști sau savanți eminenți, precum Michelangelo sau Einstein. Totuși, numărul acestor persoane deosebit de creative este relativ mic, iar cercetarea lor într-un laborator de psihologie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihologie e un demers anevoios. În discursul său la APA, Guilford (1950) a remarcat că raritatea acestor indivizi a dus la scăderea numărului de experimente de creativitate și a propus ca fenomenul să fie studiat la subiecți obișnuiți cu ajutorul metodelor psihometrice, prin teste scrise (creion-hârtie). Unul dintre ele, Testul utilizărilor (Unusual Uses Test), îi solicită persoanei examinate să descopere cât mai multe întrebuințări pentru un obiect (o cărămidă, de exemplu). Mulți cercetători au urmat îndemnul lui Guilford, iar testele de „gândire
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se joace cu ea cu mai mare plăcere; utilizările originale: subiectul enumeră modalități interesante și neobișnuite de întrebuințare a unei cutii de carton; cercuri: subiectul desfășoară câteva cercuri goale pentru a le integra în diferite desene și le intitulează. Revoluția psihometrică a măsurării creativității a avut atât efecte pozitive, cât și negative în domeniu. Sub aspect pozitiv, testele au facilitat cercetarea furnizând un sistem de măsurare obiectiv, eficient și ușor de administrat. În plus, studiile au putut fi întreprinse pe subiecți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
young children, Holt, Rinehart, Winston, New York. Willerman, L. (1986), The psychology of individual and group differences, Freeman, San Francisco. Wilson-Given, C. (1996), An illustrated history of the late medieval England, Manchester University Press, Manchester. Metode de cercetare a creativității Abordările psihometrice ale cercetării creativității umane Jonathan A. Plucker și Joseph S. Renzulli Deși a fost vast abordat de-a lungul istoriei, către sfârșitul secolului XX studiul creativității umane se află în mijlocul celei de-a doua epoci de aur. Autori și cercetători
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deseori secțiuni despre creativitate, iar programele de îmbunătățire a productivității creatoare la tineri constituie un subiect la ordinea zilei. În timp ce pentru investigarea fenomenului creativ se apelează la diverse tipuri de abordări, majoritatea lucrărilor dezvoltate pe tema creativității depind de metodologia psihometrică - măsurarea directă a creativității și/sau presupusele sale corespondente la indivizi. Într-adevăr, practic toate studiile despre creativitate fie se bazează pe metode de natură psihometrică, fie iau naștere ca reacție la aparentele carențe ale evaluării creativității. Astfel, studiile psihometrice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la diverse tipuri de abordări, majoritatea lucrărilor dezvoltate pe tema creativității depind de metodologia psihometrică - măsurarea directă a creativității și/sau presupusele sale corespondente la indivizi. Într-adevăr, practic toate studiile despre creativitate fie se bazează pe metode de natură psihometrică, fie iau naștere ca reacție la aparentele carențe ale evaluării creativității. Astfel, studiile psihometrice asupra creativității întreprinse în ultimele decenii au format temelia concepției actuale despre fenomenul creativ. Cu toate acestea, abordarea psihometrică este considerabil mai complexă și mai cuprinzătoare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]