313 matches
-
a oferi cititorului o introducere în „mica psihiatrie”; ea conține numeroase exemple în care se examinează aportul social și cultural pozitiv al accentuării personalității. De exemplu, combinația dintre firea introvertită și cea demonstrativă promovează înclinațiile poetice și artistice. Din două psihopatii asociate poate rezulta un om „normal”. 2.4. Principii fundamentale ale abordării psihosomatice În ultimele decenii a devenit din ce în ce mai clar că distincția obișnuită dintre maladiile organice și cele funcționale poate fi pusă sub semnul întrebării. Medicii au început să înțeleagă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
totuși o relație terapeutică - peste capul „celorlalți” bolnavi - orgoliul lor este satisfăcut și pot vira, în cazul autorității sporite a medicului, în categoria precedentă, manifestând dependență față de medic. Se încadrează în aceasta categorie unele tipuri paranoide, impulsivii și mai ales psihopatii cverulenți. c) Inadecvare printr-o falsă negare a suferinței - la unii isterici care îmbracă o “mină de martiri care suferă în tăcere” dar suficient de “transparenți” în fața colegilor de salon, “nu vor să-l plictisească pe medic cu problemele lor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Este un chestionar multifazic care analizează zece dimensiuni relevante atât pentru personalitatea normală, armonioasă, echilibrată, cât și pentru cea dizarmonică. Proba cuprinde scale: V - validare/minimă, P+ - psihastenie, D - depresie, It - imaturitate/labilitate, Sch - schizolie, Pa - paranoidie, Hy - isterie, Pd - psihopatie, F2 - rezistența la frustrare, M - motivație.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un element care în reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul...” (1973, p. 71). Ă Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
provoca unui semen este atunci când avem curajul să-i spunem un adevăr urât despre el Însuși, pe care acesta nu are Însă tăria morală de a și-l recunoaște În forul lui interior. Μ O formă din păcate frecventă de psihopatie este și iresponsabilitatea cu care unii oameni Își folosesc propriul limbaj În raporturile cu cei din jur: ignorând impactul pe care semnificațiile cuvintelor Îl au asupra sufletelor celor cărora li se adresează, aceștia aruncă pur și simplu cuvintele la Întâmplare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
amplificării patologicului de-a lungul generațiilor. Și nu e vorba de o transmitere de ereditate biologică, ci de una, să-i spunem, psihanalitică. Mai mult, boala se poate forma în câteva generații prin acumularea unor inadecvări emoționale (schizofrenia este o psihopatie multigenerațională, spun reprezentanții acestui curent). Figura de prim-plan a terapiei familiale multigeneraționale este Murray Bowen (1978). Conceptele și ideile de bază sunt: - M. Bowen dezvoltă o întreagă filosofie a conceptului de diferențiere, care ar desemna o caracteristică a protoplasmaticului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rol (subsistemul părinților, subsistemul fraților) sau emoțional-afective (mamă-copii, tată-copii, mamă-fiică, mamă-băiat etc.); - dacă interacțiunea din sistemul familial este de tip competitiv, acele subsisteme iau forma unor coaliții, alianțe, granițele lor devenind rigide și constituind, în general, o sursă de psihopatii; - dintre fenomenele mai relevante ce iau naștere în sistemul emoțional al familiei, mai important este cel al triunghiularității. În esență, acesta înseamnă că, în mod conștient sau nu, într-o legătură diadică tensionată este implicat un al treilea element. Acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dau un echilibru interior persoanei, conferindu-i onoare, demnitate, autoritate, prestigiu. Ideile și acțiunile imorale o dezonorează, o izolează până la a o exclude din grupul căruia Îi aparține. Ele pot fi cauza unor importante dereglări ale vieții sufletești, de tipul psihopatiilor sau a caracteropatiilor, nevroze, vagabondaj, dependența de alcool sau droguri, crize de disperare care pot Împinge la suicid etc. Ideile morale Înnobilează persoana, dându-i o notă de aleasă distincție Între semenii săi. Prin ele, individul se va impune ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În psihiatria sec. al XIX-lea, literatura engleză de specialitate vorbea despre moral insanity. În sec. XVIII aceste tulburări erau clasificate În grupa „pasiunilor morbide”. În sec. al XX-lea este fixat și unanim acceptat de specialiști cadrul nosologic al psihopatiilor, În care sunt incluse acest tip de tulburări. Un studiu de psihologie morală nu poate neglija acest grup de modificări. Tratarea lor În psihiatrie sau psihopatologie caută să pună În evidență, În primul rând, aspectele medicale sau psihologice ale acestora
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sănătate mintală a individului de la oraș este permanent confruntată cu factorii de risc morbigenetic, ceea ce face, conform statisticilor și studiilor de epidemiologie psihiatrică, să constatăm în acest mediu o mare frecvență a bolilor psihice, a alcoolismului și a toxicomaniilor, nevrozelor, psihopatiilor și psihozelor, a tulburărilor psihice de involuție. Este incontestabil faptul că viața la oraș presupune un confort pe care satul nu îl poate oferi, dar acesta artificializează modul de viață și sfârșește prin a face individul dependent de el. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupa de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială și profesională, de familie; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin familial, social, profesional; afecțiunile psihice cele mai întâlnite sunt nevrozele, psihopatiile, alcoolismul, psihozele endogene; Grupa de vârstă cuprinsă între 41 și 50 de ani se caracterizează prin: aceleași interese sociale ca și ale grupei precedente; factorii cu acțiune morbigenetică sunt identici cu cei de la grupa anterioară; afecțiunile psihice care apar sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări reactive, nevroze, tulburări psihice de preinvoluție. grupei de vârstă cuprinse între 61 și 70 de ani îi sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări reactive, nevroze, tulburări psihice de preinvoluție. grupei de vârstă cuprinse între 61 și 70 de ani îi sunt caracteristice nevrozele, ASC, demența senilă; grupei de vârstă de peste 70 de ani îi sunt caracteristice ASC și demența senilă. Cunoașterea acestor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în literatura de specialitate sindromul DDD („Debility-Dependency-Dread” sau „Debilitate-Dependență-Teroare”) descris de J.E. Farber, H.F. Harlow și L.J. West la prizonierii de război și nevrozele de război (Kriegsneurosen) descrise la combatanți de către G. Elsässer. Au mai fost descrise psihonevroze, psihoze și psihopatii la militari sau prizonieri, de către J.E. Meyer, J.W. Appel și R.H. Ahrenfeldt. 5. Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de înstrăinare comunitară apare ca o stare de dezechilibru psihosocial, în condițiile izolării individului sau a unui grup de indivizi de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
categorie de persoane să prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca bolile psihice de tipul psihopatiilor să fie o consecință a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca bolile psihice de tipul psihopatiilor să fie o consecință a absenței acesteia. Conștiința morală influențează atât personalitatea, cât și comportamentul, deciziile și actele noastre. Din acest motiv, ea trebuie tratată în mod special. Conștiința morală poate fi tulburată în diferite moduri, în raport cu sistemul de valori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menționate interesează în mod direct starea de sănătate mintală. În psihiatria clasică, se vorbea de conceptul, cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă, în familie sau profesiune. Pentru psihopați, fenomenul are la bază tulburarea organizării intrinseci a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
reactive, nevrozelor etc. Boala psihică Psihopatologia este disciplina care studiază modul în care o persoană ajunge să-și piardă libertatea interioară devenind un alt tip de „ființă” umană - o „ființă a anormalității”. Bolnavul psihic este o persoană desprinsă parțial (nevroze, psihopatii) sau total (psihoze) de realitatea lumii. El este proiectat fie la periferia lumii (nevroze, psihopatii, sociopatii), în afara lumii (demențe) sau într-o lume a realității iraționalului, o lume interioară, închisă sau circumscrisă la interioritatea persoanei bolnavului (schizofrenie, parafrenie, paranoia, melancolie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]