KorAP: Find »[drukola/base=psihoprofilaxie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

126 matches

Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691

grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
sănătate mintală. Prezenta ediție a cărții este structurată în cinci secțiuni, fiecare dintre acestea tratând probleme distincte tematic ale igienei mintale, după cum urmează: 1) aspectele generale ale igienei mintale; 2) igiena mintală individuală; 3) igiena mintală a comunităților umane; 4) psihoprofilaxia; 5) aspectele interdisciplinare ale igienei mintale. Lucrarea se încheie cu o bibliografie selectivă a principalelor lucrări de referință, clasice și moderne, din domeniul igienei mintale. Ca și ediția anterioară, noua versiune a Tratatului de igienă mintală este dedicată, prin caracterul

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
mintală a acestuia. Aceasta pune în prim-plan un „sistem de valori” atribuite persoanei și vieții acesteia. În sfera igienei mintale omul și viața sunt valori care trebuie apărate, promovate și dezvoltate. Din perspectiva acestor idei se dezvoltă acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare, proprie igienei mintale. Considerată din acest unghi de vedere, igiena mintală are un caracter doctrinar, de factură psihosocio-morală, fiind depozitara unui sistem complex de valori, fapt care-i conferă un anumit profil funcțional de factură spirituală, integrat unei

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
etc. Caracteristicile igienei mintale colective sunt următoarele: a) menținerea, dezvoltarea și perfecționarea stării de sănătate mintală a grupelor social-umane; b) prevenirea situațiilor generatoare de conflict, panică, dezordine socială, cu implicații asupra echilibrului din cadrul grupului social; c) instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie în masă a factorilor care pot perturba starea de sănătate mintală a grupului. În sensul acesta, A. Porot, având în vedere dimensiunea socială a igienei mintale, o consideră ca fiind „acea parte a medicinei care tratează despre mediu și om

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
asupra stării de sănătate mintală a populației; d) problema alcoolismului și toxicomaniilor; e) cercetările de etnopsihiatrie privind formele și variațiile stării de sănătate mintală în perspectiva psihiatriei transculturale; f) studiile de epidemiologia bolilor psihice, cu instituirea unor programe adecvate de psihoprofilaxie, conform necesităților; g) studiile privind clasificarea internațională a bolilor psihice; h) studiile de psihiatrie socială; i) studiile de psihiatrie biologică (genetică, biochimie, neuropsihologie, psihofarmacologie etc.). În scopul realizării acestor obiective pe care și le propune, igiena mintală utilizează o gamă

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
om și viață: Sfera pericolului social al nebuniei Sfera măsurilor de protecție medico-sociale Formele pericolului: conflictul, violența, crima, suicidul, drogul Normalizarea pericolului: nebunia/boala psihică Atribuirea pericolului prin personalizare: nebunul/bolnavul psihic Măsuri social-juridice: urmărire, izolare, sancțiuni Măsuri de prevenire: psihoprofilaxie, alte forme de igienă mintală Măsuri de reprimare: izolare, internare, tratament Nebunia/boala psihică Măsuri medicale Măsuri psihiatrice: internare și/sau dispensarizare Măsuri psihosociale Igienă mintală: psihoprofilaxie, educație, recuperare, resocializare În scopul realizării obiectivelor propuse, igiena mintală organizează, conform unei

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
prin personalizare: nebunul/bolnavul psihic Măsuri social-juridice: urmărire, izolare, sancțiuni Măsuri de prevenire: psihoprofilaxie, alte forme de igienă mintală Măsuri de reprimare: izolare, internare, tratament Nebunia/boala psihică Măsuri medicale Măsuri psihiatrice: internare și/sau dispensarizare Măsuri psihosociale Igienă mintală: psihoprofilaxie, educație, recuperare, resocializare În scopul realizării obiectivelor propuse, igiena mintală organizează, conform unei strategii proprii, acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare a sănătății mintale în grupul social. Această activitate complexă se desfășoară sub diferite forme în jurul Centrului de Sănătate Mintală, care

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
mintală Măsuri de reprimare: izolare, internare, tratament Nebunia/boala psihică Măsuri medicale Măsuri psihiatrice: internare și/sau dispensarizare Măsuri psihosociale Igienă mintală: psihoprofilaxie, educație, recuperare, resocializare În scopul realizării obiectivelor propuse, igiena mintală organizează, conform unei strategii proprii, acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare a sănătății mintale în grupul social. Această activitate complexă se desfășoară sub diferite forme în jurul Centrului de Sănătate Mintală, care are următoarele atribuții: activitatea practică de psihoprofilaxie a bolilor psihice; studii de epidemiologie a morbidității prin bolile psihice

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
obiectivelor propuse, igiena mintală organizează, conform unei strategii proprii, acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare a sănătății mintale în grupul social. Această activitate complexă se desfășoară sub diferite forme în jurul Centrului de Sănătate Mintală, care are următoarele atribuții: activitatea practică de psihoprofilaxie a bolilor psihice; studii de epidemiologie a morbidității prin bolile psihice; recuperarea deficienților psihici; acțiuni antialcoolice și lupta antidrog; dispensarizarea bolnavilor psihic; educația sanitară în domeniul igienei mintale. În cadrul Centrului de Sănătate Mintală, activitatea este desfășurată de o „echipă terapeutică

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
factorii medico-psihologici, socio-culturali, economici și spiritual-morali. Ea trebuie să țină seama de realitățile modelului socio-cultural, precum și de datele rezultate din ancheta epidemiologică a stării de sănătate mintală și boală psihică în grupul populațional considerat. Se vor institui măsuri adecvate de psihoprofilaxie, intervenție în criză și măsuri de recuperare postcritică. Activitatea acestora cade în competența „echipelor terapeutice” sau de sănătate mintală, care vor acționa în cadrul dispensarelor sau al laboratoarelor de sănătate mintală, al organismelor de postcură și recuperare (sanatorii, cămine-școală, școli profesionale

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
a unei „nebunii-boală”, el indicând pentru aceasta măsuri de tratament medical însoțite de izolarea socială supravegheată a bolnavilor deveniți periculoși. O atitudine particulară față de nebunie întâlnim la Plutarh, care analizează „mânia”, dar și remediile morale ale acesteia, anticipând măsurile de psihoprofilaxie. Autorii latini acordă în reflecțiile lor filosofice sau în scrierile poetice un spațiu larg nebuniei. L.A. Seneca a scris un tratat filosofico-moral Despre mânie (De ira) în care descrie stările de mânie, precum și remediile acesteia. Un loc important ocupă în

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
igienă mintală de un colectiv de specialiști condus de dr. C. Enăchescu și dr. A. Retezeanu. Sunt abordate, în principal, problema suicidului sub toate aspectele sale, alcoolismul, psihoigiena familiei, psihoigiena bolilor psihice la tineri și adulți, elaborarea unor măsuri de psihoprofilaxie cu caracter general sau particular etc. În 1990 se constituie Liga Română de Sănătate Mintală, care-și propune un larg program de activități cu caracter de promovare a sănătății mintale și profilaxia bolilor psihice (dr. B. Tudorache). Între anii 1991

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Verza) a Facultății de Sociologie-Psihologie-Pedagogie a Universității din București. Atât pe plan mondial, cât și pe plan național, asistăm astăzi la o creștere a interesului pentru starea de sănătate mintală și boala psihică, a necesității instituirii unor măsuri adecvate de psihoprofilaxie în scopul promovării sănătății mintale și al asanării sociale și individuale a bolilor psihice. Toate aceste acțiuni dovedesc valoarea teoretică și practică a igienei mintale într-o lume civilizată, care promovează valorile sănătății alături de celelalte valori pozitive, care constituie un

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Herzlich). Boala psihică este legată de mentalitatea și valorile modelului socio-cultural care atribuie statutul de bolnav psihic, în anumite circumstanțe, unui anumit individ (J. Lemoine). Această observație are o mare importanță în ceea ce privește evaluarea factorilor sociali sanosau morbigenetici, precum și măsurile de psihoprofilaxie pe care igiena mintală trebuie să le aibă în vedere. Clinica psihiatrică vede în bolnavul mintal o persoană cu o conștiință alterată, care-l împiedică să se adapteze la realitate, făcându-l să piardă contactul cu aceasta și să-și

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la valorile colective, realizarea datoriilor cetățenești și sociale, solidaritate, integrare și apartenență la grup; măsuri

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la valorile colective, realizarea datoriilor cetățenești și sociale, solidaritate, integrare și apartenență la grup; măsuri de informație precoce privind riscurile generale și ale catastrofelor, a efectelor acestora și

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
și apartenență la grup; măsuri de informație precoce privind riscurile generale și ale catastrofelor, a efectelor acestora și mijloacele de protecție care se impun a fi adoptate; măsuri de instrucție și antrenament, constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
bolnavi psihic; factori de mediu din copilărie; factori biologici și ecologici. 6. Profilaxia Dacă în cazul factorilor de sanogeneză se urmărește instituirea de măsuri de protecție a stării de sănătate mintală, în cazul factorilor morbigenetici se adoptă măsuri speciale de psihoprofilaxie, în vederea prevenirii și combaterii acțiunii factorilor morbigenetici asupra stării de sănătate mintală. Capitolul 6. Comunicare și alienare 1) Cadrul problemei Comunicarea reprezintă un domeniu al vieții individului și al grupului comunitar de o importanță majoră în procesul de „adaptare-integrare” psihosocio-culturală

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de boală psihică, depinde în mare măsură de aspectele mediului și de calitatea acestuia. Având în vedere aceste aspecte, suntem obligați, ca, din perspectiva Programului de protecție al stării de sănătate mintală, să orientăm acțiunea de igienă mintală sau de psihoprofilaxie în următoarele direcții: identificarea și cultivare factorilor de protecție socială; reducerea prezenței și a acțiunii factorilor de risc psihosocial; evitarea producerii și acumulării factorilor de risc; adoptarea unor strategii în cadrul Programului de sănătate mintală în scopul prevenirii bolilor psihice, a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de sănătate mintală Protejarea indivizilor față de stresuri Măsuri de ordin psihopedagogic Măsuri psihocosiale 5 Cercetare și dezvoltare Depistarea precoce a bolilor mintale Elaborarea unor metode superioare de diagnostic și supraveghere Elaborarea unor programe de recuperare medico-socială Elaborarea unor programe de psihoprofilaxie Producerea unor medicamente noi Supravegherea evoluției tendințelor de morbigeneză psihică Stadiul factorilor de risc morbigenetic Studiul proceselor de adaptare la acțiunea stresurilor Instituționalizarea programului de igienă mintală Arborii de pertinență I Măsuri medicale de ordin terapeutic II Măsuri medico-sociale de

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
frustrare, un regim de viață regulat, ordonat, fără excese sau suprasolicitări și alternarea activității cu perioade de repaus; respectarea programului de somn; evitarea consumului de psihostimulante (cafea, droguri, euforizante, alcool etc.); depistarea precoce și instituirea unor măsuri de terapie și psihoprofilaxie a tulburărilor afective și, în special, a ideilor sau tentativelor de suicid; dispensarizarea bolnavilor psihic cu afecțiuni afective și controlul periodic al acestora, cu administrarea tratamentului corespunzător; un regim de muncă protejat, reducerea efortului fizic sau intelectual, a încordării psihice

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
special, a ideilor sau tentativelor de suicid; dispensarizarea bolnavilor psihic cu afecțiuni afective și controlul periodic al acestora, cu administrarea tratamentului corespunzător; un regim de muncă protejat, reducerea efortului fizic sau intelectual, a încordării psihice sau a solicitării emoțional-afective. 4. Psihoprofilaxia personalității Sistemul complex al personalității umane, structurat bio-psihosocial, în relație cu mediul fizic extern, social, familial, profesional-școlar, cultural, constituie unul dintre aspectele esențiale vizate de acțiunea de igienă mintală individuală. Factorii exogeni sau endogeni mai sus amintiți pot duce, în

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
vulnerabile sunt perioada copilăriei, adolescența, menopauza. În aceste condiții se pot dezvolta tulburări psihice variate, după cum urmează: stări psihopatice, nevroze infantile, tulburări de comportament, complexe ideo-afective, afecțiuni psihotice, devianțe de tip sociopatic etc. Pentru evitarea acestor aspecte neplăcute, măsurile de psihoprofilaxie trebuie instituite încă din perioada copilăriei. Ele vizează dezvoltarea ortopsihică a individului într-un mediu familial, școlar și profesional adecvat, echilibrat, sanogenetic și protector. Aceste măsuri au un caracter medico-social și psihopedagogic bazat pe o concepție dinamică a personalității. Mediul

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
în familie sau la locul de muncă; depistarea precoce a bolilor psihice și instituirea imediată a unui tratament adecvat, spitalicesc sau ambulatoriu; dispensarizarea bolnavilor psihic și controlul periodic de specialitate. Acțiunea de igienă mintală se desfășoară în trei etape: a) psihoprofilaxia, care acționează asupra cauzelor, a factorilor stresanți, atenuând sau chiar împiedicând acțiunea lor psihotraumatizantă asupra individului; ea are două aspecte: profilaxia nespecifică sau medico-socială (în familie, la locul de muncă, în colectivitățile școlare, în comunitatea umană); profilaxia specifică sau psihoindividuală

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
vieții Existența unei corespondențe între starea de sănătate mintală și morbiditatea individului prin boli psihice și etapele vieții acestuia este o chestiune general admisă. Ea are o importanță deosebită în cazul igienei mintale, în scopul planificării și desfășurării acțiunii de psihoprofilaxie. O asemenea analiză se impune deci în mod obligatoriu. Am preferat, în scopul analizei sănătății mintale și a bolii psihice în raport cu dinamica vieții individului, să izolăm opt grupe de vârstă principale, după cum urmează: 0-15 ani, 16-20, 21-30, 31-40, 41-50, 51-60

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]