70 matches
-
redusă a nivelului economic în formarea valorilor. Făra a diminua contribuția majoră pe care a avut o teoria lui Schwartz în domeniul valorilor, dorim să adăugăm unele comentarii critice, referitoare îndeosebi la cele trei elemente ce stau la baza argumentului psihosociologului israelian în construirea celor zece tipuri axiologice, precum și a ierarhiei universale a valorilor. în primul rînd, accentul pe care Schwartz îl pune pe satisfacerea nevoilor biologice ale omului, pe cerințele de conviețuire și funcționare în grup și pe coordonarea socială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și operează cu ele (evidențiind independența de cîmp). O asemenea rezolvare perceptivă implicită a sarcinilor se pliază pe un pattern vizual achiziționat în socializarea primară și a fost semnalat și în studii etno-psihologice, precum cele coordonate de Vintilă Mihăilescu (1999). Psihosociologul și antropologul român a observat în cercetările sale din zona Gorjului, derulate asupra "ungurenilor" (din zonele colinare), precum și asupra "pămîntenilor" (din zonele de cîmpie), înclinații perceptive diferite: "pămîntenii" fiind mai "holiști", iar "ungurenii" mai independenți de cîmp. Berry și Witkin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cauze de natură fizică (precum întunericul) sau de natură socială (precum starea de mulțime), deindividualizarea a suscitat numeroase controverse și a reunit multe demersuri experimentale cu rezultate neliniștitoare. Cercetătorul care a avut cele mai importante contribuții în domeniu este psihosociologul american P. Zimbardo. încă din studiul său din 1970, acesta a organizat un experiment în care a distribuit subiecții în două grupe, în prima solicitînd participanților să îmbrace haine care să le întrețină anonimatul, ca niște mantale lungi, cu glugi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ocupat un rol de prim-plan, fiind cea mai consensuală trăsătură căutată la un partener, indiferent de apartenența culturală a celui care construiește judecata. Totodată, H. Christensen (1973) a constatat că atitudinea față de infidelitatea conjugală prezintă o variație interculturală considerabilă. Psihosociologul danez și-a desfășurat investigația pe nouă eșantioane ce aparțineau unor culturi naționale diferite. Dezaprobarea infidelității a variat semnificativ, cele două extreme fiind reprezentate de eșantionul danez, unde numai 10% dintre subiecți o respingeau categoric, și eșantionul format din subiecți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ales, "cum scuipă cetățeanul". Mai mult, în fiecare din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc, alcătuite din doi-trei trecători, clienți potențiali ai mijloacelor de transport în comun, care după un scurt instructaj realizat de specialiștii psihosociologi și după însușirea tipologiei pe baza descriptorilor comportamentali, își acordau consimțămîntul pentru a intra în "jocul experimental", în care urmau să evalueze spontan conduita "scuipătorilor" ce se iveau în stație. Mai mult, după ce încadrau într-o categorie specifică pe "scuipător
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
șase ani. Descoperisem însă, la final, alt teritoriu la care nu avusesem acces în anii cenzurii - psihologia politică. Au fost apoi alte epifanii: lectura în arhivele speciale a celei mai lungi anchete din istoria proceselor staliniste - ancheta Pătrășcanu, întâlnirea cu psihosociologul francez de origine română Serge Moscovici... Mi-a fost mai ușor, ca femeie, și să îndur săptămânile lungi de lectură, selecție și dispunere a imensei cantități de informație de arhivă. Îmi asumam, oarecum, claustrarea în gineceul medieval al țesătoarelor de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în domeniu, The Second Skin. An Interdisciplinary Study of Clothing (1968), care atrăgea atenția asupra faptului că rezultatele și concluziile cercetărilor lui Alfred L. Kroeber (1919, 1940) pot constitui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
slab pe lângă puternicul fluviu al cutumei, și trebuie neapărat să fie așa" ( G. Tarde, 1890/1895, 47). În acord cu legea imitației de la superior la inferior și cu legea imitației de la exterior spre interior (ad interioribus ad exteriora), formulate de psihosociologul francez, clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
semnale sociale" (D. Morris, 1982/1995, 214). Procesele prin care captăm informații și emitem judecăți pornind de la obiectele și persoanele din lume socială, precum și consecințele acestor recepții asupra comportamentelor noastre și ale celorlalți parteneri de interacțiune au intrat în atenția psihosociologilor încă din perioada clasică (1935-1960) a acestei discipline, prin teoriile și cercetările lui Fritz Heider (1896-1988), Leon Festinger (1919-1989) și Solomon E. Asch (1907-1996). Aceștia sunt, de fapt, părinții fondatori ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dacă efectul culorii negre și al ținutelor standard a înregistrat asemenea rezultate în laborator, se pune problema în ce măsură prezumția se verifică și în alte contexte. Renumitul experiment despre transformarea comportamentului oamenilor sub impactul situațiilor în care se află, efectuat de psihosociologul amercian Philip G. Zimbardo (1971), a arătat, chiar dacă nu acesta era scopul cercetării, semnificația referențială a uniformelor (de gardieni și prizonieri), în sensul că, în anumite contexte, acestea reprezintă indicatori puternici pentru normele sociale și comportamentele admise (Ph. Zimbardo, 2007
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
frică ne stăpânesc azi? Pentru a răspunde concludent, sociologii au intervievat 1039 de români. Ceea ce trebuie spus dintru început e faptul că de frică nu scăpăm niciodată. Frica este consubstanțială condiției umane. E o emoție negativă, dar universală, în termenii psihosociologului Septimiu Chelcea. Apoi mai trebuie spus că frica nu există. Există mai multe frici. Sunt frici și frici. Contează enorm care din ele te locuiește. Așa cum reiese din cercetarea anterior invocată, majoritatea ipostazelor fricii românești actuale sunt sociale. Rezultatele sunt
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
inițială a posibililor factori ce pot determina schimbarea, a condițiilor favorizante sau blocante, precum și a agenților direct implicați în promovarea schimbării. Din punct de vedere al factorilor care generează schimbarea, vom opera o analiză a acestora așa cum apar în opinia psihosociologilor, dar vom propune și o nouă categorie de factori care pot fi vitali în înțelegerea și impunerea ritmului schimbării educaționale. Dacă acceptăm că factorii reprezintă elemente care permit realizarea schimbării, atunci vom accepta și categorizarea acestora, propusă de J. P.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
planificare a schimbărilor în plan educațional?" reprezintă doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să oferim răspunsuri plauzibile în analiza noastră. III. 1. Clarificări conceptuale Problematica organizațiilor și a modalităților de dezvoltare a acestora reprezintă o constantă a cercetărilor psihosociologilor încă de la începutul anilor 50 când se contura timid domeniul sociologiei organizațiilor, fiecare dintre aceștia revendicându-și dreptul și autoritatea de a explicita conceptul de organizație. De exemplu, Charles Perrow (1970) renumit sociolog, considera relevantă analiza organizațiilor din perspectivă sociologică
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de performanță, ci doar cea care se obține conform standardelor impuse de organizația respectivă. Considerăm că această etapizare are avantajul de a analiza cu oarecare detașare evoluția conceptului de organizație, în toată complexitatea sa, așa cum apare ea reflectată în cercetările psihosociologilor, fiind totodată și un instrument util în încercarea de clasificare a organizațiilor. Multitudinea abordărilor conceptului de organizație, în funcție de evoluțiile înregistrate în planul cunoașterii umane, dar și la nivelul câmpului social în ansamblu, fac oarecum dificilă stabilirea celei mai fericite definiții
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Specialiștii atrag atenția că, uneori, grupurile devin rigide și constrângătoare, dar nu e mai puțin adevărat că afirmarea unilaterală a perspectivelor individuale de înțelegere a schimbării riscă atomizarea eforturilor și, în final, eșecul. Realitatea semnalează un aspect remarcat de majoritatea psihosociologilor, și anume faptul că, într-o școală există un procent, mai mic sau mai mare, de indivizi care vin sau părăsesc organizația școlară. În acest caz, apare firesc întrebarea: "se mai poate consolida schimbarea într-o astfel de situație?" Este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stimulează suficient de mult dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, motiv pentru care se impune sprijinul factorilor externi. Eforturile școlii pentru dezvoltarea personalului didactic devin insuficiente dacă nu sunt coroborate cu eforturile personale în această direcție. Ca să folosim o exprimare specifică psihosociologilor, suntem de părere că este necesară deplasarea accentului de pe managementul carierei pe automanagementul carierei (self-management), ceea ce implică asumarea devenirii profesionale la nivel individual. În contextul actual, al accentuării măsurilor de reformă în educație, promovarea unor politici eficiente de dezvoltare profesională
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca principiu universal al existenței, alții încercând să-i pătrundă substanța din perspectiva analizei modului de funcționare a psihicului uman, unii au fost preocupați să găsească
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
parte din ce câștigau se scurgea spre marii proprietari care trăiau la București sau la Paris și la negustori, ca tata, care cumpărau și vindeau recoltele. Daca aveau însă vreun ban, îl cheltuiau deîndată”. Incercând să-și explice această lume, psihosociologul de mai târziu admiră empirismul și scepticismul lor, izvorând din experiența nemijlocită și observă că această știință a vieții, această epistemologie a sensului comun „și-a pus amprenta și asupra mea”. Făceam parte, își amintește, din „două colectivități ale căror
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
anului 2010. Culegerea aceasta a fost proiectată În timpul unui congres al ADRIPS (Association pour la Diffusion de la Recherche Internationale en Psychologie Sociale), congres desfășurat la sfârșitul lunii august 2008 la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, prilej de Întâlnire a psihosociologilor din Europa și de schimb profitabil de idei. În prezentul volum este vorba de un al doilea tip de gândire, de gândirea care domină viața social-politică, viața de fiecare zi, discursul public, mișcarea și interacțiunile actorilor sociali. Un produs public
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dând comenzi care provocau subiecților contradicții interne. S-a observat că, În situații extreme, indivizii au tendința de a face compromisuri constante, renunțând adesea la atitudinile și convingerile lor atunci când ceilalți afirmă opinii diferite. Fapt care l-a determinat pe psihosociologul american să conchidă că, În majoritatea cazurilor, ceea ce determină existența umană nu e tipul de personalitate, ci „tipul de situație cu care el, individul, se confruntă”. Întrebarea este: avem a face doar cu un simplu conformism social sau cu ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un tânăr cool și școlit peste ocean? N-avem atâția ca el, cu titluri academice, bani, mașini „bengoase” și haine de firmă și - mai ales - buni de gură? Am primit, acum două zile, o scrisoare emoționantă de la Serge Moscovici, patriarhul psihosociologilor din Europa de astăzi, care nu și dezminte preocuparea constantă pentru România natală. Scrisorile de la Paris fac acum trei zile, ce performanță! Îmi scrie despre interesul televiziunilor, jurnalelor și revistelor franceze pentru evocarea evenimentelor de acum 20 de ani din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și egalitatea socială. Adică drepturi egale pentru toți, mai ales dreptul la cuvânt și accesul la sferele de decizie. Noțiunea de subiect colectiv, ca și cea de subiect individual se conjugă cu situațiile sociale favorizante și practicile sociale facilitatoare. Clienții psihosociologului sunt contextele comune, colectivitățile, unitățile sociale (grupuri, instituții, asociații) pe care le ajută să coopereze, să facă opțiuni, să schimbe practici sociale inadecvate. În al doilea rând: psihosociologul degajează situațiile patologice din câmpul social și politic, pacienții săi sunt actorii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individual se conjugă cu situațiile sociale favorizante și practicile sociale facilitatoare. Clienții psihosociologului sunt contextele comune, colectivitățile, unitățile sociale (grupuri, instituții, asociații) pe care le ajută să coopereze, să facă opțiuni, să schimbe practici sociale inadecvate. În al doilea rând: psihosociologul degajează situațiile patologice din câmpul social și politic, pacienții săi sunt actorii sociali care au dobândit rapid putere (financiară, politică, instituțională) și o utilizează În scop personal sau de grup, limitând sfera de manifestare a individului obișnuit. El Îl informează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fiecare actor social cu privire la beneficiile autonomiei subiectului (dreptul la opinie, accesul la putere) și-l ajută să recunoască factorii care provoacă disfuncții și suferință. Indicând cauzele care conduc la disoluții, numind manevrele de acoperire a efectelor, formând spiritul de analiză, psihosociologul poate interveni public În trezirea nevoii de Întrebări și de complexitate cognitivă. Recesiunile, derapajele, puseurile sociale au nevoie de victime și de țapi ispășitori. Responsabilii aruncă povara În spinarea celor ce nu au putere și caută, de regulă, indivizi sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]