70 matches
-
Alături de cunoașterea științifică, cunoașterea cu ajutorul simțului comun (desigur nesistematică, adesea naivă, incorporând cultura comunitară, transmisă prin activități practice, prin obiceiuri locale, prin limbaj) urmărește deopotrivă Îmbogățirea patrimoniului, progresul social și dezvoltarea cognitivă a membrilor. Omul simțului comun este numit de către psihosociologul Serge Moscovici savant-amator și aceasta pentru că el este un pasionat de știință neprofesionist, un novice preocupat de speculații asupra vieții, mersului societății, credinței și rolului conducătorilor, construind scenarii pentru un posibil viitor comun. „Savantul” de acest tip e totdeauna un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pozitiv cu numărul mic al elevilor dintr-o clasă). Este important ca în clasă să se urmărească omogenizarea colectivului, dar și diferențierea elevilor (nu pot fi oferite aceleași diplome tuturor elevilor din clasă). Cercetările fiziologilor și anatomiștilor, ale medicilor și psihosociologilor arată că ritmurile elevilor nu sunt aceleași la începutul zilei, după-amiaza, la începutul săptămânii, la mijlocul sau la sfârșitul ei. Există momente critice ale ritmului cardiac, ale presiunii arteriale, au loc fluctuații ale unor factori fiziologici, psihologici, fapt care poate afecta
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alocat convorbirii, nu sînt reprezentativi pentru grupul mai larg ce se dorește a fi examinat. Pentru acest motiv, se impune lărgirea considerabilă a loturilor de subiecți, pentru obținerea unei reprezentativități mai importante. într-un asemenea demers, asocierea cu un specialist psihosociolog local devine de neînlocuit. Totodată, în studii de teren de factură interculturală, care se aseamănă prin multe opțiuni metodologice cu cele antropologice, subiectul nodal (sau informatorul, cum mai este el numit) are un rol selectiv. Se poate afirma așadar că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetarea amplă a lui G. Hofstede, studiul cel mai profund al leadership-ului din perspective interculturale a fost coordonat de Robert J. House (2004), profesor la Wharton School of University of Pennsylvania, care a dezvoltat și nuanțat analiza organizațională inițială a psihosociologului olandez. Privit ca "abilitate a unui individ de a influența, motiva și de a îngădui altora să contribuie la eficacitatea și succesul organizației din care fac parte" (House et al., 2004, p. 15), leadership-ul a fost examinat intercultural prin intermediul a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori individuale (realizare, hedonism, putere, autodirecționare și stimulare), respectiv valori colective (conformitate, tradiționalism, bunăvoință). Teoria lui Schwartz sugerează un conflict sau o incompatibilitate între aceste valori individuale versus valori culturale. Asemenea lui G. Hofstede, în cadrul modelului său structural din 1980, psihosociologul israelian descrie individualismul și colectivismul ca doi poli ai aceleiași dimensiuni. La mijlocul anilor '80, Triandis și colaboratorii săi menționau că individualismul și colectivismul ar putea să nu fie poli opuși ai aceleiași dimensiuni, ci mai degrabă constructe multidimensionale care pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
patru dimensiuni culturale ale sistemului de valori societale: individualism-colectivism, masculinitate feminitate, distanță față de putere și evitarea incertitudinii. Analiza lui Hofstede a fost extinsă apoi la 53 de culturi și regiuni geoculturale (Hofstede, 1983, apud Smith, Dugan, 1996, p. 232). Ulterior, psihosociologul olandez a adăugat și o a cincea dimensiune, orientarea pe termen scurt vs orientarea pe termen lung. 9.10.2. Modelul structural propus de S. Schwartz Așa cum s-a rezumat în capitolul anterior, cel mai des frecventat model de cunoaștere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
redusă a nivelului economic în formarea valorilor. Făra a diminua contribuția majoră pe care a avut o teoria lui Schwartz în domeniul valorilor, dorim să adăugăm unele comentarii critice, referitoare îndeosebi la cele trei elemente ce stau la baza argumentului psihosociologului israelian în construirea celor zece tipuri axiologice, precum și a ierarhiei universale a valorilor. în primul rînd, accentul pe care Schwartz îl pune pe satisfacerea nevoilor biologice ale omului, pe cerințele de conviețuire și funcționare în grup și pe coordonarea socială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și operează cu ele (evidențiind independența de cîmp). O asemenea rezolvare perceptivă implicită a sarcinilor se pliază pe un pattern vizual achiziționat în socializarea primară și a fost semnalat și în studii etno-psihologice, precum cele coordonate de Vintilă Mihăilescu (1999). Psihosociologul și antropologul român a observat în cercetările sale din zona Gorjului, derulate asupra "ungurenilor" (din zonele colinare), precum și asupra "pămîntenilor" (din zonele de cîmpie), înclinații perceptive diferite: "pămîntenii" fiind mai "holiști", iar "ungurenii" mai independenți de cîmp. Berry și Witkin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cauze de natură fizică (precum întunericul) sau de natură socială (precum starea de mulțime), deindividualizarea a suscitat numeroase controverse și a reunit multe demersuri experimentale cu rezultate neliniștitoare. Cercetătorul care a avut cele mai importante contribuții în domeniu este psihosociologul american P. Zimbardo. încă din studiul său din 1970, acesta a organizat un experiment în care a distribuit subiecții în două grupe, în prima solicitînd participanților să îmbrace haine care să le întrețină anonimatul, ca niște mantale lungi, cu glugi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ocupat un rol de prim-plan, fiind cea mai consensuală trăsătură căutată la un partener, indiferent de apartenența culturală a celui care construiește judecata. Totodată, H. Christensen (1973) a constatat că atitudinea față de infidelitatea conjugală prezintă o variație interculturală considerabilă. Psihosociologul danez și-a desfășurat investigația pe nouă eșantioane ce aparțineau unor culturi naționale diferite. Dezaprobarea infidelității a variat semnificativ, cele două extreme fiind reprezentate de eșantionul danez, unde numai 10% dintre subiecți o respingeau categoric, și eșantionul format din subiecți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ales, "cum scuipă cetățeanul". Mai mult, în fiecare din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc, alcătuite din doi-trei trecători, clienți potențiali ai mijloacelor de transport în comun, care după un scurt instructaj realizat de specialiștii psihosociologi și după însușirea tipologiei pe baza descriptorilor comportamentali, își acordau consimțămîntul pentru a intra în "jocul experimental", în care urmau să evalueze spontan conduita "scuipătorilor" ce se iveau în stație. Mai mult, după ce încadrau într-o categorie specifică pe "scuipător
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și metodele cantitative, reprezentate mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care acoperă domeniile psihosociologiei, antropologiei, sociologiei, istoriei culturii și civilizației, filozofiei, cu toată statura sa de enciclopedist, Traian Herseni este uitat pe nedrept chiar de către unii profesori care s-au autobotezat „psihosociologi”, în manuale cărora nu se face trimitere la niciuna dintre lucrările lui Traian Herseni, iar alții, probabil din motive de „vigilență ideologică”, anatemizează primul manual universitar apărut pe piață înainte de evenimentele din decembrie 1989 - Introducere în psihologia socială de Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin intelect, adică faculta ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA IAȘI 56 tea de a cunoaște“ , mai exact: o modalitate de cunoaștere pe care Henri Bergson o va asocia unui mecanism „de natură cinematografică“. Depășirea „cognitivismului“ În abordarea inteligenței, de care dă seamă psihosociologul francez cu deschidere spre logica faptului social, va fi urmarea afirmării cu vigoare a psihologiei științifice, atentă la toate manifestările eu-lui conștient. La doar două decenii după retrospectiva psihologului consonantist se Întâmplă, Însă, o „importantă schimbare de perspectivă“ : grație informaticii
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
însuși sensul acestei noțiuni. Încredințați fiind că putem astfel explica la ce se referă și cum se manifestă, vom recurge la principiul simplității în expunerea teoriei. Devenind subiecți de cercetare, actorii unei societăți sînt, potențial, parteneri ai sociologului și ai psihosociologului și, cîteodată, participanți la mișcări sociale. De aceea, precum și din punctul de vedere al abordării de către RS, îi vom descrie drept gînditori și oameni de știință întreprinzători, chiar dacă obiectivele lor practice transformă propria lor ,,lectură" a realului. Puțin sau deloc
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
XX, cele două noțiuni erau utilizate mai întâi într‑o manieră nediscriminatorie, apoi corelată, în sensul că unii autori vorbeau despre „tipuri de conducere” - și recurgeau chiar la adevărate tipologii ale acestora -, iar alții, despre „stiluri de conducere”. De exemplu, psihosociologul american Keith Davis (1968) desprindea patru tipuri de conducere: autoritară, custodială, suportivă, colegială. Australianul Leonard Kazmier (1969) vorbea despre stiluri de conducere pozitive și negative (în funcție de teoria X și Y a lui McGregor) sau despre stiluri centralizate și descentralizate (în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
LPC ar procesa o cantitate mai mare de informații) (vezi Chirică, 1996, pp. 180‑188). Când diagnosticarea stilului de conducere este făcută de conducător însuși, aceasta ia forma autodiagnosticului. O metodă interesantă din acest punct de vedere este propusă de psihosociologul francez Dominique Chalvin (1971), care pornește de la constatarea că, în activitatea de conducere, importante sunt două dimensiuni: angajarea (angajamentul) și cooperarea în muncă. Conducătorii nu sunt însă identic orientați spre aceste două dimensiuni, ci foarte diferențiat, ceea ce dă naștere la
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
bine determinate. Amplasarea problematicii conflictelor pe terenul acțiunii și interacțiunii aduce noi perspective de abordare, noi soluții teoretice, cu consonanțe și în plan metodologic. Conflictul este văzut ca expresia confruntării forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă la valori contradictorii, au interese divergente; alta în care actori interdependenți urmăresc simultan și competitive același scop care nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stabilirea tipurilor conflictelor organizaționale este un alt demers, și anume acela al inventarierii diferitelor forme concrete pe care le îmbracă aceste conflicte. Un asemenea demers a fost realizat cu mulți ani în urmă, mai exact în 1987, de Hubert Touzard. Psihosociologul francez grupa modalitățile de manifestare a conflictelor organizaționale după criteriul complexității și al caracterului, mai mult sau mai puțin legal al desfășurării lor. În prima grupă sunt încadrate formele acționale simple, tradiționale, la care recurg angajații atunci când sunt implicați într-
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
frică ne stăpânesc azi? Pentru a răspunde concludent, sociologii au intervievat 1039 de români. Ceea ce trebuie spus dintru început e faptul că de frică nu scăpăm niciodată. Frica este consubstanțială condiției umane. E o emoție negativă, dar universală, în termenii psihosociologului Septimiu Chelcea. Apoi mai trebuie spus că frica nu există. Există mai multe frici. Sunt frici și frici. Contează enorm care din ele te locuiește. Așa cum reiese din cercetarea anterior invocată, majoritatea ipostazelor fricii românești actuale sunt sociale. Rezultatele sunt
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
șase ani. Descoperisem însă, la final, alt teritoriu la care nu avusesem acces în anii cenzurii - psihologia politică. Au fost apoi alte epifanii: lectura în arhivele speciale a celei mai lungi anchete din istoria proceselor staliniste - ancheta Pătrășcanu, întâlnirea cu psihosociologul francez de origine română Serge Moscovici... Mi-a fost mai ușor, ca femeie, și să îndur săptămânile lungi de lectură, selecție și dispunere a imensei cantități de informație de arhivă. Îmi asumam, oarecum, claustrarea în gineceul medieval al țesătoarelor de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
secolului XX. Se remarcă faptul că studiile de imagologie elaborate de istorici au luat În considerare, Într-o măsură sporită, și alte imagini decât cele etnice și naționale, cultivate predilect de literatura comparată și cu destulă insistență chiar și din partea psihosociologilor. Tocmai datorită Împrejurării că În epocile abordate de acești istorici, mai ales În lumea medievală, solidaritățile etnice și naționale aveau caracteristici diferite și o pondere mai redusă decât În epoca modernă și contemporană, istoricii mentalităților s-au arătat interesați de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al existenței voastre în realitatea socială, când vă veți uita la voi înșivă și la lumea socială cu alți ochi, mult mai înțelegători. Daniela Boțone Tony Malim, Psihologie socială*, traducere de L. Băiceanu, Editura Tehnică, București, 2003, 326 p. Lucrarea psihosociologului Tony Malim, pe care o prezentăm prin problematica abordată și explicațiile oferite conceptelor acestei discipline teoretice, are menirea unui studiu introductiv în domeniul psihologiei sociale. Profesor la Weston College și Open University, Tony Malim este autorul unor importante lucrări apărute
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
inițială a posibililor factori ce pot determina schimbarea, a condițiilor favorizante sau blocante, precum și a agenților direct implicați în promovarea schimbării. Din punct de vedere al factorilor care generează schimbarea, vom opera o analiză a acestora așa cum apar în opinia psihosociologilor, dar vom propune și o nouă categorie de factori care pot fi vitali în înțelegerea și impunerea ritmului schimbării educaționale. Dacă acceptăm că factorii reprezintă elemente care permit realizarea schimbării, atunci vom accepta și categorizarea acestora, propusă de J. P.
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
planificare a schimbărilor în plan educațional?" reprezintă doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să oferim răspunsuri plauzibile în analiza noastră. III. 1. Clarificări conceptuale Problematica organizațiilor și a modalităților de dezvoltare a acestora reprezintă o constantă a cercetărilor psihosociologilor încă de la începutul anilor 50 când se contura timid domeniul sociologiei organizațiilor, fiecare dintre aceștia revendicându-și dreptul și autoritatea de a explicita conceptul de organizație. De exemplu, Charles Perrow (1970) renumit sociolog, considera relevantă analiza organizațiilor din perspectivă sociologică
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]