75 matches
-
se bazează pe ceea ce gândim cum alții ne văd pe noi. În esență, noi comunicăm cine suntem, ce gândim că suntem și cât de "buni" suntem. Abilitatea de a fi în măsură să vorbești despre tine însuți este denumită de psihosociologi monitorizarea prezentării calităților proprii (self-monitoring). Perspectiva interacționistă, oricum, are de asemenea limitele ei. Deoarece accentuează pe interacțiunea față în față în formarea realității sociale, există tendința să ignore partea pe care instituțiile sociale ca familia, religia și economia o joacă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
soluții. Rezultatele activității de cercetare erau publicate în revista Universității din București -„Analele de Psihologie”(primul nr a apărut în 1934Ă. W. Bennis consideră că viitoarea teorie a conducerii va fi interdisciplinara, bazându-se pe colaborarea între psihologii cognitiviști, psihonemologi,psihosociologi,psihobiologi, dintre psihologi și specialiști din domeniile de graniță: antropologie, biologie,neurofiziologie, psihologia etniilor. Un rol important îl vor avea în elaborarea noilor teorii despre conducere, savanții din științele politice, istorice și din alte domenii. De asemenea, se resimte nevoia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ce contribuie prin cunoașterea senzorială și cunoașterea rațională, dar și prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001, p. 157). În consens cu A. Neculau alt psihosociolog român, D. Cristea (2000, p. 55 - 57), pe aceeași coordonată a aprecierii contribuției reprezentării sociale la construirea realității sociale aprecia „Construirea realității sociale presupune elaborarea unui ansamblu de reprezentări, de scheme cognitive și acționale care vor mijloci priceperea, interpretarea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului. "Participarea la viața colectivității, la universul acesteia are avantajul surprinderii procesului, a unității lui ș i nu doar a unor segmente, secțiuni." O altă metodă de validare a testului sociometric
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
În mod satisfăcător prin predispozițiile dobândite În copilărie. Acest model explicativ, care ă la fel ca și modelul „personalității autoritare” ă ține de o psihologie genetică inspirată În bună măsură de psihanaliză, prezintă defectele tuturor modelelor mono-cauzale. Cercetătorul, sociolog sau psihosociolog, crede astfel că deține „cheia” care Îi permite să explice, prin origini și geneză, un tip de comportament social considerat „rasist”. El nu face Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un ansamblu de raporturi sociale”, aceste scheme organizând procesele simbolice care intervin În respectivele raporturi (Doise, in Doise și Palmonari, coordonatori, 1986, p. 85). RS În abordarea interculturală Relațiile interculturale se află, În mod evident, În centrul preocupărilor a numeroși psihosociologi și sociologi specializați În reprezentări, În principal În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de pericol. Antonio Damasio 86 și colegii săi de la Universitatea din Iowa au cercetat un bolnav cu leziuni limitate de amigdală, demonstrând rolul lor în expresia emoției pe fața pacientului. În anii 1960, Stanley Schechter 87 și Jerome Singer 88, psihosociologi de la Universitatea din Columbia, propun adoptarea unui compromis în controversa James/Cannon, referitoare la întrebarea: "Ce este emoția?" Ei susțin că stimulul inițial provoacă bătăile de inimă, modificarea tensiunii arteriale, transpirația și contractura musculară, care, aduse la cunoștința creierului, declanșează
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1996) au organizat o cercetare în care au încercat să afle prin intermediul tehnicilor de scalare multidimensională care culturi naționale activează patternuri similare în aprecierea partenerului. Dimensiunile care s-au impus ca fiind relevante în această cercetare au fost denumite de psihosociologi tradițional vs modern, ca tipare relaționale distincte, ce corelează puternic cu cele două dimensiuni polare construite de G. Hofstede, după cum urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru că "exprimarea prin surîs" poate fi folosită pentru o paletă diversă de emoții, precum "fericire", "dezgust" sau "surpriză" în Statele Unite, "tristețe" în Japonia sau "nesiguranță" în Africa, așa cum rezultă din metaanaliza lui O. Klineberg (1980). în al doilea rînd, alți psihosociologi au sugerat că expresiile faciale sau mimica ar reprezenta simple gesturi comunicative, ceea ce presupune că ele nu sînt rezultatul unor stări sau trăiri emoționale interne, ci numai rezultatul mobilurilor sociale ale unei persoane situate într-un context particular, așa cum subliniază
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini dintre psihosociologi sau dintre cei care scriu despre moda vestimentară au cunoștință. Perioada contemporană, de după 1990 până în prezent, este caracterizată susține documentat autoarea prin apariția lucrărilor lui Fred Davis (1992), Jennifer Craig (1993), Jukka Gronow (1997), Yuniya Kawamura (2004) și prin publicarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este în vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat de grupul particular care efectuează schimbarea, nu de caracteristicile stilului sau de designul podoabelor (ibidem). Nu în ultimul rând, definițiile unor psihosociologi și antropologi români pot constitui puncte de reper pentru preocupările teoretice și empirice ale fenomenului modei. Septimiu Chelcea (1993, 365) definește moda ca "ansamblul de comportamente și opinii colective care, într-o anumită cultură dată, arată preferința temporară pentru anumite
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
folosesc limbajul alterității, denumirile identitare derivă din opozițiile discursive, precum cele reiterate în narațiunile naționaliste. Deconstrucția acestor dihotomii deschide posibilitatea articulării altor identități. Teoria identității sociale se axează mai puțin asupra textelor și mai mult asupra alegerii. Mecanismul identificat de psihosociologi este nevoia individuală de asociere pozitivă. Teoria identității sociale postulează că oamenii își doresc să fie membri în grupuri valorizate pozitiv, mai multe opțiuni fiind posibile. Indivizii pot încerca să migreze dintr-un grup social sau, rămânând în grupul de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mișcările sociale etc. Întrepătrunderea dintre politică și comunicare este, între altele, sensibilă în însăși structura sa. În Statele Unite, anumiți autori sînt considerați "părinții fondatori" ai științelor comunicării: Paul Lazarsfeld, Kurt Lewin, Carl Hovland și Harold Lasswell, adică un sociolog, doi psihosociologi și un politolog. Primul s-a dedicat, în mod special, studierii mijloacelor media și consecințelor acestora în context electoral. Al doilea autor și-a concentrat atenția asupra problemelor de comunicare în cadrul grupurilor. Cel de-al treilea s-a specializat, în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
omucideri comise de tineri de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba despre o perioadă de dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de victimă. Este mult mai ușor să rămâi indiferent sau să manifești un comportament agresiv față de persoana pe care nu o mai consideri ființă umană. Concluzii Din momentul în care primele modele clasice au fost propuse, numeroasele cercetări efectuate de către psihosociologi și alți specialiști din domeniu asupra comportamentului în general au permis înțelegerea aprofundată a mecanismelor implicate în geneza, controlul și gestionarea comportamentelor agresive. Fiind comportamente care se învață, specialiștii sunt în măsură să propună soluții care să le modifice. Datorită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din Est, din România, stabilit în Franța de doar doisprezece ani. Cineva care a asistat la susținerea publică a tezei sale de doctorat, la Sorbona, La psychanalyse, son image et son publique (1961) a exclamat atunci: avem, în fine, un psihosociolog. Autorul tezei plecase din România fără să fi obținut aici o diplomă universitară. Pentru a putea înțelege mai bine conceptul și modul în care a fost construit acesta, se cuvine să oferim câteva informații asupra autorului și a evoluției sale
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
această cifră de cel puțin trei-patru ori. Mai erau și alte rude, vecinii, colegii, cunoscuți. “Exemplul” avea efect multiplicator. Frica stăpânea o bună parte din populație. Am abordat acest subiect - frica - în timpul unei convorbiri cu Serge Moscovici, cel mai important psihosociolog european de astazi. Desigur, ne raportăm la alt context, la perioada terorii legionare, dar concluziile sale se aplică la orice situație asemănătoare, ca cea la care ne referim. Frica, ne-a împărtășit, înseamnă ceva care vine din interiorul tău. E
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă să găsească o explicație la „scandaloasa” teză a supunerii semnalată de La Boătie. Cum traduce acest psihosociolog teoria Înaintașului său? Oamenii nu vor, În general, nici libertatea (care Îi obligă la efort și sacrificii), dar nici supunerea explicită (care le răpește total Încrederea În sine și demnitatea), ci vor doar să trăiască În liniște, o viață potolită
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din Iași (1931), Mihai Ralea le vorbea studenților despre mulțime ca „stare organică” formată În numele unui monoideism colectiv. Serge Moscovici, mai aproape de zilele noastre, crede că secolul xx a debutat cu „victoria maselor” și decreta „era maselor”. Recent, un alt psihosociolog francez, M.L. Rouquette, scrie aplicat despre actualitatea aceluiași concept (trad. rom. Despre cunoașterea maselor, 2002, Polirom), atrăgând atenția asupra faptului că, odată cu nașterea democrației, masa a devenit o miză politică. Oamenii au nevoie de fuziune emoțională, scriu toți acești specialiști
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adesea forme patologice. Suspiciunea, lupta Între grupuri, coalițiile pentru a controla pe „ceilalți” sunt numai câteva dintre resursele pe care le oferă organizațiile. Lucrurile se complică dacă luăm În seamă și complexitatea de forțe care creează „situația”, după cum descrie un psihosociolog american, Philip Zimbardo, descoperitorul „efectului Lucifer”, acest fenomen. Orice instituție este plasată Într-o matrice politică și cultural-istorică ce definește situațiile și le legitimează. Situația plasează indivizii și grupurile Într-o organizare a forțelor, a virtuților și a vulnerabilităților, organizează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o anumită epocă, pe care am cunoscut-o bine eu Însumi. Și nu numai eu. Desigur, poet fiind, recurge la artificii artistice, complică, Încurcă identitățile, inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate degaja semnificații situaționale evidente. Pentru psihosociolog, cartea poetului Nicolae turtureanu este o sursă de informații despre control, suspiciune, influențare, putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric, social, cultural) și să distribuie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a doua identitate a celuilalt. Descrierea nesfârșitelor partide de șah ale grupului de „cercetători științifici”, mulți dintre aceștia fiind personaje reale, ilustrează teoria „puterii situaționale”. Se forma acolo un „câmp de forțe” (utilizez aici vocabularul dinamicii grupului, inventat de un psihosociolog de prin anii ’50, Kurt Lewin) care distribuia statusuri, linii de influență, alianțe etc., se inventa un limbaj dublu, se formau subgrupuri, se crea o cultură instituțională dificil de descifrat din afară. Frecventam din când În când Institutul real, vedeam
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sciences sociales din Paris. Când Jean Piaget, psihologul elvețian atât de bine cunoscut și În România (tradus, utilizat În manualele de psihologia copilului, invitat să conferențieze la București), i-a cerut lui Moscovici să vină să organizeze un grup de psihosociologi la Geneva, acesta l-a recomandat pe colegul său Doise. Iar acesta a rămas definitiv acolo, organizând un grup de cercetători care au devenit referențiali pentru toate laboratoarele similare din Europa. Profesorul Doise m-a ajutat să proiectăm primul manual
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zi, pierdut ca și mine, la Luvru, m-a Întrebat curios: „De ce ai fost atât de mirat că avem, cu toții, o secretară care lucrează doar trei ore?”. Un grup de specialiști din Franța, Germania, Grecia, turcia, România - sociologi, pedagogi, un psihosociolog - au fost invitați la Strasbourg, la Consiliul Europei, pentru a lucra la tema „Apprendre et enseigner dans la sociătă de la communication”. Constituirea acestui grup de lucru era recomandarea unei Adunări Generale din 2000, urmărindu-se introducerea unei noi materii de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
distribuie zilnic acest tip de comentariu-discurs, lansat de vedete, staruri, starlete, formatori, oameni ai ecranului sau cum s-or mai fi chemând. Acesta e socioculturalul care ne Învăluie și ne modelează. (23.02.2009) Efectul Lucifer Philip Zimbardo este un psihosociolog american care și-a câștigat notorietatea În calitate de expert În analiza abuzurilor și torturilor din Închisori. A devenit celebru după ce a inițiat „experimentul Stanford”, un dispozitiv psihosocial de schimbare dirijată a structurii personalității de bază, În condițiile unei situații sociale controlate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]