356 matches
-
pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare psihosociologică caracterizată printr-o anumită flexibilitate în rezolvarea situațiilor noi și prin comportamente specifice societăților urbanizate (Portes, 1973). În general se reproșează definițiilor modernității faptul că sunt eurocentriste, în sensul că absolutizează modelele occidentale de schimbare socială, ca fiind singurele căi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Prefer să accentuez în lucrarea de față termenul de identitate colectivă, utilizat alternativ și uneori în mod substitutiv cu cel de identitate socială, dintr-un motiv pe care îl voi explica în cele ce urmează: identitatea socială (concept de factură psihosociologică, vezi Tajfel și Turner, 1979, Chelcea, Iluț, 2003) este acea parte a identității individului care se formează prin referința la social. Orice individ face parte din anumite grupuri, care au o importanță pentru el, și conștientizează această apartenență, adăugându-i
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care dă autoritate metodei; sunt temeiurile științifice pe care ea se sprijină. În această ordine de idei am căutat să Îmbunătățim caracterizarea metodelor descrise realizând: - o mai pregnantă punere În evidență a suporturilor psihologice (procese și mecanisme ale Învățării) și psihosociologice (contexte) pe care se bazează diferitele proceduri metodice. Ceea ce, sperăm, va contribui la revigorarea multora dintre metodele considerate tradiționale, dar foarte actuale În același timp. Sperăm, de asemenea, că revelarea și a altor suporturi ce vin din partea teoriei cunoașterii, teoriei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la catedră, ci una științifică, inspirată din cunoașterea legităților Învățării și ale dezvoltării personalității. Ca Întotdeauna, determinantele psihologice, psihosociologice și pedagogice dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească randamentul muncii școlare și În același timp să impulsioneze dezvoltarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că inegalitățile în performanțele elevilor rezultă mai degrabă din diferențierile de ordin social și familial decât din disparitățile de ordin material și pedagogic dintre școli, iar diferențele dintre școli contează prea puțin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
formarea tinerilor (Becker, 1997). Școala capitalului uman consideră că rezultatele școlare, indicatorul abilităților școlare ale copilului, influențează deciziile părinților deoarece preconizează rezultatele ulterioare, furnizând indicii privind rentabilitatea investiției în educația acestuia. Școala de la Wisconsin, care propune un model mai degrabă psihosociologic al deciziilor privind carierele școlare, orientat explicit împotriva economismului școlii capitalului uman, derivează o concluzie similară: rezultatele școlare influențează aspirațiile educaționale ale părinților privitoare la copiii lor, determinând astfel și mărimea și felul investițiilor în cariera acestora. 3.3. Atitudini
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și articularea reciprocă a fiecărui subsistem (clase școlare). Caracteristic fiecărui subsistem este să prelungească trăsăturile întregului; viața psihosocială a fiecărei clase, precum și relațiile dintre clase, reflectă caracteristicile instituției școlare, ale sistemelor de învățământ, ale modului de producție. Care sunt caracteristicile psihosociologice ale „sistemului școală”? a. întreține multiple relații cu mediul social-economic (de ordin economic, politic, cultural etc.), îndeosebi cu elementele „specializate” ale mediului (instituția familiei, mass-media, instituții culturale și politice): ideea „cetății educative”, care poate deveni societatea, pusă în circulație de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la norme, angajare afectivă limitată, lipsă de interes pentru inovație și progres, dependență față de nivelele ierarhice (profesor). e. poziția individului în organizație se caracterizează printr-o dublă tendință: pe de o parte, el își dorește satisfacerea aspirațiilor personale (obținerea succesului psihosociologic, a stimei publice); pe de altă parte, el trebuie să răspundă solicitărilor organizaționale, să se integreze în piramida ierarhică, cu tot cortegiul de dependențe ce-l implică. Posibilitatea de a îmbina cele două cerințe constă în orientarea sa spre obiectivele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptul că prescrie reguli și norme, sancționează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relații de prețuire, simpatie, antipatie, alegere și respingere între elevi sau între elevi și profesori. Substructurile psihosociologice informale răspund nevoilor reale ale indivizilor și sunt tributare structurii formale. Dacă adaptarea la cerințele formale poate fi numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem de cerințe neoficiale, mutuale, poate fi considerată adaptare secundară. Jocul de rol, impunerea ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
săi nu se pot desfășura fără un eficient sistem de comunicare. În școală se întâlnesc câteva forme specifice de comunicare: între indivizi, între funcții, între status-uri și roluri. Comunicarea poate servi pentru a „menține distanța” și a asigura securitatea psihosociologică, dar și pentru a stabili relații socio-afective pe încredere și respect personal. Poate deveni un „instrument” (în mâna unora dintre profesori), dar poate fi și un mijloc de cunoaștere și schimb cognitiv și emoțional (între elevi, între elevi și profesori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele sociale de comportament, conducând la obținerea statutului de membru al unei colectivități sociale de către individ” (Neculau, 1983, p. 53). Socializarea familială preșcolară, axată pe interacțiunea părinți-copii a format obiectul multor cercetări, fiind văzută
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stilului de muncă al profesorului”, in A. Vasilescu (ed.), Perfecționarea activității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1978, „Statusul și rolul profesorului în activitatea școlară”, in A. Vasilescu (ed.), A fi educator, EDP, București. • Neculau, A., 1980, „O perspectivă psihosociologică asupra formării și perfecționării profesorilor”, in A. Vasilescu (ed.), Perfecționarea creativității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1983, A fi elev, Ed. Albatros, București. • Neculau, A., 1988, „«Actorii» și «contextul» în actul educativ“, in Revista de Pedagogie, 8, pp.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Actorii» și «contextul» în actul educativ“, in Revista de Pedagogie, 8, pp. 14-18. • Neculau, A., T., Cozma, 1994, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradul II, Editura Spiru Haret, Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, EDP, București. • Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditate și mediu în formarea personalității, Editura Facla, Cluj-Napoca. • Offer, D., Offer
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
by Vera Mehta and Robert Constable, Loyola University Press, Chicago, 1993. Zamfir, E., Social Work and Social Policy in Romania during the transition, în volumul Social Work and Social Education in Selected Countries, Japan, 1994. Zamfir, E., Sărăcia - o abordare psihosociologică, în vol. Psihologie Socială, Aspecte Contemporane, Editura Polirom 1996. Zamfir, E., Social Services for Children at risk in Romania:the impact on the Quality of Life în Social Indicators Research, An International an Interdisciplinary Journal for Quality of Life Measurement
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
examinări selective în cadrul cursurilor speciale de pregătire a macaragiilor, șoferilor, maiștrilor; orientare profesională și selecție; examinare a maiștrilor și a managerilor de nivel mediu; examinare complexă a oamenilor implicați în mod repetat în accidente; alte examinări sau consultații psihologice; investigații psihosociologice: asupra unor aspecte precum climatul organizațional, atitudinea față de muncă, valorile personale, formarea și influențarea opiniei publice, acomodarea noilor angajați (tineri, vârstnici, femei), migrarea forței de muncă, condițiile sociale de producere a accidentelor de muncă, problemele sociale ale siguranței muncii. Scopul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pot concretiza doar în cadrul definit de toate acestea. Pe lângă aspectele legate de cadrul politic, votul poate fi explicat apelând la caracteristici ale indivizilor sau ale grupurilor din care aceștia fac parte. În prima categorie regăsim teoriile de factură economică și psihosociologică, iar în cea de a doua teoriile sociologice. Cel mai adesea, în literatura de specialitate, teoriile asupra votului sunt grupate în aceste trei categorii, fiecare abordare propunând diferite modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor sociale (Lazarsfeld et al., 1944 și 1954; Lipset, Rokkan, 1967), pune accent pe structuri, considerând că votanți acționează conform grupurilor de apartenență. Modelul identificării cu un partid (abordarea psihosociologică; mai cunoscut este modelul Michigan) consideră că votanții se atașează în timp de un anumit partid (în principal, ca urmare a socializării în familie) și prin urmare vor vota relativ constant cu acesta (Campbell et al., 1967; Miller, Miller, 1987
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și al așteptărilor de rol, ci și din punct de vedere economico-bugetar. De asemenea, unii autori acordă în manualele sau tratatele de sociologie a familiei o pondere foarte mare relațiilor de rudenie, descendenței și comparațiilor interculturale. Alții insistă asupra fenomenelor psihosociologice din cadrul familiei, cum ar fi concepția despre educație, reproducerea patternurilor valorico-atitudinale și comportamentale, percepțiile reciproce soț-soție, mamă-copii, tată-copii etc. O temă prezentă frecvent în textele de specialitate este dezbaterea despre valorile familiale, în centrul căreia stă discuția despre familia însăși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și el a fost legat de nivelul de atractivitate autoestimat al bărbaților. Atractivitatea fizică este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului în general conduc la multe distorsiuni în crezurile și declarațiile noastre. Așa cum arată însă viața de zi cu zi, dar și cercetările exprese pe această temă, sunt și alți factori ce pot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mutare a familiei într-o altă localitate, moartea unor rude apropiate, îmbolnăviri în familie, decăderea economică a gospodăriei. Figura 11. Reacții ale familiei integrative și ale familiei centrifuge la situații problematice Foarte apropiată ca spirit de ceea ce am numit viziunea psihosociologică integralistă este abordarea dezvoltării sistemice (Strong, DeVault, Sayad, 1998), unde însă accentul se transferă de pe structural pe dinamic, pe evoluția familiei, în particular a dezvoltării copiilor, care se petrece într-un context interacționist. Nu întâmplător autorii citați includ aici modele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Psihoterapeutul nu dă bani clientului său pentru a-i rezolva problemele, ci în general îi primește de la acesta.) Asistența socială, în schimb, își poate avea locul aici, facilitând contactul și accesul celor cu probleme la instituțiile și resursele necesare. Tratamentul psihosociologic de specialitate poate viza schimbări structurale în interiorul familiei, cum ar fi o nouă configurație a subsistemelor (vezi 9.3.1.2.), dar îndeobște se concentrează asupra factorilor ideologici. E adevărat însă că fiind vorba de un grup foarte mic, ideologicul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viața publică 221 2.5. Dinamica opiniei publice. Mass-media și schimbarea de opinii 225 3. Comportamente colective și mișcări sociale 232 Bibliografie 239 tc "" Cuvânt către cititortc "Cuvânt către cititor" Prin volumul de față se încheie un gen de trilogie psihosociologică, celelalte două cărți fiind Iluzia localismului și localizarea iluziei (2000), respectiv Sinele și cunoașterea lui (2001), ambele apărute la Editura Polirom. Intenția mea este ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rolurilor de sex (problematica gender, a genului social), fenomenul atribuirii, dragostea și prietenia, definirea cognitivă a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]