819 matches
-
postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate de Ministerul Educației - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, studii postuniversitare de masterat, cu una din specializările: psihopedagogie specială, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie socială, pedagogie specială, psihosociologie, filosofie-istorie (absolvenți ai promoțiilor 1978-1994) - în concordanță cu Centralizatorul ori studii universitare de masterat/master în domeniile psihologie sau științele educației, în concordanță cu Centralizatorul pentru învățământul special; ... m) activitatea prestată de personalul didactic de predare care nu deține avizele și
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
ATESTAT DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ ÎN EDUCAȚIE SPECIALĂ, EFECTUAT SEPARAT, ÎN AFARA PREGĂTIRII INIȚIALE 1. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior având înscrisă pe diploma de absolvire/licență una din specializările: psihopedagogie specială, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie socială, pedagogie specială, psihosociologie, filosofie-istorie (absolvenți ai promoțiilor 1978-1994), absolvenții cu diplomă ai colegiilor pedagogice cu specializările educator de psihopedagogie specială sau educator și psihopedagogie specială, absolvenții cu diplomă ai școlilor postliceale care pregătesc învățători-educatori pentru învățământ special și ai liceelor pedagogice cu una
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
predau la patru facultăți ale UAIC, care au în curricula lor ceva de-ale comunicării: cea pe care ai numit-o, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (opționalul Comunicare internă, anul III), Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (cursul Psihosociologia comunității. Frontiere psiho-sociale, anul I - master de Resurse umane și comunicare). Sunt și titularul disciplinei Semantica și pragmatica limbajului natural, la masteratul de Lingvistică computațională, anul II, la Facultatea de Informatică. R.: Ce fel de profesor sunteți? D.G.: Un profesor
Omagiu Doamnei Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339967_a_341296]
-
a ceea ce a fost cîndva. Și pentru îndrăgostiții de literatură, de gîndirea liberă. Și pentru procurori, eventual. ---------------------------- Alexandru PETRIA, născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psihosociologie. Cărți publicate: „Neguțătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) și „La ce bun poeții” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
prezent. În 2010 a publicat romanul „Zilele mele cu Renata”, la Tritonic. Publica pe blogul personal „Realitatea lui Petria” , născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psihosociologie. Cărți publicate: „Neguțătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) și „La ce bun poeții” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
a subordonaților cu privire la cunoașterea calităților personale și conduitei individuale ale acestora, precum și a factorilor psihosociali care au influențat semnificativ performanța profesională; ... g) desfășoară, după caz, activități de evaluare psihologică pentru care este abilitat de către Centrul de psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne; ... h) desfășoară activități de diagnoză organizațională la nivelul componentelor structurale ale Academiei; ... i) asigură și organizează sistemul de gestiune a datelor specifice la nivelul compartimentului. ... PARAGRAFUL 10 Compartimentul relații cu publicul Articolul 73 Compartimentul relații cu
REGULAMENT din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279493]
-
postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate de Ministerul Educației - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, studii postuniversitare de masterat, cu una din specializările: psihopedagogie specială, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie socială, pedagogie specială, psihosociologie, filosofie-istorie (absolvenți ai promoțiilor 1978-1994) - în concordanță cu Centralizatorul ori studii universitare de masterat/master în domeniile psihologie sau științele educației, în concordanță cu Centralizatorul pentru învățământul special; ... m) activitatea prestată de personalul didactic de predare care nu deține avizele și
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
ATESTAT DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ ÎN EDUCAȚIE SPECIALĂ, EFECTUAT SEPARAT, ÎN AFARA PREGĂTIRII INIȚIALE 1. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior având înscrisă pe diploma de absolvire/licență una din specializările: psihopedagogie specială, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie socială, pedagogie specială, psihosociologie, filosofie-istorie (absolvenți ai promoțiilor 1978-1994), absolvenții cu diplomă ai colegiilor pedagogice cu specializările educator de psihopedagogie specială sau educator și psihopedagogie specială, absolvenții cu diplomă ai școlilor postliceale care pregătesc învățători-educatori pentru învățământ special și ai liceelor pedagogice cu una
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
și succesul unei publicații pentru femei „Tot ce fac, fac la nivel profesionist” Despre Alice Nastase se poate spune că și-a inventat propria revista: „Tango”. Licențiata a Facultății de Litere din cadrul Universității București (specializarea română-spaniolă) și a Facultății de Psihosociologie, având un masterat în reclamă și publicitate, Alice Nastase își face debutul în presă în 1997 la un cotidian de succes: „Național”. Anul 2001 îi aduce o nouă provocare - revista „Tabu” -, cu care pornește de la zero. La „Tabu”, Alice Nastase
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
și succesul unei publicații pentru femei„Tot ce fac, fac la nivel profesionist”Despre Alice Nastase se poate spune că și-a inventat propria revista: „Tango”. Licențiata a Facultății de Litere din cadrul Universității București (specializarea română-spaniolă) și a Facultății de Psihosociologie, având un masterat în reclamă și publicitate, Alice Nastase își face debutul în presă în 1997 la un cotidian de succes: „Național”. Anul 2001 îi aduce o nouă provocare - revista „Tabu” -, cu care pornește de la zero. La „Tabu”, Alice Nastase
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
2003), McLumea și cultura publicitară (2008) vorbesc despre această revoluționare din spațiul comunicațional, despre coexistența celor două lumi în care trăim, în condițiile create de fenomenul globalizării economice, socio-culturale și politice. Cele zece eseuri din McLumea și Cultura Publicitară abordează psihosociologia publicității, vizând „fierberea culturală”, destinul literaturii, autorul insistând asupra pericolului ce-l reprezintă ,,alungarea de către TV a spiritului critic și a celui reflexiv”, consumismul - „nevroză a secolului”, mașina mediatică. El aduce în discuție idei foarte interesante și inedite, susținând că
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
crasă) la bănci, plus că, parafrazând o replică din filmul „Mihai Viteazul“ de Sergiu Nicolaescu, poate s-a cuibărit în noi viermele acela care șoptește: capul ce se pleacă sabia nu-l taie... Cum puteți rezolva această dilemă legată de psihosociologia unui neam (ca o pădure cu ramuri bune, dar și cu uscături...) din ce în ce mai atacat în fibra profundă a ființei sale naționale? Călin GEORGESCU: Frica este o boală. Se cuibărește în suflet și nu mai pleacă. Oamenii mor de frică și
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
copil american este victima unei violențe armate cauzatoare de moarte) (cf. lucr. cit., p. 55). Studiile conchid că violența TV este un factor de risc serios pentru creșterea comportamentelor violente ale tinerilor. Combinând analiza de conținut cu un studiu de psihosociologie a comportamentelor, cercetătorii americani ajung la concluzia că minorii și tinerii expuși masiv la programe violente de TV sunt cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor violente rezidă în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
afișa, oricât s-ar Înmănușa cu alb până la coate, patria lui Richelieu nu va naște nici un Brummell”, decretează Barbey. Chiar dacă nu e istoric de meserie, el Încearcă să explice cu o bună intuiție ceea ce vor desluși mai apoi investigatorii mentalităților, psihosociologii, antropologii. Anume, că Anglia era spațiul ideal pentru apariția unui asemenea fenomen. Terenul fusese deja pregătit de acei Frumoși, pe care englezii Îi numeau franțuzește les Beaux. Regatul lor era deja Întemeiat de un Wilson, Hewitt, Edgeworth, Steel, Nash. Îi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
despre cultul eului, unde dandy-ul ar sluji ca preot. Care să fie cauzele adânci ale unei asemenea autoadorări? Răspunsurile diferă În funcție de cei care se străduiesc să le dea. Într-un fel argumentează mitologii, În alt fel - psihanaliștii, Într-altul - psihosociologii, pentru ca filosofii moderni să găsească resorturi subtile complicatului mecanism care așază de sute de ani un bărbat În fața oglinzii, fie ea reală sau imaginară. Să Începem Însă cu Începutul și să ne reamintim mitul care dă numele acestui mod de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
efectele cele mai de temut ale dandysmului, deși dandy-i nu-și premeditează strategiile din dorință, din pasiune, din nevoia imperioasă de a-l poseda pe cel sedus. Majoritatea au fie o frigiditate Înnăscută (spun psihanaliștii), fie una dobândită (susțin psihosociologii). Dandy-ul e steril și rece, asemenea meduzei pe care o contemplă Proust, evocându-l pe Charlus. Își compune un stil crepuscular, ușor pervers, cum perversă și amorală este chiar seducția pe care o exercită asupra celor din jur. Poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
femininul se află Într-o continuă expansiune, tulburând ierarhiile lumii patriarhale, fisurând bastioanele androcrației. Vremuri de criză? Din punctul de vedere al tradiției, da. Tocmai În astfel de epoci, când reperele valorice slăbesc sau chiar se estompează, apar - susțin antropologii, psihosociologii, istoricii ideilor - „subiecții feminizați”. Dacă granițele dintre „masculin” și „feminin” sunt tot mai fragile, dacă rolurile sociale ale acestora ajung chiar să se răstoarne, nu-i greu de Înțeles de ce dandy-ul e atras deseori de amazoană (fie ea și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o construcție socioculturală organic integrată în cultura unei societăți, care oferă un stoc de cunoaștere, experiență, practică și metode de acțiune care generează un spațiu de acțiune liberă, un câmp de decizii alternativ complementare sau chiar opuse”<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, Editura Economică, București, 2008, p. 63. footnote>. Etape în dezvoltarea managementului resurselor umane Există diverse modalități de a prezenta istoricul managementului, în general, al resurselor umane, în particular. În orice tip de analiză, se remarcă o directă corelare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
publice (schema 10). Modelul are ca principiu constructiv realizarea managementului resurselor umane ca un proces de comunicare pe două nivele intern: manager - salariat și extern: manager - salariat - public. Schema 10. Modelul managementului resurselor umane în cadrul administrației publice<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 210. footnote> C) Modele de tip „soft” sau „ hard”<footnote Pinnington, Ashly, Edwards Tony, op. cit., pp. 1 13. footnote> Modelele „soft” analizează managementul resurselor umane pe baza unor caracteristici ale resurselor umane propriu zise, pun accent pe dimensiunea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
3). footnote>. Serviciile publice se realizează, atât în corelarea cu funcții publice care necesită relații cu publicul, cât și prin activități decizionale, de control sau execuție a legilor și a altor acte normative. Schema 15. Tipul serviciilor<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 57. footnote> Referindu-ne la schema 15, putem spune că serviciile publice alcătuiesc un set de funcții publice<footnote Legea nr. 188/1999, articolul 3. footnote>, implicând exercitarea prerogativelor de putere publică<footnote A se vedea caracterizarea funcțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stat, alte organizații, prin norme și obligații), un izomorfism mimetic (copierea unor practici de succes), un izomorfism normativ (impus de procesele de profesionalizare). Schimbări majore ale mediului sunt produse de trecerea spre societatea (economia) condusă prin cunoaștere<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, cap. 11. footnote>. Ceea ce este remarcabil, din perspectiva cursului nostru, se referă la noul loc și rol al resurselor umane. Se modifică radical conceptul generic, de „resursă umană”, el fiind acum determinat de poziția și rolul oamenilor față de cunoaștere
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se vede, o parte din aceste activități, e), f), g), h), implică relații cu publicul, altele sunt doar pentru public. Putem vorbi de un set de funcții interne și alt set de funcții externe specifice administrației publice<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 146. footnote>. Elementul specific esențial în desfășurarea relațiilor cu publicul îl reprezintă comunicarea. În viziunea actuală<footnote Ibidem, p. 205. footnote>, comunicarea se structurează și funcționează în cadrul unui sistem de putere. Instituțiile administrației publice, ele însele expresie a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care se exprimă prin organigramă și se pun în practică de către serviciile de personal. După cum am mai menționat, abordarea funcțiilor unei întreprinderi a fost exprimată sistematic de către Henri Fayol (1842-1925)<footnote Fayol, Henri, op. cit., (a se vedea și Herseni, Traian, Psihosociologia organizării întreprinderilor industriale, Editura Academiei, București, 1969, pp. 85-86). footnote>. Viziunea lui Fayol era tipic tayloristă, după care, la nivelul producției, oamenii lucrează „asupra materiei”, iar la nivelul conducerii se lucrează „asupra personalului”. Astfel, funcția de conducere are ca organ
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
15-74. Chavis, David, M. și Wandersman, Abraham. 1990. Sense of community in the urban environment: A catalyst for participation and community development, în American Journal of Community Psychology, vol. 18, 1. Chelcea, Septimiu și Iluț, Petru (coord.). 2003. Enciclopedie de psihosociologie. București, Editura Economică. Chircă, Constantin, Tesliuc, Emil (coord.). 1999. De la sărăcie la dezvoltarea rurală. Banca Mondială, Comisia Națională pentru Statistică. Cicognani, Elvira, Pirini, Claudia, Keyes, Corey, Joshanloo, Mohsen, Rostami, Reza și Nosratabadi, Masoud. 2008. Social Participation, Sense of Community and
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Acta Sociologica, vol 47, 2, pp. 159-169. Farazmand, Ali, 1999. Globalization and Public Administration, în Public Administration Review, vol 59, 6, pp. 509-522. Ferréol, Gilles. 1998. Acțiunea colectivă și schimbarea socială: exemplul dinamicilor urbane, în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Ferréol, Gilles (coord.) 2000. Identitatea, cetățenia și legăturile sociale. Iași: Editura Polirom. Fidrmuc, Jan. 2000. Economic Reform, Democracy and Growth during Post-communist Transition, The William Davidson Institute, Working Paper 372, www.wdi.bus. umich.edu Focșa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]